BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • Ponta: Am discutat de mai multe ori azi cu Isărescu pentru a găsi persoana pentru şefia ASF

    “Trebuie să facem cât mai rapid o numire la conducerea ASF şi am discutat de mai multe ori astăzi şi cu guvernatorul Mugur Isărescu, încercăm să găsim o persoană evident nepolitică, cu suficientă experienţă şi prestigiu în domeniu, care să asigure conducerea unei instituţii care a fost extrem de afectată în ultima vreme”, a precizat Ponta.

    Întrebat dacă este luat în discuţie şi numele lui Nicolae Dănilă pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ASF, Ponta a răspuns: “Mi-aş dori, dânsul este membru în board-ul Băncii Naţionale, trebuie să şi vrea oamenii pe care-i propunem”.

    El a adăugat că a discutat cu Isărescu câteva nume de oameni capabili să conducă ASF, însă nu a fost luată o decizie, deoarece acei oameni trebuie să şi accepte.

    “Am discutat împreună cu domnul Isărescu câteva nume pe care le-am considerat capabile să condusă ASF, însă până în acest moment nu am luat nicio decizie, pentru că trebuie să discutăm cu acei oameni, trebuie să şi accepte”, a adăugat Ponta.

    Întrebat dacă toţi membrii Consiliului ASF ar trebui să-şi dea demisia, Ponta a răspuns că doar cei vinovaţi ar trebui să demisioneze, iar ceilalţi ar trebui să meargă mai departe “cu dosarul Astra şi domnul Adamescu”.

    “Marea bombă acolo şi am înţeles că sute de milioane de euro fraudaţi sunt la Astra şi la domnul Adamescu. Şi acum probabil au interpretat că ce i se întâmplă lui Ruşanu are legătură cu asta. Important că acolo trebuie aplicată legea, dacă e adevărat tot ce am fost noi informaţi despre acele uriaşe fraude trebuie în mod sigur făcută curăţenie la sânge în domeniul asigurărilor”, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că aceste informaţii le are în mod oficial în urma întrunirii la care au luat parte reprezetanţi ai BNR, ai Guvernului şi ASF, în comitetul de stabilitate macroeconomică.

    Pe de altă parte, surse din PSD au relatat că premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu ar fi discutat despre nominalizarea lui Nicolae Dănilă la şefia ASF. Dănilă a fost preşedintele BCR în perioada 1999-2007, iar din 2009 este membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale.

  • Avem un guvern stabil. Ce e de făcut?

    Fiindcă mai sunt doar câteva luni până la europarlamentare, timp nu e prea mult, aşa că trei lovituri într-o singură săptămână din partea preşedintelui au fost tocmai bune: prevestirea că Renault va pleca din România dacă Guvernul nu finalizează Coridorul IV paneuropean de transport, chemarea populaţiei la proteste de stradă contra majorării accizei la combustibili şi atacul fără precedent la adresa BNR pentru că susţine măsura de reducere a ratelor la credite pentru debitorii cu venituri mici.

    La prima lovitură a răspuns cu o dezminţire Renault, obişnuită deja de mult cu zvonurile că mută producţia în Maroc. La a doua lovitură a răspuns, din nefericire, vicepremierul Liviu Dragnea, care a ameninţat direct cu contramanifestaţii useliste. La a treia lovitură a răspuns BNR, explicând că reducerea ratelor la credite a fost dezvoltată de ministrul bugetului, Liviu Voinea, şi că BNR colaborează curent cu Ministerul Finanţelor (aşa cum a colaborat, de altfel, fără proteste din partea preşedintelui, cu toate guvernele).

    Dacă primele două lovituri băsesciene pot fi taxate drept fumigene electorale curente, a treia vădeşte un populism mult mai subtil. Pe la începutul lui 2011, pe vremea când BNR colabora cu guvernul Boc, susţinătorii preşedintelui mai că nu-l somau, când cu laude, când cu ameninţări, pe guvernatorul Mugur Isărescu să se sacrifice pentru PDL, devenind premier într-un guvern “tehnocrat”, iar varianta cooptării lui Isărescu într-un guvern de dreapta a subzistat până de curând, deşi fără succes, în scenariile opoziţiei PDL şi non-PDL, graţie cotei constant înalte a guvernatorului în sondaje.

    Or, singura cale de a-i mai scădea lui Mugur Isărescu cota în sondaje rămâne stimularea acelei părţi din opinia publică dispusă să creadă în teoriile conspiraţiei despre oculta financiară mondială care sapă ţara, printre altele, cu concursul BNR. Aceiaşi susţinători prezidenţiali care nu făceau deloc economie de superlative când îl curtau pe Isărescu pentru funcţia de premier “tehnocrat” al PDL reproşează acum BNR totul, de la limbajul folosit în textele emise de instituţie, pe care surprinzător de brusc nu-l mai înţeleg, şi până la “funcţia consultativă” a BNR în raport cu Guvernul cu ocazia întocmirii diverselor proiecte de legi cu impact economic, pe care la fel de surprinzător de brusc nu o mai înţeleg.

  • Isărescu, despre limitarea plăţilor în numerar: Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii

    “Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune. Nu cunosc ţări în lume unde să nu se mai facă plăţi cash, deşi problema economiei gri şi a spălării banilor apare în multe state (…) Am văzut că se penalizează cumpărarea de teren cu numerar. Să-mi spună cum reuşim să aducem un biet bătrân cu 2.000 de metri pătraţi să-l aducem la bancă, să-i facem cont, să parcurgă toate procedurile de cunoaştere a clientului”, a spus Isărescu.

    El a arătat că, oricum, procedura de vânzare a terenului presupune o birocraţie ridicată, cu drumuri la primărie, la notar şi este în sine un efort, mai ales pentru deţinătorii de pământ în vârstă.

    “Nici nu ştiţi câte formalităţi sunt pentru cumpărarea unui teren, sau cei care au elaborat legea nu ştiu. Şi apoi ne minunăm că avem zone în paragină”, a completat Isărescu.

    În ceea ce priveşte comisioanele interbancare, guvernatorul BNR crede că acestea au fost exagerate, dar pe termen mediu – lung se vor alinia practicilor europene.

    “Câteodată trebuie să forţezi. Nu ştiu dacă, în momentul actual, a forţa prea mult nu va avea afecete inverse. Colegii de la BNR au trimis observaţii la Ministerul Finanţelor”, a mai spus Isărescu.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind privind limitarea plăţilor în numerar şi a comisioanelor interbancare privind plăţile prin card la comercianţi a fost publicat în premieră de agenţia MEDIAFAX.

    Premierul Victor Viorl Ponta a declarat miercuri că Guvernul a renunţat la aprobarea acetor prevederi prin ordonanţă de urgenţă, iar actul normativ va fi implementat prin lege votată de Parlament. Limitarea comisioanelor bancare a fost o iniţiativă a PNL, susţinută de ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu.

    Ponta a afirmat marţi că tranzacţiile în numerar vor fi limitate concomitent cu reducerea comisioanelor bancare, dar nu prin ordonanţă, ci prin lege, iar băncile, care “au câştigat destul”, trebuie să fie de acord cu această măsură, mai ales că vor câştiga prin creşterea numărului de tranzacţii.

    Aprobarea celor două măsuri prin proiect de lege presupune că acestea vor fi aplicate doar după ce actul este adoptat şi de către Parlament, nu doar de Guvern, şi promulgat de preşedinte, nu imediat cum s-ar fi întâmplat dacă erau promovate prin ordonanţă de urgenţă. În Parlament, proiectul poate fi însă şi modificat faţă de forma aprobată de Guvern, înainte să fie aplicat.

    Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, prezentât de MEDIAFAX în 24 ianuarie, care relevă că Guvernul vrea să interzică plata în numerar pentru cumpărările de terenuri, case şi maşini, indiferent de valoarea acestora, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul riscând o amendă de 20% din valoarea tranzacţiei.

    Această prevedere este valabilă atât pentru firme, cât şi pentru populaţie şi cuprinde toate tipurile de imobil, precum şi orice fel de autovehicul, indiferent dacă este la prima vânzare sau second-hand.

    De asemenea, Guvernul introduce noi plafoane privind plăţile maxime pe care firmele le pot efectua zilnic în numerar, precum şi plăţile în numerar pe care poate să le facă populaţia către firme.

    Astfel, plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice vor fi limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, şi va fi introdus un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăţi între persoanele fizice.

    În prezent, plafoanele zilnice pentru plăţile în numerar între firme sunt de 10.000 de lei pe zi, respectiv de 5.000 de lei către acelaşi furnizor şi de 10.000 de lei în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash&Carry, nivel care va fi păstrat.

    În acelaşi proiect sunt limitate şi comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cardurile de credit.

    Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lungul drum spre zona euro

    Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că BNR are încă marjă de acţiune în materie de politică monetară, ţinând cont că faţă de Polonia, Ungaria sau Cehia, dobânda şi ratele rezervelor minime sunt încă mai mari la noi. Conform guvernatorului, direcţia politicii monetare a reuşit să asigure stabilitatea financiară, având în vedere reducerea inflaţiei (până la minimul istoric de 1,83% în noiembrie) şi ţinerea sub control a datoriei publice – criterii de bază pentru aderarea la zona euro.

    Chiar dacă popularitatea monedei unice a pierdut teren peste tot în Est, România rămâne în continuare cea mai optimistă ţară din regiune în privinţa aderării la euro, conform ultimului Eurobarometru pe această temă.

     

  • Se caută un model ideal de creştere economică

    Mugur Isărescu a răspuns astfel criticilor care cred că băncile nu reuşesc să dea credite în economie fiindcă BNR nu vrea să dea drumul la bani reducând rata RMO. Guvernatorul a spus, după Marin Preda, că “dacă încredere nu e, nimic nu e”, apreciind că la baza redresării economiei trebuie să stea redarea încrederii între “cele două sectoare esenţiale ale economiei, sectorul financiar şi economia reală”.

    În opinia lui, România are nevoie de o creştere economică de 4%, dublu faţă de ceilalţi parametri macroeconomici luaţi în considerare de obicei când se defineşte sănătatea unei economii – 2% pentru deficitul bugetar, 2% pentru deficitul de cont curent şi 2% pentru rata inflaţiei. Regula 4 – 2 – 2 enunţată de Isărescu este cel mai nou model de variaţie optimă a parametrilor macroeconomici propus până acum.

    În 2011, de pildă, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a prezentat o “regulă de aur” a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic, care s-ar ghida după un şir simplu de cifre: să nu depăşească 2% rată a inflaţiei, 3% deficit bugetar consolidat, 4% creştere anuală a PIB, 5% deficit de cont curent, 6% creştere a salariilor în sectorul bugetar şi 7% rată a şomajului. La rândul său, Lucian Isar, fost ministru delegat pentru mediul de afaceri în primul guvern Ponta, propusese un model cu doi parametri – deficit bugetar de 4% şi inflaţie de 4% – evident inaplicabil însă în condiţiile pactului european de disciplină fiscală.

  • Voinea, despre excesul de lichiditatea anunţat de Isărescu: Sunt bani în piaţă, dar la buget nu ajung toţi

    “Aş vrea să clarific o informaţie făcută de domnul guvernator aici, n-aş vrea ca toţi colegii mei să rămână cu impresia că sunt banii la buget. Dânsul s-a referit că sunt bani în piaţă, la buget n-ajung toţi”, a spus Voinea la seminarul “România Investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la banca centrală, la care au mai participat, pe lângă Isărescu, premierul Victor Ponta şi miniştrii Dan Şova, Daniel Constantin şi Eugen Orlando Teodorovici.

    Anterior, Isărescu afirmase că banca centrală este pregătită să reducă anul viitor nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei, precum şi pentru pasivele în valută, dar piaţa are în acest moment un exces de lichiditate de 2 miliarde de euro, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    “Pe piaţa monetară din România, Banca Naţională face ce nu face de regulă o banca centrală: lansăm lichiditate în piaţă. Media de lichiditate este de două miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toată economia este un covor peste care a fost o secetă, s-a făcut o pojghiţă, stă lichiditatea deasupra, dar nu vrea să intre în economie”, a spus Isărescu.

    Voinea a reluat ideea că banii pentru “baronii locali” sunt de fapt bani pentru investiţii, în principal pentru apă şi canal.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că fără bani alocaţi ministerului condus de vicepremierul Liviu Dragnea pentru a fi distribuiţi primăriilor, “bani pentru baronii locali”, nu ar mai fi nevoie de introducerea accizei de 7 cenţi pe litru de benzină.

  • Isărescu: Consolidarea fiscală şi dezintermedierea afectează economia

    “Trebuie să facem consolidarea fiscală, şi am făcut-o, şi, datorită crizei din zona euro, trebuie să facem faţă procesului de dezintermediere ale băncilor-mamă. Se pare că ambele procese sunt suportate cu greutate de economia românească”, a spus Isărescu la un eveniment oraginzat la BNR de Aspen România şi The German Marshall Fund, la care a participat şi premierul Victor Ponta.

    Şeful băncii centrale a completat că în statele care se află în proces de recuperare a decalajelor stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară sunt chiar mai importante decât pentru statele dezvoltate, criticând totodată ideea vehiculată în spaţiul public de o serie de analişti care vorbesc de majorarea deficitului bugetar ca soluţie pentru o creştere economică mai accelerată.

    “Uneori se pune faţă în faţă deficitul bugetar cu procesul de catching-up, hai să facem un deficit de 10% să ne dezvoltăm mai repede, dar nimeni nu realizează că deficitul bugetar, care uneori nu duce decât la risipă de cheltuieli, atunci când trebuie corectat, te dă înapoi mai mult decât ai crescut” a explicat Isărescu.

    El a arătat că Uniunea Europeană trebuie să gândească un mecanism care să împace integrarea bancară şi procesul de dezintermediere, mai ales în condiţiile unui angajament de consolidare fiscală la nivel continental.

    În contextul integrării financiare, care va deveni din ce în ce mai puternice, Isărescu afirmă că prezervarea puterii de supraveghere în intregime la nivel local ar duce la un rezultat suboptimal, din cauza informaţiilor limitate.

    “Organul de supravheghere n-ar avea o perspectiva asura activităţilor transfrontaliere ale băncilor-mamă (…) Participarea ar însemna ca România să aibă o voce mai activă în luarea deciziilor şi, cum ne vor afecta oricum, poziţia noastră este să intrăm în uniunea bancară”, a continuat oficialul BNR.

    Isărescu a mai arătat că nu se poate face convergenţă reală fără capitalizare, iar indiferent de resurse, interne sau externe, acestea nu se pot face fără un sector financiar viabil.

    “Este la fel cum la o inflaţie ridicată, toate planurile întreprinderilor sunt puse sub semnul întrebării”, a conchis Isărescu.

     

     

  • Isărescu: Nu este bine să depunem banii în străinătate,să avem încredere în sistemul bancar românesc. “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit”

    “Radu Mihnea a fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia, am putea spune că a plecat cu banii în străinătate, şi-a depus 20.000 de galbeni la Zecca, Veneţia”, a afirmat Isărescu, prezent la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţii “Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideoligie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea” de Nadia Manea.

    El a citat din carte, în care se consemnează că Radu Mihnea apela la o manieră modernă şi sigură de a păstra banii, care erau garantaţi de Republica Veneţiană, arătându-se “puţin revoltat” că este o invitaţie la a depune banii în străinătate.

    “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu ştiu că şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit. Deci nu este bine să depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat şeful băncii centrale.

    El s-a referit şi la “obsesia” băncilor centrale şi a guvernatorilor de a ţine sub control inflaţia.

    “Despre băncile centrale şi guvernatorii acestora se spune că au o obsesie: inflaţia, să ţină inflaţia cât mai jos. Şi în mare măsură este adevărat, dar nu toţi guvernatorii recunosc acest lucru, că sunt obsedaţi, însă că au preocuparea să ţină preţurile scăzute este adevărat. Inflaţia este opusul stabilităţii monetare”, a mai spus Isărescu.

  • Isărescu: Nu este bine să depunem banii în străinătate,să avem încredere în sistemul bancar românesc. “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit”

    “Radu Mihnea a fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia, am putea spune că a plecat cu banii în străinătate, şi-a depus 20.000 de galbeni la Zecca, Veneţia”, a afirmat Isărescu, prezent la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţii “Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideoligie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea” de Nadia Manea.

    El a citat din carte, în care se consemnează că Radu Mihnea apela la o manieră modernă şi sigură de a păstra banii, care erau garantaţi de Republica Veneţiană, arătându-se “puţin revoltat” că este o invitaţie la a depune banii în străinătate.

    “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu ştiu că şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit. Deci nu este bine să depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat şeful băncii centrale.

    El s-a referit şi la “obsesia” băncilor centrale şi a guvernatorilor de a ţine sub control inflaţia.

    “Despre băncile centrale şi guvernatorii acestora se spune că au o obsesie: inflaţia, să ţină inflaţia cât mai jos. Şi în mare măsură este adevărat, dar nu toţi guvernatorii recunosc acest lucru, că sunt obsedaţi, însă că au preocuparea să ţină preţurile scăzute este adevărat. Inflaţia este opusul stabilităţii monetare”, a mai spus Isărescu.