BusinessMagazin

Tag: inventator

  • Povestea lui Tim Berners-Lee, inventatorul internetului

    La acea vreme, Berners-Lee era un inginer sofwtare în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.

    Tim Berrners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.

    Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser (“WorldWide Web”) şi primul server (“httpd”). Până la sfârşitul anului 1990, prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia sa a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească.

    “Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi”, spunea Tim Berners-Lee. “Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web”.

    De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseste web-ul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.

    Tim Berners-Lee şi alţii au înţeles că pentru ca web-ul să îşi atingă adevăratul potenţial, tehnologiile ce stau la bază trebuie să devină standarde globale, implementate în acelaşi fel peste tot în lume. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poata dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a web-ului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.

    Astăzi, creatorul web consideră că mai este drum lung până se va atinge adevăratul potenţial al comunicărilor globale. “Web-ul, aşa cum l-am visat eu, nu este ceea ce avem acum la dispoziţie. Viitorul său e mult mai mare decât trecutul”, spune Berners-Lee.

  • Ardeleanul care a lucrat ani la rând la el în garaj până ca cineva să îl bage în seamă. Acum are 14 medalii şi toţi şoferii din lume îl iubesc

    Românul Corneliu Birtok-Băneasă este laureat internaţional pentru invenţiile care l-au poziţionat în topul celor mai recunoscuţi cercetători în industria auto.

    Birtok-Băneasă este recunoscut la nivel mondial pentru crearea şi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanţa de a reduce consumul de carburant cu până la 15%.

    Născut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasa şi-a descoperit atracţia pentru automobile şi mecanica auto din copilărie, cu ocazia participării la cursuri de aeromodele şi la curse de karting. A găsit mereu o plăcere în repararea şi îmbunătăţirea bicicletelor prietenilor săi, iar mai târziu a maşinii tatălui, fiind condus tot timpul de dorinţa de perfecţionare şi dobândind prin muncă asiduă o înţelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare.   

    Corneliu Birtok-Băneasă mărturiseşte că un rol important în formarea valorilor şi standardelor sale a venit din partea familiei, care l-a încurajat de la bun început, în toate eforturile şi experimentele întreprinse de-a lungul carierei. În şcoala profesională, a găsit sprijinul şi îndrumarea necesară şi în persoana maistrului său, care „şi-a dat toată silinţa să ajung unde trebuie din punct de vedere profesional”.

    Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat să continue cercetarea şi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supra-aspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventică pentru tineret, în anul 2007. Corneliu Birtok-Băneasă spune că participarea la diverse simpozioane ştiinţifice şi saloane de inventică naţionale şi internaţionale i-a adus recunoaştere şi l-a încurajat să performeze şi să aducă noi contribuţii lumii auto.

    Punctul culminant în cariera excepţională a inginerului român a fost obţinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenţia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un răspuns la nevoile societăţii contemporane şi tratează o problemă tehnică şi economică. Pe lângă reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurător. La fiecare 100 km parcurşi, datorită reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon şi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugă valoare socială invenţiei tehnice a inginerului hunedorean.

    Corneliu Birtok-Băneasă se bucură de recunoaştere internaţională prin participarea la saloanele de inventică din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb şi Kuweit, în cadrul cărora a obţinut numeroase premii şi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint şi două medalii de bronz. Corneliu Birtok-Băneasă, care se ghidează după motto-ul “Fiţi încăpăţânaţi şi urmaţi-vă visul!”,  susţine că locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenţă este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiţie”. De asemenea, el este un mare susţinător al românilor, despre care declară că „au descoperit o stare de excelenţă continuă, de-a lungul timpului, în domenii precum sport, informatică, matematică şi multe altele”.

  • Tim Berners-Lee, inventatorul internetului: E necesară o constituţie pentru protejarea utilizatorilor

     La 25 de ani de la lansarea internetului, inventatorul său a declarat pentru The Guardian că este necesară o “Magna Carta” pentru domeniul online, care să asigure independenţa acestui mediu şi să îi protejeze pe utilizatorii world wide web-ului.

    Tim Berners-Lee a spus că internetul este din ce în ce mai afectat de atacurile cibernetice guvernamentale şi de influenţa corporatistă, fapt pentru care sunt necesare noi reguli pentru protejarea sistemului “deschis” şi “neutru”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: KARL FRIEDRICH BENZ.

    Tatăl lui, mecanic de locomotivă, a murit într-un accident când Karl avea doi ani, iar numele lui a fost schimbat în amintirea acestuia, devenind Karl Benz. A urmat şcoala de gramatică din Karlsruhe, unde a fost un elev strălucit. După liceu, a fost admis în cadrul Universităţii Politehnice din Karlsruhe pe care a absolvit-o la 19 ani. A lucrat în paralel la dezvoltarea de concepte pentru a inventa o „trăsură fără cai„, inspirat de pasiunea lui pentru biciclete.

    După încheierea studiilor, pentru Benz au urmat şapte ani de ucenicie în mai multe companii, dar nu s-a integrat în niciuna. În 1871, la 27 de ani, i s-a alăturat lui August Ritter la inaugurarea „Turnătoriei de fontă şi atelierului mecanic„, redenumită mai târziu „Fabrica de maşini unelte din tablă„. Ritter s-a dovedit un partener nedemn de încredere şi, pentru a-l scoate din afacere, i-a oferit acestuia zestrea soţiei, Bertha.

    Afacerea nu mergea foarte bine, dar Karl Benz a continuat să dezvolte noi modele de motoare. Mai întâi, şi-a concentrat eforturile în direcţia unui motor în doi timpi. A reuşit să obţină patentul pentru acesta în ajunul Anului Nou din 1879. A urmat apoi perfecţionarea acestuia, perioadă în care a obţinut patente şi pentru un sistem de control de turaţie al autovehiculului sau pentru sistemul de pornire prin baterie.

    Problemele au crescut odată cu presiunile din partea băncilor care doreau transformarea întreprinderii într-o societate publică cu răspundere limitată. Benz s-a asociat cu fotograful Emil Bühler şi fratele acestuia, un comerciant de brânză. Compania s-a transformat astfel, în 1882, în societatea cu răspundere limitată „Gasmotoren Fabrik Mannheim„.

    În urma acestei schimbări, Benz a rămas cu funcţia de director şi cu cinci procente din acţiunile companiei. S-a retras din corporaţie cu un an mai târziu. Împreună cu Max Rose şi Friedrich Wilhelm Eßlinger, pe atunci proprietarii unui atelier de reparaţii pentru biciclete, a fondat în 1883, o nouă companie „Benz & Company Rheinische Gasmotoren-Fabrik„.

    Succesul companiei i-a permis lui Benz să reînvie dorinţia lui de a face „trăsura fără cai„. Inspirat de biciclete, a folosit o tehnologie asemănătoare pentru automobil, creat în 1885 şi numit Benz Patent Motorwagen. În 1886, acesta a obţinut patentul, în anul următor, cel de-al doilea model al automobilului;  modelul final devenea în 1888 primul autovehicul vândut vreodată.

    Cererea mare pentru motoarele statice cu combustie internă a dus la mărirea companiei din Manheim; aceasta a crescut de la 50 de angajaţi în 1889, la 430 în 1899 şi a devenit cel mai mare producător de autovehicule de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Karl Benz a părăsit compania ca replică la hotărârea conducerii de a angaja un grup de proiectanţi francezi la uzina din Mannheim, în scopul de a înfrunta concurenţa firmei Mercedes.

    În 1906, Benz a înfiinţat compania „Carl Benz Söhne„ în Ladenburg, deţinută şi de fiul său Eugen şi extinsă în Anglia, unde autovehiculele erau adeseori folosite ca taxiuri. Karl Benz a fost martorul exploziei motorizărilor proprii.

  • Capitalistul săptămânii: Charles Fey, inventatorul „păcănelelor”

    Ce diferenţia aparatul lui Fey de celelalte era posibilitatea de a returna câştigul în monede. Aparatul lui avea trei bobine, fiecare cu câte 10 simboluri imprimate. Alinierea a trei simboluri sub formă de clopoţei aducea câştigul marelui premiu, de aceea, aparatul a fost numit „Bell„ (clopot). Un articol apărut într-o cronică din San Franscisco la data de 15 aprilie 1887 vorbea despre cum un grup de proprietari de saloane şi restaurante care se adunaseră la o demonstraţie a noului aparat „Liberty Bell„, potrivit cărţii „Slot Machine Mania„.

    Articolul descrie cum maşinăria se activa după ce într-un slot era introdusă o monedă, se trăgea un mâner, iar apoi bobinele se învârteau. Patronii au fost impresionaţi şi toţi cei prezenţi au prevăzut succesul aparatului. Cu mai bine de o sută de ani mai târziu, putem spune că predicţia lor s-a adeverit. 

    Designul lui Fey avea să devină standardul pentru viitoarele maşini electronice de joc, dar, din nefericire pentru el, în acea perioadă legile pentru patente nu acopereau şi zona dispozitivelor din domeniul jocurilor de noroc. Prin urmare, Fey nu şi-a vândut aparatele, dar le-a plasat în salonuri de joc şi în săli de bowling, tutungerii şi alte locuri de acest tip, colectând o taxă de 50% din câştigurile clienţilor.

    În 1907, Fey s-a asociat cu Herbert Mills, proprietarul companiei Mills Novelty. În 1910, aceasta a introdus aparatul de joc „Operator Bells„, cu câte 20 de simboluri pe fiecare bobină, ca modalitate de limitare a câştigurilor. Compania Mills a produs 30.000 de astfel de aparate care cântăreau circa 50 de kilograme.  Popularitatea „păcănelelor„ a crescut în SUA, chiar dacă nu erau legale în multe dintre statele americane. În 1940, acestea au intrat în Las Vegas, în cazinoul Flamingo. La început, au fost instalate în cazinouri ca o diversiune pentru soţiile şi prietenele jucătorilor de la mesele de poker. Tehnologia modernă a schimbat acest criteriu, în unele locuri acestea aducând 80% din profiturile cazinourilor.

  • Invenţia unui inginer român: Filtrul auto care scade consumul de carburant. Inventatorul vrea să intre pe piaţa pieselor auto cu acest filtru

    “Lucrez în asociere cu mai multe firme pentru realizarea unui stoc de aproximativ 200 de filtre supraaspirante, după care voi solicita Registrului Auto Român certificatul de omologare pentru acest produs. Sper ca până la sfârşitul anului să finalizăm toate procedurile de aplicare către Registru, după care vom trece la producţia de serie, pentu piaţa liberă. Putem începe producţia imediat ce vom obţine aprobare de la autorităţi, întrucât liniile de de fabricaţie sunt deja puse la punct”, a declarat Birtok-Băneasă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atelierul inventatorului James Watt, reasamblat la Science Museum din Londra (VIDEO)

    Pana la construirea acestuia insa, Watt adusese deja
    imbunatatiri unor instrumente stiintifice si muzicale sau unelte.
    Importanta sa in istoria industriei a facut ca dupa moartea sa in
    1819, atelierul lui din Heathfield, de langa Birmingham, sa fie
    pastrat intact, desi nu a fost transformat in muzeu. In 1924, cand
    casa respectiva a fost demolata, atelierul a fost dezmembrat, iar
    Science Museum – Muzeul de Stiinta din Londra a cumparat toata
    colectia de articole din atelier, constand din 8.434 de obiecte,
    printre care un cuptor, un birou, un strung, un banc de lucru,
    diverse recipiente de sticla, matrite sau bucati de roca.

    Pentru prima data, atelierul a fost acum reconstruit, iar
    colectia devine accesibila publicului, in expozitia permanenta deschisa la finele lui martie la
    Muzeul de Stiinta de la Londra. Muzeul a colaborat cu un artist
    care a realizat o animatie video cu obiectele din atelier, spre a
    le oferi o idee despre expozitie celor care nu vor ajunge prea
    repede la Londra sa vada atelierul.

  • Inventatorul “cutiei negre” a murit

    “Dispozitivul de înregistrare a datelor de zbor inventat de
    Warren a avut o contribuţie imensă pentru securitatea aviaţiei”, se
    afirmă într-un comunicat emis de ministerul australian al Apărării.
    David Warren, care a murit luni, a realizat această invenţie după
    accidentul produs în timpul primului zbor comercial al avionului
    Comet, în anul 1953. Warren, pe atunci cercetător în domeniul
    aeronauticii la Melbourne, a luat parte la anchetă şi şi-a dat
    seama că înregistrările vocale din cabina de pilotaj sunt
    importante.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro