BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • Unde pleacă românii la studii? De câţi bani ai nevoie să studiezi în Suedia, Olanda sau SUA

    Deşi nu o conştientizează prea tare, studenţii români se aliniază din ce în ce mai mult la acest trend de a studia în străinătate, de a avea o educaţie internaţională. Peste 6.000 de studenţi pleacă în fiecare an la studii. IntegralEdu a înregistrat o creştere de 20% a numărului de studenţi înregistraţi la instituţiile de învăţământ din străinătate, în anul universitar 2017-2018“, declară Ana Maria Papp, manager al departamentului universităţi în străinătate la IntegralEdu.

    Ea adaugă că ”la nivelul Uniunii Europene, tinerii sunt încurajaţi să adopte mobilitatea educaţională peste hotare întrucât acest fenomen conduce la un transfer multicultural şi de valori care, în timp, va avea un rol în consolidarea structurii economico-sociale europene“. Destinaţiile favorite ale studenţilor care pleacă la studii în afara ţării rămân Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Germania, Franţa Elveţia, dar şi SUA. Principalele surse de finanţare le reprezintă împrumuturile guvernamentale acordate de majoritatea statelor, dar şi bursele de studii sau diverse ajutoare oferite de ţările-gazdă.

    Se pare că nici măcar Brexitul nu a afectat numărul aplicanţilor; din contră, consultantul educaţional de la IntegralEdu a înregistrat cu 12% mai mulţi candidaţi care au ales această destinaţie de studiu. Explicaţia este legată de avantajele multiple pe care le oferă în plus Marea Britanie. În primul rând, studenţii au posibilitatea de a alege între programe standard, cu o singură specializare, sau programe combinate, unde pot studia două specializări în mod egal. De asemenea, pot opta pentru programe de licenţă de trei sau patru ani şi au ocazia de a face internshipuri şi schimburi culturale cu alte ţări pe durata studiilor.

    Chiar şi după votul pentru ieşirea din UE Marea Britanie a continuat să acorde aplicanţilor împrumuturi şi burse, iar Scoţia a precizat la începutul lunii februarie că în anul universitar 2019-2020 studenţii din spaţiul european vor beneficia în continuare de învăţământ gratuit pentru studiile universitare de licenţă.

    O altă ţară care a înregistrat un număr important de aplicaţii este Germania. Iniţial, şi-a propus ca până în anul 2020 să aibă un total de 350.000 de studenţi străini, dar a reuşit deja să atingă acest prag încă din toamna anului trecut.

    Dovadă că românii manifestă un interes tot mai mare pentru studiile în străinătate este şi creşterea anuală cu 15% a numărului de elevi care aleg să urmeze studiile liceale în afara ţării. IntegralEdu a înregistrat, de asemenea, un procent cu 30% mai mare al numărului de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 18 ani care pleacă în tabere educative, iar numărul liceenilor care optează pentru astfel de experienţe educaţionale s-a dublat. ”Liceenii care pleacă în edutabere sunt interesaţi fie de aprofundarea limbii străine, fie de experimentarea unui mediu educaţional. Prin astfel de experienţe ei îşi maximizează şansele de a primi o ofertă de la instituţiile dorite şi au totodată posibilitatea unei adaptări mult mai uşoare la mediul internaţional în care vor studia“, afirmă Teodora Răducanu, manager la departamentul licee în străinătate IntegralEdu. De obicei, aceste proiecte se desfăşoară în perioada vacanţelor de vară, iar pe durata lor, pe lângă programul educaţional, elevii pot alege să practice diverse sporturi de elită, precum golful şi echitaţia, sau pot juca fotbal în cadrul unor cluburi, celebre precum Arsenal sau Chelsea.

    Până în prezent, prin intermediul IntegralEdu aproximativ 25% dintre elevii care au plecat să-şi continue studiile liceale în străinătate au reuşit să acceseze burse de studii. ”Ca trend, familiile încep să se documenteze cu doi ani înainte de admiterea propriu-zisă. Investiţia în educaţia timpurie are cea mai mare rată de returnare a investiţiei. Educaţia internaţională dezvoltă multilateral tinerii, nu doar din punct de vedere academic, ci şi ca formare a unui caracter puternic, a unor abilităţi de care aceştia vor avea nevoie pe durata întregii vieţi. Această investiţie pune bazele unui succes“, povesteşte Teodora Răducanu. Consultanţii de la IntegralEdu susţin că 100% dintre elevii plecaţi prin intermediul companiei lor şi-au continuat studiile la universităţi din străinătate, urmând, după finalizarea  cursurilor de licenţă, şi studii de master. Se pare că studenţii români sunt foarte apreciaţi pentru responsabilitatea de care dau dovadă, atât în mediul academic cât şi ulterior, la joburile pe care le obţin, afirmă Teodora Răducanu.

    Studiile în străinătate şi creşterea competenţelor lingvistice maximizează capacitatea de angajare. În prezent, în Europa Occidentală unu din doi cetăţeni vorbeşte mai mult de o limbă străină, iar unu din patru europeni poate susţine o conversaţie în două limbi străine. În perioada 2004 -2014, numărul elevilor vorbitori de peste două limbi străine a crescut de la 47% la 60%. Tinerii nu se mai mulţumesc cu o diplomă de licenţă, ci aleg să îşi continue studiile cu mastere şi MBA-uri (Master of Business Administration). De altfel, mai nou se pune accent pe educaţia permanentă de-a lungul vieţii. ”În prezent, doar 12% din cetăţenii europeni cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani investesc în formarea continuă, însă acest proces trebuie să crească“, susţine Teodora Răducanu. Tot ea adăugă că ”a fi absolvent nu înseamnă, după cum arată noile tendinţe, încheierea procesului de învăţare. Acesta va continua sub diverse forme şi pe durata angajării. Majoritatea elevilor din prezent vor ajunge să aibă locuri de muncă care momentan nu există“.

    În privinţa noilor generaţii, s-a constatat că tinerii nu mai au tendinţa de a păstra acelaşi loc de muncă de-a lungul întregii cariere. Acum, obiectivul lor, pe care îl ating prin schimbarea mult mai frecventă a angajatorului, este dobândirea unor experienţe, abilităţi şi competenţe multiple. Chiar dacă, în prezent, investirea în perfecţionare revine în sarcina angajatorului, pe viitor tinerii va trebui să îşi asume singuri această responsabilitate.

    Statele membre ale UE îşi unesc eforturile pentru a sprijini procesul de învăţare continuă. În urma dezbaterilor Comisiei Europene în cadrul întâlnirii de la Strasbourg, s-au propus o serie de măsuri care să vină în sprijinul acestei idei. Una dintre decizii este legată de domeniul educaţiei, unde se doreşte ca până în anul 2025 profesorii care predau limbi străine să fie obligaţi să facă stagii sau să studieze minimum şase luni în afara ţării de provenienţă. Astăzi, statele care deţin primele locuri în ceea ce priveşte învăţarea continuă sunt Suedia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Olanda şi Luxemburg. Din păcate, conform statisticilor Comisiei Europene, România se situează pe ultimul loc la acest capitol.

    În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru educaţie, tot Danemarca, Suedia şi Finlanda ocupă poziţii fruntaşe, în vreme ce România rămâne la coada clasamentului, cu un procent de doar 2,9% din PIB (Produsul Intern Brut) alocat sectorului educaţional, în condiţiile în care media europeană a bugetului destinat acestui domeniu este de de 5,4 %, iar în Europa de Est este 4,7%.

  • Statusul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

    Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

    Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

    În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

    Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

    Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

     

  • Elevii din învăţământul preuniversitar vor beneficia de tarif redus cu 50% pentru transportul local

    Potrivit propunerii iniţiate de parlamentari PSD, elevii din învăţământul preuniversitar acrediat/autorizat vor beneficia de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun şi cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi alte menifestări culturale.

    „Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic”, potrivit unui amendament adoptat de Comisia pentru învăţământ din Senat.

    În cazul acestui proiect, Senatul este for decizional.

  • Inspectoratele scolare dauneaza invatamantului, dar sunt eficiente politic

    In ultima vizita pe care a facut-o Ludovic Orban la Zalau, acesta spunea ca Inspectoratele Scolare sunt ineficiente si ca suntem singura tara din Uniunea Europeana care mai are astfel de institutii. 
    In toamna, deputatul USR de Mures, Lvinia Cosma (nascuta in Salaj), membra in Comisia pentru invatamant din Camera Deputatilor, spunea ca inspectoratele scolare sunt structuri birocratice, fara echivalent in Europa si ca ar fi nevoie de desfiintarea inspectoratelor scolare si de promovarea unor adevarati manageri educationali in locul directorilor de scoli numiti politic.
     
    Invatamantul – pe mana 
    oamenilor partidului
     
    Daca ne gandim bine la statutul Inspectoratelor Scolare Judetene de altadata imi vine sa le dau dreptate celor trei parlamentari. 
    In regimul trecut, cu bune si cu rele, ISJ-urile au servit exclusiv interesele scolii, au fost necesare, utile, compatibile cu un invatamant conform realitatilor vremii. Lumea scolii, din partea autoritatilor si societatii au beneficat de incredere si respect. Dar asta o fost odata. 
    La ora actuala, lipsa de incredere si ineficienta inspectoratelor scolare se datoreaza politizarii si politicilor educationale gresite. Ani la rand, politizarea s-a derulat conform unui scenariu clasic pus la cale de liderii locali aflati la putere. S-a promovat in functia de inspector general personaje sterse, pe criteriul ca sunt oamenii partidului la putere, chiar rude sau sotii de parlamentari, in cazul nostru senator, ori de politruci locali, scrie graiulsalajului.ro

  • Angajaţi puşi să vină cu bani de acasă. „Femeia trebuie să mai aducă 1 leu sau 2 lei de acasă, ca să încheie ştatul”

    Daniela Zăvelcă este îngrijitoare încadrată cu un sfert de normă la grădiniţa de centru din Roşia de Amaradia. Pentru că asigură curăţenia şi încălzirea claselor în care studiază preşcolarii, femeia este pontată cu 2 ore pe zi. Până luna trecută, încasa un salariu de circa 300 de lei. După transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, Daniela Zăvelcă a aflat că va trebui să vină cu bani de acasă. Femeia are doi copii, de 14 şi 16 ani, ambii elevi, iar principalul venit este asigurat de soţul său, fochist la liceul din localitate. Daniela Zăvelcă spune că va renunţa la serviciu.

    „Mi se aduse la cunoştinţă că nu se ajung banii să fie plătite contribuţiile şi că trebuie să aduc bani de acasă. Dacă nu se remediază, eu stau acasă, că nu muncesc pentru stat, să mai iau şi banii de la copii. Îmi pun demisia şi stau acasă. Am şi eu doi copii, credite la bănci. Ca să mai aduc şi bani la stat din venitul soţului, nu se poate. Nu îmi veni să cred, după ce că nu erau aşa mulţi bani… Până la urmă, e de muncă. Fac focurile la sobe, nu e uşor să fii şi îngrijitor”, a explicat Daniela Zăvelcă. 

    Primar: Trebuie să aducă 2 lei de-acasă

    Primarul din Roşia de Amaradia spune că este o situaţie nemaiîntâlnită, care i-a pus în dificultate pe contabilii din învăţământ. „Este o situaţie fără precedent. Femeia este angajată cu taxă forfetară. Acum, cu mutarea contribuţiilor, cu creşterea procentuală a acestora, ne trezirăm că femeia trebuie să mai aducă 1 leu sau 2 lei de acasă, ca să încheie ştatul. Contabilul nu ştia cum să facă, cum îi ia banii, cu chitanţă, cu factură”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roşia de Amaradia.

    Primarul spune că şi femeia de serviciu de la şcoala Seciuri, care este încadrată cu jumătate de normă, este afectată. Dacă până acum lua 540 de lei, de aici înainte va încasa doar 217 lei în ziua de salariu.

    Cititi mai multe pe www.panduru.ro

  • Lia Olguţa Vasilescu despre scăderea salariilor mici: E adevărat, dar nu e vina noastră

    În cazul grefierilor, a afirmat Olguţa Vasilescu, “nu este o problemă a ministerului Muncii, pentru că pe legea salarizării le cresc salariile. Este foarte adevărat că lor (grefierilor) li se calculează veniturile diferenţiat pentru fiecare curte de apel în parte şi ne estre greu şi nou să înţelegem de unde vin aceste inechităţi. Joi am cerut o situaţie consilierilor, la nivelul ţării, şi mă voi întâlni cu ei să lămurim lucrurile.”

    Potrivit comunicatului Asociaţiei grefierilor, cauza scăderii salariiale ar fi legată de transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat, prin care vor scădea salariile nete cu sume cuprinse între 36 şi 500 lei.

    În plus, grefierii se consideră discriminaţi faţă de ceilalţă bugetari pentru că ultima creştere salarială a avut loc pe 1 decembrie 2015, când s-a operat pentru întreg sistemul o creştere de 10%).

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Cluj-Napoca: Impactul direct al UBB în economia oraşului este de 190 de milioane de euro

    Andrei Chircă, doctorand al Facultăţii de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC), realizatorul studiului, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă că a luat în considerare datele anului 2015, cercetarea referindu-se la nivelul studenţilor la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivelurile licenţă, master şi doctorat.

    „Am iniţiat o anchetă sociologică din care rezultă că impactul direct al UBB în economia municipiului Cluj-Napoca este de 190 de milioane de euro, din care 71% o reprezintă cheltuielile făcute de studenţi. Alte cheltuieli sunt reprezentate de cheltuielile angajaţilor, cheltuielile directe ale Universităţii pentru bunuri şi servicii şi sume de bani generate de cheltuielile făcute în Cluj-Napoca de vizitatorii studenţilor şi studenţi din perioada admiterii. Studiul a luat în considerare datele anului 2015 şi a fost realizat doar la nivelul studenţilor la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivelurile licenţă, master şi doctorat”, a spus Chircă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: E necesară dezvoltarea educaţiei pentru a evita haosul legislativ şi anularea reformelor

    „Se discută încă prea puţin despre învăţământ în spaţiul public. Totuşi, educaţia şi cercetarea sunt două domenii cheie care au contribuit semnificativ la desăvârşirea Marii Uniri din 1918 şi continuă să aibă un rol important în modernizarea României. Mărturie în acest sens stă numărul mare de şcoli şi licee care îşi sărbătoresc centenarul. Şcoala trebuie să contribuie la prosperitate şi la reducerea inegalităţii, să formeze absolvenţi pregătiţi pentru piaţa muncii şi cetăţeni activi în viaţa comunităţii şi în viaţa statului. Dezvoltarea educaţiei în baza unei viziuni şi a unei strategii este necesară pentru a evita haosul legislativ sau reformele care se anulează reciproc la câţiva ani distanţă”, a susţinut Iohannis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moment ISTORIC: Liderii UE aprobă constituirea a zeci de universităţi europene până în 2024

    Proiectul “universităţilor europene” are rolul intensificării competitivităţii internaţionale în domeniul învăţământului superior.

    Studenţii vor putea obţine o diplomă de studii superioare prin combinarea cursurilor în diverse ţări membre ale Uniunii Europene.

    Creşterea mobilităţii va fi posibilă prin crearea “cardului studenţesc european”.

    De asemenea, a fost fixat obiectivul intensificării studiilor astfel încât tinerii să poată cunoaşte două limbi europene în afară de limba maternă.

  • Traficanţi care vindeau cannabis, ecstasy şi amfetamină în licee, reţinuţi de DIICOT

    „În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2017, inculpaţii – membri ai unei reţele infracţionale au comercializat droguri sub formă de cannabis, comprimate ecstasy şi amfetamină, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. S-a reţinut că, inculpaţii distribuiau drogurile unor consumatori, în majoritate minori, elevi ai unor instituţii de învăţământ (licee)”, anunţă, într-un comunicat de presă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro