BusinessMagazin

Tag: Interviu

  • Bancherii rămân „în gardă”, deşi presiunea scade. Ce spune omul din fruntea OTP Bank România despre evoluţia sectorului bancar în următoarea perioadă

    România va evita o recesiune în acest an şi chiar va marca o uşoară creştere dacă nu vor apărea noi dezechilibre, creditarea va fi pe o tendinţă clară de creştere în a doua jumătatea lui 2023, ROBOR şi IRCC ar trebui să se stabilizeze în semestrul al doilea, cursul valutar leu/euro poate avea o depreciere anuală uşoară, iar presiunea generală ar putea scădea în a doua jumătate a anului, crede Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România.

    Cea mai mare provocare, şi în acelaşi timp o oportunitate pentru sectorul bancar, este să găsească şi să construiască soluţii financiare inteligente pentru companii şi persoane fizice exact atunci când au cea mai mare nevoie de ele, în perioada de declin economic. Este o oportunitate deoarece cooperăm mai în detaliu cu clienţii şi ajutăm la construirea de parteneriate testate chiar de contextul economic, aşa cum am reuşit să facem în ultimii ani.

    Dar un mediu economic mai dificil sigur reprezintă şi un risc, deoarece trebuie să fim prudenţi şi vigilenţi în ceea ce priveşte abordarea şi acoperirea riscului de finanţator”, spune Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România. Presiunea generală ar putea scădea în a doua parte a anului, anticipează el, pentru că este previzionat un declin al inflaţiei şi al ratelor dobânzilor, urmat de o revenire treptată a activităţii economice. „Cea mai eficientă modalitate de a găsi soluţii pentru redresarea economică este de a avea grijă mai întâi de factorii importanţi, de stabilizarea inflaţiei şi consolidarea fiscală, iar apoi de utilizarea eficientă a fondurilor UE şi multiplicarea efectului acestora în economie.” Pentru ca sectorul bancar local să devină mai performant, consolidarea şi optimizarea constantă, principalele obiective generale ale ultimilor doi ani, ar trebui să fie obligatorii, în opinia şefului OTP Bank, a noua cea mai mare bancă din România după active. În acelaşi timp, nu ne confruntăm cu acelaşi tip de criză ca în deceniul anterior, aşa că nu este nevoie în acest moment de o restructurare la acel nivel.

    „Băncile au resursele pentru a continua să-şi îmbunătăţească activităţile şi să lupte împotriva riscului actual, aşa că se va pune accent pe consolidarea poziţiilor, pe îmbunătăţirea performanţei şi operaţiunilor bancare şi poate chiar şi pe achiziţii”, a spus Gyula Fatér într-un interviu. În ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2023, şeful OTP Bank anticipează că România va evita o recesiune în acest an şi chiar va marca o uşoară creştere dacă nu vor apărea noi dezechilibre. „Anul trecut, odată cu creşterea bruscă a preţurilor la gaze naturale, majoritatea analiştilor au început să discute de o recesiune pentru zona euro în 2023. Cu toate acestea, scăderea recentă a preţurilor la gaze naturale şi îmbunătăţirea indicatorilor de activitate economică şi de inflaţie sugerează că zona euro ar putea rezista mai bine crizei energetice decât se prevedea iniţial şi ar putea chiar să evite o recesiune.” Un scenariu al recesiunii zonei euro ar fi limitat şi oportunităţile economiei româneşti, completează Gyula Fatér, dar uitându-ne la activitatea de anul trecut, putem spune cu siguranţă că economia locală a traversat destul de bine această perioadă, oferind un cadru macroeconomic relativ stabil pentru afacerile locale. „România se află într-o poziţie şi mai bună pentru a evita o recesiune faţă de regiunea euro. Pe de o parte, având în vedere producţia internă semnificativă de gaz a ţării, creşterea bruscă a preţurilor la energie are un efect comparativ mai mic asupra economiei faţă de majoritatea ţărilor din zona euro sau UE. O modalitate de a sprijini companiile şi gospodăriile ar putea fi creşterea impozitării companiilor din energie în loc de asumarea creşterii deficitului bugetar. În al doilea rând, potenţialul de creştere al României se situează cu mult peste media UE sau a zonei euro, iar ţara s-a numărat printre cele trei economii cu cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului pe cap de locuitor în ultimele decenii.” Iar potenţialul ridicat de creştere a României este susţinut şi de disponibilitatea extinsă a fondurilor UE pe termen mediu. Pe de altă parte, nu putem ignora ceea ce se întâmplă în ţara vecină, Ucraina, la impactul social şi incertitudinea pe care războiul le generează, atenţionează şeful OTP Bank. „În consecinţă, este dificil să avem o certitudine pentru viitoarele evoluţii economice, dar pe baza condiţiilor actuale nu ne aşteptăm la recesiune pentru România în 2023. Sunt aşteptate evoluţii diferite pe parcursul anului şi de aceea creşterea anuală ar putea încetini până la aproximativ 2,0- 2,5% în prima jumătate din 2023, cu o posibilă accelerare până la 3,0-3,5% în a doua parte. Accelerarea va fi determinată de reducerea efectelor crizei energetice, inflaţiei mai scăzute şi declinului ratelor dobânzilor.”

    2022 a fost un an mixt, atât cu elemente negative, cât şi favorabile pentru piaţa bancară din România, la fel ca pentru întreaga economie, ceea ce a avut ca rezultat evoluţii diferite în funcţie de sector. S-a înregistrat o încetinire a creşterii creditării pentru gospodării, comparativ cu 2021, şi o creştere aproximativ stabilă pentru sectorul corporate. Cu toate acestea, performanţa anuală a fost foarte neuniformă, aminteşte şeful OTP Bank.

    ♦Œ OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit operaţional de 146 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de acelaşi interval din 2021, în urma efectului pozitiv al unei creşteri dinamice de 20% a veniturilor totale, potrivit celor mai recente date anunţate de bancă.

    ♦ În acelaşi timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 9% în 9 luni/2022, având în vedere cheltuielile mai mari cu personalul în urma creşterii salariilor şi din creşterea cu 3% a numărului mediu de angajaţi.

    ♦Ž OTP Bank România a ajuns în cele din urmă după 9 luni din 2022 la o pierdere de 15 mil. lei, rezultat determinat în principal de majorarea provizioanelor totale, în valoare de 151 mil. lei, din care 58 mil. lei au fost constituite în trimestrul al treilea, potrivit raportului financiar publicat la Budapesta, care prezintă rezultatele consolidate ajustate în conformitate cu standardele de raportare ale grupului.

    ♦ În perioada ianuarie-septembrie 2021, veniturile nete din dobânzi ale băncii au crescut cu 33%, ajungând la un total de 484 mil. lei.

    ♦ Volumul creditelor performante acordate de OTP Bank  a crescut cu 13% în 9 luni/2022 faţă de 9 luni/2021, evoluţie susţinută de o creştere de 19% a segmentului de creditare corporate, în timp ce creditarea retail a crescut cu 7%.

    ♦ ‘ Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 21,5 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul consemnat în luna septembrie 2021.

    „Până în lunile de vară, ratele de creştere au repetat aproximativ performanţa foarte bună din 2021, iar pe segmentul corporativ creşterea creditelor a fost şi mai mare. Apoi, din septembrie, ratele de creştere au început să scadă brusc, pe fondul scăderii veniturilor reale, al inflaţiei ridicate şi al creşterii ratelor dobânzilor. Întreaga matrice de risc s-a schimbat rapid, preţurile la gaze naturale au crescut vertiginos şi, cu apariţia ameninţării unei recesiuni europene, băncile au devenit prudente în acordarea de noi împrumuturi. La fel, acum presiunea asupra acordării de noi împrumuturi ar putea să se reducă ţinând cont de evoluţiile recente, deoarece preţurile gazelor au scăzut de la niveluri extreme şi temerile de recesiune s-au redus.” Având în vedere toate acestea, 2023 ar trebui să ne aducă reversul a ceea ce am experimentat în 2022, anticipează Gyula Fatér, în timp ce ritmul general de creştere a creditelor va fi probabil puţin mai slab decât cel observat anul trecut. „Prima jumătate a anului va aduce o nouă încetinire a ratei de creştere, care ar putea reveni în al doilea sau al treilea trimestru, şi să devină deja o tendinţă clară a creşterii activităţii de creditare în al doilea semestru. Acest lucru ar putea fi declanşat de scăderea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor, precum şi de o redresare a activităţii economice.” În zona creditării personale, ROBOR şi IRCC ar trebui să se stabilizeze în a doua parte a anului odată ce ratele dobânzilor vor avea un nivel constant, pe fondul unei inflaţii anuale în scădere, mai spune şeful OTP Bank. „Estimăm o evoluţie stabilă a creditelor de consum în 2023 şi o revenire treptată începând cu a doua parte a anului pentru creditele ipotecare. Pentru zona de creditare corporativă, ar trebui să vedem o creştere de o cifră în acest an, deoarece o bună parte din companiile locale vor continua cu planurile lor de dezvoltare şi vor atrage finanţări europene.” După cea mai recentă creştere a dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază, până la pragul de 7%, Banca Naţională ar putea închide ciclul de măsuri de înăsprire a politicii monetare, crede Gyula Fatér. „Depinde de cât de repede se va schimba sensul de evoluţie al inflaţiei. Deocamdată, apreciem că va rămâne la nivelul actual până în lunile februarie-martie, cu un declin rapid ulterior. Odată ce vârful inflaţiei este clar, BNR ar putea trece de la majorare la reducerea ratelor, care are putea avea loc cel mai devreme în doua jumătate a anului.” Şi pieţele au început să anticipeze finalul ciclului de creştere a ratelor, după ce cu doar câteva luni în urmă curba randamentelor era destul de abruptă. „Valoarea actuală este deocamdată constantă, de circa 7%. Având în vedere încheierea majorărilor ratelor şi scăderea recentă a randamentelor pe termen lung, nu vor mai exista creşteri suplimentare ale ratelor la împrumuturi şi depozite.” Având în vedere cele menţionate anterior, şeful OTP Bank anticipează că ratele interbancare ar putea începe să scadă lent faţă de nivelul actual de circa 7%. Iar cursul de schimb leu/euro ar putea urma o traiectorie anuală de depreciere foarte uşoară, de circa 1-2% pe an.

    „Sectorul bancar se aştepta ca cel mai ridicat nivel al inflaţiei să fie atins în decembrie trecut, pentru ca apoi să fie urmat de o scădere lentă pe tot parcursul anului. Aşa că acum este oarecum clar că inflaţia a atins un vârf sau este pe cale să atingă vârful în curând, poate chiar în primele luni ale anului şi la un nivel cu adevărat ridicat. Va scădea, odată ce economia va trece peste amintirile anului 2022 şi va începe să folosească influxul financiar european, dar pentru sfârşitul anului 2023 ar trebui să ne pregătim să ne confruntăm în continuare cu o inflaţie de două cifre.” La fel ca şi în cazul inflaţiei, OTP Bank estimează şi că ratele dobânzilor interbancare sunt aproape de maxim şi ar putea începe să scadă încet de la nivelul actual de 7%. „Deocamdată, cursul de schimb prezintă o uşoară îmbunătăţire, deoarece BNR şi-a slăbit controlul strict asupra lichidităţii interbancare, în timp ce pentru restul anului ar trebui să urmeze ratele dobânzilor interbancare şi să aibă o depreciere anuală uşoară, de 1-2%.” Spre deosebire de evoluţia europeană, România a avut o scădere constantă a ratei creditelor neperformante în cursul anului trecut, ajungând semnificativ sub 3%. Prin urmare, până acum, afacerile locale au demonstrat o bună rezilienţă şi planificare financiară, spune CEO-ul OTP Bank. „În acest an, luând în considerare recenta înăsprire a politicii monetare de către BNR şi încetinirea creşterii economice la 2-2,5%/an, situaţia s-ar putea schimba. Bineînţeles, creşterea NPL trebuie luată în considerare şi previzionată, dar nu ar trebui să afecteze piaţa în mare măsură, deoarece tendinţa doar urmăreşte direcţia europeană.”

    Dar care este strategia OTP Bank pe piaţa românească? „După experienţa ultimilor doi ani, am putea spune că suntem în permanenţă «în gardă» în privinţa multor schimbări pe care nimeni nu le poate anticipa suficient de repede. Dar avem o adevărată «Steaua Nordului» în strategia noastră, programul de transformare a băncii. Vrem să creştem organic, valorificând integral investiţiile operaţionale şi în infrastructură pe care le-am realizat în aceşti ani, aşa că 2023 este pentru noi o parte importantă a programului de dezvoltare locală. Avem avantajul unor rezultate solide, o valoare a activelor mai mult decât dublă faţă de acum patru ani, când am lansat acest program, aşa că prioritatea este să ne consolidăm poziţia, având în vedere că piaţa de creditare pare să se restrângă după mulţi ani de creştere rapidă”, spune şeful băncii româneşti cu capital maghiar. În privinţa investiţiilor, OTP Bank va avea o abordare echilibrată, „cu multă grijă pentru reţeaua naţională de sucursale şi entuziasm pentru modul în care canalele digitale continuă să crească.” La fel ca anul precedent, 2022 a determinat OTP Bank să menţină starea de alertă şi să fie pregătită pentru toate schimbările anticipate, după cum spune şeful băncii. „A fost o necesitate pentru noi să facem faţă provocărilor anului trecut cu un răspuns corect, întrucât suntem angajaţi într-un program de creştere pentru a obţine o cotă de 5% din piaţa de creditare. Este o strategie de dezvoltare organică, cu progres şi creşteri constante, care ne consolidează poziţia pas cu pas. Suntem mulţumiţi cu rezultatele anului 2022, cu creşterile istorice de 20% pe unele linii de business din anii anteriori şi cu un portofoliu vast de proiecte de investiţii implementate. Prin urmare, suntem aproape de obiectivul nostru de cotă de piaţă şi priorităţile viitoare sunt acum legate de consolidarea acestor creşteri.” Principalii indicatori ai OTP Bank s-au îmbunătăţit, dă asigurări Gyula Fatér, în special rezultatul operaţional şi raportul cost-venit, în timp ce parametrii de risc sunt stabili. De asemenea, mai spune el, banca este pregătită pentru un mediu mai puţin pozitiv, aşa îşi consolidează rezervele de risc. „Indiferent de dificultăţile şi incertitudinile anului 2022, pentru OTP Bank este un an de dezvoltare şi consolidare. Avem în implementare programul Apollo, cu rezultate excelente, care ne apropie de obiectivul nostru de piaţă, iar dovada este poziţia pe care o avem acum în sectorul bancar, după ce anul trecut am făcut un nou pas în clasamentul băncilor locale, cu o creştere de 25% a activelor. Comparativ cu patru ani în urmă, pe durata implementării programului de creştere, valoarea activelor OTP Bank s-a dublat. OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit operaţional de 146 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de acelaşi interval din 2021, în urma efectului pozitiv al unei creşteri dinamice de 20% a veniturilor totale, potrivit celor mai recente date anunţate de bancă. În acelaşi timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 9% în primele nouă luni, având în vedere cheltuielile mai mari cu personalul în urma creşterii salariilor şi din creşterea cu 3% a numărului mediu de angajaţi. OTP Bank România a ajuns în cele din urmă după 9 luni din 2022 la o pierdere de 15 mil. lei, rezultat determinat în principal de majorarea provizioanelor totale, în valoare de 151 mil. lei, din care 58 mil. lei au fost constituite în trimestrul al treilea, potrivit raportului financiar publicat la Budapesta, care prezintă rezultatele consolidate ajustate în conformitate cu standardele de raportare ale grupului. În conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins în septembrie 2022 nivelul de 21,5 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul consemnat în luna septembrie 2021. Dar cât de importantă este profitabilitatea versus cota de piaţă pentru OTP Bank? „Planurile şi strategia noastră pentru piaţa locală implică o anumită poziţie şi considerăm că o cotă de 5% din piaţa creditelor este pragul sănătos pentru o bancă comercială locală. Pentru 2022 avem un nivel bun al profitului operaţional, aşa că nu trecem cu vederea performanţele financiare doar pentru alimentarea creşterii. Desigur, planul de dezvoltare Apollo a necesitat un plan de investiţii extins, cu o mulţime de resurse folosite pentru a creşte eficienţa şi a extinde operaţiunile, a dezvolta noi instrumente bancare şi a ne creşte echipa. Toate acestea înseamnă cheltuieli, aşa că profitabilitatea este afectată pentru a ne asigura şi implementa planurile. Mai mult, trebuie să luăm în considerare şi costul adaptării la mediul economic care se deteriorează rapid şi costul provizioanelor cu risc mai ridicat din ultimii ani.” În zona comercială OTP Bank s-a concentrat şi pe atragerea de noi clienţi şi dezvoltarea unei experienţe îmbunătăţite pentru aceştia, susţine Gyula Fatér. „Este un obiectiv pe termen mediu şi lung în raport cu rentabilitatea şi necesită investiţii constante în faza iniţială. În strategia noastră, creşterea este importantă pentru a ajunge la un nivel operaţional care susţine profitabilitatea pe termen lung. Suntem pe drumul cel bun.” Volumul creditelor performante acordate de OTP Bank  a crescut cu 13% de la an la an în primele nouă luni din 2022, evoluţie susţinută de o creştere de 19% a segmentului de creditare corporate, în timp ce creditarea  segmentului retail a crescut cu 7%, potrivit raportului băncii-mamă din Ungaria. Ce sectoare economice, ce tipuri de companii sunt preferate la creditare de OTP Bank? Agribusiness, real estate, sectorul de producţie, finanţarea proiectelor din energie sau din zona comercială, IMM-uri şi antreprenori locali se regăsesc pe lista proiectelor finanţate de OTP Bank. „Diversitatea proiectelor finanţate a crescut rapid în ultimii ani, odată cu amprenta noastră la nivel naţional, dar putem spune că avem o implicare mare în rândul IMM-urilor şi antreprenorilor locali, pentru că suntem în mod constant unul dintre principalii parteneri pentru programele garantate de stat. De asemenea, suntem impresionaţi de activitatea partenerilor noştri din agribusiness, zonă în care am finanţat un volum important de investiţii în agricultura sustenabilă şi în noi capacităţi de producţie. Avem, de asemenea, un portofoliu considerabil în sectorul de real estate, sectorul de producţie, finanţarea proiectelor din energie sau din zona comercială, precum şi finanţări sindicalizate împreună cu alţi parteneri locali.” Revenind la strategia de finanţare, abordarea OTP Bank este mai puţin legată de un anumit sector economic şi se înscrie mai mult în direcţia diversificării portofoliului prin parteneriate cu companii care au planuri şi proiecte solide, care pot funcţiona în orice condiţii sau şocuri economice, concluzionează şeful OTP Bank.   ■

  • Cum a ajuns un simplu muncitor la McDonald’s să construiască o avere de peste 30 de miliarde de dolari

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Premieră în istoria bancară din România: care este prima bancă românească de stat care a cumpărat o bancă privată cu capital străin şi care sunt planurile pentru noua companie rezultată

    După ce statul a vândut în trecut băncile mari deţinute, ultimii ani au adus pe piaţa bancară locală un proiect unic, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat – EximBank – a cumpărat o bancă privată cu capital străin – Banca Românească. Despre noul model de business, despre ascensiunea băncii rezultate din fuziune şi despre planurile noii bănci vorbeşte Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

    Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi acest lucru aşa cum am reuşit să creştem ca Făt-Frumos în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară. 2023 este anul marilor transformări pentru EximBank, pentru că fuziunea cu Banca Românească creează premisele consolidării poziţiei pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, în primul interviu după finalizarea fuziunii cu Banca Românească şi intrarea pe piaţa bancară de retail. Practic, vorbim despre o bancă cu un nou model de business, după cum spune el, cu altă complexitate, cu un nou target, de la care aşteptările vor fi mari.

    Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. „După finalizarea fuziunii, misiunea noastră va rămâne aceeaşi – să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare”, dă asigurări Traian Halalai, care este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012.

    De aceea, EximBank va acţiona ca un factor important de susţinere a creşterii economiei româneşti prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piaţă, răspunzând astfel preocupării autorităţilor române de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piaţa bancară locală, completează şeful EximBank. „Anul acesta va fi unul foarte intens pentru noi în condiţiile în care EximBank este practic o nouă bancă, o bancă universală de top din sistemul bancar românesc.” EximBank este prezentă pe piaţa românească de aproximativ trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică. Fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească a fost finalizată de EximBank la finalul anului 2022, aceasta intrând pe piaţa de retail din România şi devenind o bancă universală cu servicii complete. Practic, fuziunea dintre cele două bănci s-a realizat prin absorbţia Băncii Româneşti de către EximBank, numărul băncilor din sistemul bancar românesc scăzând la 33.

     

    Privind retrospectiv epopeea acestei tranzacţii, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG), fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în data de 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la 252 mil. euro. EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti. National Bank of Greece încercase timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/ 2020 tranzacţia prin care EximBank şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022.

    „Scopul achiziţionării Băncii Româneşti a fost atât consolidarea participaţiei statului în sectorul bancar, cât şi conservarea/îmbunătăţirea poziţiei financiare a grupului Exim, prin diversificarea modelului de afaceri, cu adăugarea clientelei de tip retail şi formarea unei mase critice de clienţi care să permită consolidarea bazei de atragere de resurse financiare şi alocarea eficientă a capitalurilor, ca urmare a sinergiilor şi a economiilor de scală rezultate”, se menţionează în proiectul de fuziune. Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro.

    Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătite de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat. Banca rezultată odată cu preluarea Băncii Româneşti de către EximBank va avea active de 21,5 mld. lei ceea ce înseamnă locul 8 în sistemul bancar, şi capital de 1,6 mld. lei, conform informaţiilor transmise anterior de bancă.
    Managementul EximBank este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum banca, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv. Traian Halalai, care rămâne preşedintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila la început între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire am vrut să văd cum stau lucrurile în practică şi m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Pieţe de capital» şi «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenţi entuziaşti, hotărâţi să schimbe lumea. Dar, cum viaţa este o înşiruire de conjuncturi şi multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanţelor. O lume din care fac parte şi astăzi, asta dacă, poate, cine ştie, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povestea Traian Halalai. În perspectivă, EximBank va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului – independent de componenta comercială. EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit, spune acum Traian Halalai, care lucrează în sistemul bancar din 1995. „În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată ca bancă comercială universală, ne propunem să credităm responsabil, să încurajăm economisirea şi în general să sprijinim toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public. Aşadar, în cazul persoanelor fizice, ne vom concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii vom urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.” Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale – cu acoperire geografică în reşedinţele de judeţ şi în oraşe cu potenţial economic – va ajuta EximBank să facă toate aceste lucruri, dar în acelaşi timp va permite băncii să acceseze o bază de clienţi suplimentară, este de părere şeful băncii. „Vorbim, cel puţin pentru acest an, despre 109 unităţi teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de centre de afaceri – dedicate exclusiv segmentului corporate.”

     

    Dar cum a fost 2022 pentru EximBank? Ce a mers bine şi ce a mers rău? „EximBank a continuat să fie parte a procesului de creştere a gradului de prosperitate economică în România şi a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate. Motorul principal al acestei creşteri l-a reprezentat majorarea consistentă a finanţărilor acordate în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară. Inflaţia a afectat desigur baza de costuri a băncii, dar am compensat prin creşterea veniturilor operaţionale. Astfel, am înregistrat un profit net peste aşteptări, de peste 40 de milioane de lei.” La nivel operaţional, anul 2022 a stat desigur sub semnnul fuziunii cu Banca Românească. „Am parcurs un proces complex ce a presupus un efort consistent, în etapa premergătoare fuziunii, din partea echipelor ambelor bănci, cu toate demersurile care derivă de aici. Şi mă refer la alinierea la valorile şi rigorile Grupului EximBank, la alinierea mecanismelor interne de funcţionare, cu tot ce înseamnă proceduri şi reglementări şi, mai ales, la stabilirea modelului operaţional pentru noua entitate. Vorbim despre un volum de muncă substanţial şi, de aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei pentru că au făcut posibilă finalizarea cu succes a acestui proiect unic în bankingul românesc care suntem convinşi că va aduce noi perspective şi oportunităţi pentru toate părţile – clienţi, acţionari şi societate în general.” În perspectivă, EximBank urmăreşte un echilibru între o activitate rentabilă şi o dezvoltare organică (vizibilă în cota de piaţă) direcţionată către susţinerea mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale, creşterea gradului de intermediere financiară şi accesului persoanelor fizice la produse financiar-bancare, susţine şeful băncii. „Astfel, profitul nu poate fi un obiectiv unilateral, ci un indicator al faptului că resursele aflate în administrare sunt bine fructificate.” Din păcate, contextul economic pe care îl traversăm continuă să rămână unul extrem de volatil şi impredictibil, cu riscuri la nivel global care vin simultan din mai multe zone şi care fac extrem de dificilă orice încercare de anticipare a efectelor la nivelul economiei în general şi al societăţii în ansamblu, atenţionează Traian Halalai. „Parcurgem în continuare o perioadă atipică, cu probleme de ordin geopolitic dublate de provocări determinate de situaţia pieţei de energie, de inflaţie şi de creşterea dobânzilor şi de aceea suntem rezervaţi în a face estimări. Cu toate acestea, sunt încrezător că sistemul bancar îşi va ajusta deciziile în funcţie de evoluţiile curente aşa cum a făcut-o şi până acum pentru că nu trebuie să uităm faptul că ultimii ani au fost plini de provocări, am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, dar s-a dovedit că ne putem adapta la schimbări şi putem face faţă situaţiilor dificile.”

    Sistemul bancar a jucat un rol decisiv în toată această perioadă, crede şeful EximBank, el având toată convingerea că va continua să susţină economia reală în mod prudent şi responsabil corelându-şi acţiunile şi cu politicile guvernamentale şi politica monetară a băncii naţionale. În ceea ce priveşte EximBank, banca va rămâne în continuare focusată pe obiectivul fundamental oferind răspunsuri adecvate şi adaptate nevoilor reale ale clienţilor, derulând operaţiuni de intermediere financiară în condiţii de eficienţă economică, aşa cum a făcut-o şi până acum, susţine Traian Halalai. „Desigur că toate acestea vor fi dublate de menţinerea indicatorilor prudenţiali ai băncii, mai ales în contextul reglementărilor referitoare la majorarea rezervelor de capital pentru a evita posibile degradări dacă situaţia economiei devine nefavorabilă”, concluzionează preşedintele executiv al EximBank.   ■

     

    Carte de vizită Traian Halalai

    1. Traian Halalai  este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012 şi a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta.

    2. El lucrează în sistemul bancar din 1995 şi şi-a început cariera ca arbitrajist pentru Bancorex.

    3. Ulterior, Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING Bank, unde ultima poziţie deţinută a fost cea de director financiar.

    4. Din 2006 până în 2012 el a lucrat la Banca Românească, unde a deţinut poziţiile de CFO, director operaţional (COO), director general adjunct.

    5. A terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră.

     

     

    O istorie de trei decenii în banking

    Œ1. EximBank este prezentă pe piaţa românească de trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor.

    2. Banca a urcat în ultimii ani în top 10 cele mai mari instituţii de credit din România după active.

    Ž3. Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

    4. Contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG) – fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat.

    5. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la

    252 mil. euro.

    EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti.

    6.‘ National Bank of Greece (NBG) a încercat timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale.

    ’7. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/2020 tranzacţia prin care EximBank anunţă că vrea să cumpere Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei.

    8.“ Managementul EximBank după fuziunea cu Banca Românească este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum EximBank, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv.

    8.” EximBank a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate, iar profitul net a fost peste aşteptări, de peste

    40 mil. lei.

  • Premieră în istoria bancară din România: care este prima bancă românească de stat care a cumpărat o bancă privată cu capital străin şi care sunt planurile pentru noua companie rezultată

    După ce statul a vândut în trecut băncile mari deţinute, ultimii ani au adus pe piaţa bancară locală un proiect unic, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat – EximBank – a cumpărat o bancă privată cu capital străin – Banca Românească. Despre noul model de business, despre ascensiunea băncii rezultate din fuziune şi despre planurile noii bănci vorbeşte Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

    Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi acest lucru aşa cum am reuşit să creştem ca Făt-Frumos în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară. 2023 este anul marilor transformări pentru EximBank, pentru că fuziunea cu Banca Românească creează premisele consolidării poziţiei pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, în primul interviu după finalizarea fuziunii cu Banca Românească şi intrarea pe piaţa bancară de retail. Practic, vorbim despre o bancă cu un nou model de business, după cum spune el, cu altă complexitate, cu un nou target, de la care aşteptările vor fi mari. Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. „După finalizarea fuziunii, misiunea noastră va rămâne aceeaşi – să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare”, dă asigurări Traian Halalai, care este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012. De aceea, EximBank va acţiona ca un factor important de susţinere a creşterii economiei româneşti prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piaţă, răspunzând astfel preocupării autorităţilor române de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piaţa bancară locală, completează şeful EximBank. „Anul acesta va fi unul foarte intens pentru noi în condiţiile în care EximBank este practic o nouă bancă, o bancă universală de top din sistemul bancar românesc.” EximBank este prezentă pe piaţa românească de aproximativ trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică. Fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească a fost finalizată de EximBank la finalul anului 2022, aceasta intrând pe piaţa de retail din România şi devenind o bancă universală cu servicii complete. Practic, fuziunea dintre cele două bănci s-a realizat prin absorbţia Băncii Româneşti de către EximBank, numărul băncilor din sistemul bancar românesc scăzând la 33.

     

    Privind retrospectiv epopeea acestei tranzacţii, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG), fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în data de 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la 252 mil. euro. EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti. National Bank of Greece încercase timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/ 2020 tranzacţia prin care EximBank şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022. „Scopul achiziţionării Băncii Româneşti a fost atât consolidarea participaţiei statului în sectorul bancar, cât şi conservarea/îmbunătăţirea poziţiei financiare a grupului Exim, prin diversificarea modelului de afaceri, cu adăugarea clientelei de tip retail şi formarea unei mase critice de clienţi care să permită consolidarea bazei de atragere de resurse financiare şi alocarea eficientă a capitalurilor, ca urmare a sinergiilor şi a economiilor de scală rezultate”, se menţionează în proiectul de fuziune. Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro. Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătite de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat. Banca rezultată odată cu preluarea Băncii Româneşti de către EximBank va avea active de 21,5 mld. lei ceea ce înseamnă locul 8 în sistemul bancar, şi capital de 1,6 mld. lei, conform informaţiilor transmise anterior de bancă.
    Managementul EximBank este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum banca, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv. Traian Halalai, care rămâne preşedintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila la început între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire am vrut să văd cum stau lucrurile în practică şi m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Pieţe de capital» şi «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenţi entuziaşti, hotărâţi să schimbe lumea. Dar, cum viaţa este o înşiruire de conjuncturi şi multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanţelor. O lume din care fac parte şi astăzi, asta dacă, poate, cine ştie, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povestea Traian Halalai. În perspectivă, EximBank va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului – independent de componenta comercială. EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit, spune acum Traian Halalai, care lucrează în sistemul bancar din 1995. „În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată ca bancă comercială universală, ne propunem să credităm responsabil, să încurajăm economisirea şi în general să sprijinim toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public. Aşadar, în cazul persoanelor fizice, ne vom concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii vom urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.” Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale – cu acoperire geografică în reşedinţele de judeţ şi în oraşe cu potenţial economic – va ajuta EximBank să facă toate aceste lucruri, dar în acelaşi timp va permite băncii să acceseze o bază de clienţi suplimentară, este de părere şeful băncii. „Vorbim, cel puţin pentru acest an, despre 109 unităţi teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de centre de afaceri – dedicate exclusiv segmentului corporate.”

     

    Dar cum a fost 2022 pentru EximBank? Ce a mers bine şi ce a mers rău? „EximBank a continuat să fie parte a procesului de creştere a gradului de prosperitate economică în România şi a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate. Motorul principal al acestei creşteri l-a reprezentat majorarea consistentă a finanţărilor acordate în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară. Inflaţia a afectat desigur baza de costuri a băncii, dar am compensat prin creşterea veniturilor operaţionale. Astfel, am înregistrat un profit net peste aşteptări, de peste 40 de milioane de lei.” La nivel operaţional, anul 2022 a stat desigur sub semnnul fuziunii cu Banca Românească. „Am parcurs un proces complex ce a presupus un efort consistent, în etapa premergătoare fuziunii, din partea echipelor ambelor bănci, cu toate demersurile care derivă de aici. Şi mă refer la alinierea la valorile şi rigorile Grupului EximBank, la alinierea mecanismelor interne de funcţionare, cu tot ce înseamnă proceduri şi reglementări şi, mai ales, la stabilirea modelului operaţional pentru noua entitate. Vorbim despre un volum de muncă substanţial şi, de aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei pentru că au făcut posibilă finalizarea cu succes a acestui proiect unic în bankingul românesc care suntem convinşi că va aduce noi perspective şi oportunităţi pentru toate părţile – clienţi, acţionari şi societate în general.” În perspectivă, EximBank urmăreşte un echilibru între o activitate rentabilă şi o dezvoltare organică (vizibilă în cota de piaţă) direcţionată către susţinerea mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale, creşterea gradului de intermediere financiară şi accesului persoanelor fizice la produse financiar-bancare, susţine şeful băncii. „Astfel, profitul nu poate fi un obiectiv unilateral, ci un indicator al faptului că resursele aflate în administrare sunt bine fructificate.” Din păcate, contextul economic pe care îl traversăm continuă să rămână unul extrem de volatil şi impredictibil, cu riscuri la nivel global care vin simultan din mai multe zone şi care fac extrem de dificilă orice încercare de anticipare a efectelor la nivelul economiei în general şi al societăţii în ansamblu, atenţionează Traian Halalai. „Parcurgem în continuare o perioadă atipică, cu probleme de ordin geopolitic dublate de provocări determinate de situaţia pieţei de energie, de inflaţie şi de creşterea dobânzilor şi de aceea suntem rezervaţi în a face estimări. Cu toate acestea, sunt încrezător că sistemul bancar îşi va ajusta deciziile în funcţie de evoluţiile curente aşa cum a făcut-o şi până acum pentru că nu trebuie să uităm faptul că ultimii ani au fost plini de provocări, am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, dar s-a dovedit că ne putem adapta la schimbări şi putem face faţă situaţiilor dificile.”

    Sistemul bancar a jucat un rol decisiv în toată această perioadă, crede şeful EximBank, el având toată convingerea că va continua să susţină economia reală în mod prudent şi responsabil corelându-şi acţiunile şi cu politicile guvernamentale şi politica monetară a băncii naţionale. În ceea ce priveşte EximBank, banca va rămâne în continuare focusată pe obiectivul fundamental oferind răspunsuri adecvate şi adaptate nevoilor reale ale clienţilor, derulând operaţiuni de intermediere financiară în condiţii de eficienţă economică, aşa cum a făcut-o şi până acum, susţine Traian Halalai. „Desigur că toate acestea vor fi dublate de menţinerea indicatorilor prudenţiali ai băncii, mai ales în contextul reglementărilor referitoare la majorarea rezervelor de capital pentru a evita posibile degradări dacă situaţia economiei devine nefavorabilă”, concluzionează preşedintele executiv al EximBank.   ■

     

    Carte de vizită Traian Halalai

    1. Traian Halalai  este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012 şi a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta.

    2. El lucrează în sistemul bancar din 1995 şi şi-a început cariera ca arbitrajist pentru Bancorex.

    3. Ulterior, Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING Bank, unde ultima poziţie deţinută a fost cea de director financiar.

    4. Din 2006 până în 2012 el a lucrat la Banca Românească, unde a deţinut poziţiile de CFO, director operaţional (COO), director general adjunct.

    5. A terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră.

     

     

    O istorie de trei decenii în banking

    Œ1. EximBank este prezentă pe piaţa românească de trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor.

    2. Banca a urcat în ultimii ani în top 10 cele mai mari instituţii de credit din România după active.

    Ž3. Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

    4. Contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG) – fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat.

    5. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la

    252 mil. euro.

    EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti.

    6.‘ National Bank of Greece (NBG) a încercat timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale.

    ’7. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/2020 tranzacţia prin care EximBank anunţă că vrea să cumpere Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei.

    8.“ Managementul EximBank după fuziunea cu Banca Românească este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum EximBank, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv.

    8.” EximBank a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate, iar profitul net a fost peste aşteptări, de peste

    40 mil. lei.

  • România în cursa reaşezării lanţurilor de producţie

    Reaşezarea lanţurilor de valoare mai aproape de piaţa de desfacere a devenit o realitate încă din pandemie, iar războiul din Ucraina a apăsat pedala de acceleraţie. Companiile caută să îşi aducă producţia cât mai aproape de piaţă, iar o piaţă europeană de 450 de milioane de consumatori este ca un magnet. Unde este România la startul acestei curse? Răspunde Alfonso Garcia Mora, vicepreşedinte al International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.

    Vedem că aceasta este o mişcare care se întâmplă peste tot în lume. România nu ar trebui să întârzie în cursa aceea, care este nearshoring-ul. Există o transformare uriaşă a lanţurilor valorice globale. A început deja să se întâmple chiar înainte de Covid, cu situaţia din Ucraina, şi mai mult”, spune, în cadrul unui interviu, Alfonso Garcia Mora, vicepreşedinte International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, care este responsabil pentru Europa şi America de Sud.

    Pandemia a surprins şi lanţurile de producţie globale, rupte de restricţiile de circulaţie şi de lockdown-urile din toate ţările, unele mai dure, altele mai puţin dure. Încă de la primele luni ale pandemiei, consultanţii de business vorbeau despre nevoie de reaşezare a producţiei mai aproape de pieţele de desfacere. Ideea că producţia din Vietnam sau din China este mai rentabilă începea să se bată cu securitatea investiţiei – Degeaba produci mai ieftin, dacă produsele tale nu ajung pe piaţa de desfacere. Or, o piaţă ca Uniunea Europeană, de peste 450 de milioane de consumatori, trebuie aprovizionată. Perturbarea a fost bruscă şi cu multe ecouri, până astăzi, când în majoritatea ţărilor restricţiile de circulaţie s-au eliminat complet. Când lucrurile începeau să reintre cât de cât pe un făgaş normal, războiul din Ucraina a dat din nou toate calculele peste cap, pentru că, dintr-odată, fluxurile de bunuri şi servicii dinspre Ucraina şi Rusia spre Europa au fost oprite fie ca o consecinţă firească a războiului, fie din cauza sancţiunilor economice europene. Aşadar, investitorii se reorientează, iar consultanţii avertizează: România poate juca un rol central în atragerea investiţiilor destinate relocării producţiei din Asia, Rusia sau Ucraina. „România poate fi suficient de mare pentru a produce unele bunuri de producţie pentru Uniunea Europeană. De ce nu? De ce ai nevoie de o piaţă mai mare? Adică, în momentul în care vă aflaţi în Uniunea Europeană, este suficient de mare – 460 de milioane de cetăţeni. Câţi cetăţeni aveţi în Uniunea Europeană. Deci avem o singură piaţă. Este o piaţă unică. Este uriaşă, nu este suficient de mare, este uriaşă. Şi România trebuie să se gândească că piaţa pentru România nu este România, este Uniunea Europeană.”

    „România poate fi suficient de mare pentru a produce unele bunuri de producţie pentru Uniunea Europeană. De ce nu? De ce ai nevoie de o piaţă mai mare? Adică, în momentul în care vă aflaţi în Uniunea Europeană, este suficient de mare – 460 de milioane de cetăţeni. Câţi cetăţeni aveţi în Uniunea Europeană. Deci avem o singură piaţă. Este o piaţă unică. Este uriaşă, nu este suficient de mare, este uriaşă. Şi România trebuie să se gândească că piaţa pentru România nu este România, este Uniunea Europeană.”

    Alfonso Mora, vicepreşedinte International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale

    Care sunt atuurile României? Producţie mai ieftină decât în Vest, în primul rând. Dar vine şi întrebarea firească: ce poţi face cu producţia când trenurile de marfă din România merg cu 16 km/h, în medie, mai încet decât un biciclist? Sau când, de exemplu, un TIR cu marfă parcurge jumătate de distanţă Bucureşti-Viena, până la vama Borş, în 10 ore, iar restul de jumătate până la Viena îl face în 5 ore? Construcţia infrastructurii de toate felurile este esenţială, atrage atenţia Mora. „E nevoie de upgrade la infrastructura ţării, de transport, adică drumuri, porturi, aeroporturi, căi ferate, infrastructură digitală. Îi va permite unui antreprenor din sectorul privat să vină şi să înceapă să se gândească la cum să-şi dezvolte afacerea şi cum să profite la maximum de ea. Şi, de asemenea, economia digitală, această economie, această ţară poate îmbrăţişa economia digitală mult mai mult. În economia digitală, cui îi pasă care sunt frontierele? Cui îi pasă unde este dimensiunea pieţei?” De zeci de ani, însă, discuţie este aceeaşi. Proiectele mari de infrastructură sunt promise, anunţate, dat până acum nicio autostrada nu leagă provinciile istorice ale României sau nu trece măcar Carpaţii. Întrebat care ar putea fi una dintre soluţii, Alfonso Mora spune că parteneriatele publice private (PPP) pot mobiliza capitalul privat şi public pentru a moderniza infrastructura ţări, fie că vorbim de autostrăzi, căi ferate, poduri, porturi sau aeroporturi. „Încercăm să consiliem guvernul cu privire la modul de mobilizare a capitalului cu parteneriate public-private, ceea ce o şansă de transformare uriaşă. Această ţară nu a avut cadrul legal potrivit pentru a face asta. Putem ajuta şi acestea pot deschide cu adevărat o oportunitate uriaşă de atrage capital şi de o infrastructură modernă pe care au menţionat-o înainte.” Stabilit la Washington, el a fost într-o vizită de lucru la Bucureşti, prilej cu care a oferit un interviu Ziarului Financiari şi reporterului BUSINESS Magazin. Cu o experienţă de câteva zeci de ani în Banca Mondială şi în mediul academic de profil din Madrid, Alfonso Garcia Mora este unul dintre vicepreşedinţii IFC şi responsabilul cu Europa.  În cadrul interviului el a vorbit şi despre economia României în contextul crizelor suprapuse. Cu război la graniţă, cu criza energetică şi inflaţie cum nu s-a mai văzut de 20 de ani, România este totuşi în poziţia de a se descurca mai bine decât alte ţări europene din punct de vedere economic în 2023, a spus el. „Prin comparaţie cu economia europeană, cred că economia românească va livra cifre mai bune. Suntem într-o conjunctură complicată şi ştim asta. Există un risc ridicat de recesiune la nivel mondial, dar deschiderea Chinei poate ajuta, care a fost închisă până în decembrie.” Este adevărat, admite el, că proximitatea cu războiul nu avantajează România. De asemenea, criza energetică, care este de presupus că va continua şi în 2023, afectează mersul economiei în Europa şi România. „Dar, pe de altă parte, este o mare oportunitate de a profita la maximum de situaţie. Şi cred că România are mijloacele pentru a face asta. Intrarea pe piaţa unică din Uniunea Europeană este un impact uriaş pentru ţară. Această ţară trebuie încă să se gândească mai bine cum să maximizeze cât mai mult sprijinul din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte finanţarea, în ceea ce priveşte fondurile.”    ■

  • Discuţiile din spatele procesului de recrutare a corporatiştilor: Ce înseamnă când un candidat pentru un job tot insistă să primească oferta salarială în scris?

    În sondaje, mulţi corporatişti se declară nemulţumiţi de actualul loc de muncă şi ar vrea să-şi schimbe jobul.

    Conform BestJobs, trei din patru angajaţi vor să schimbe jobul în 2023, cei mai mulţi fiind îngrijoraţi din cauza volumului crescut de muncă dacă angajatorul va recurge la reduceri de personal (74%). Alţii – 17% – se tem că veniturile vor scădea, iar 9% se tem că vor ajunge la burnout sau că angajator le va impune întoarcerea completă la birou.

    Conform BestJobs, pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi în 2023, 75% dintre cei care au participat la sondaj declară că ar avea nevoie de o creştere salarială. În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidaţi sunt salariul – 80%, mediul de lucru – 40%, volumul de muncă – 22% şi, atenţie, dimensiunea companiei şi implicit potenţialul acesteia de a rezista în faţa unei crize economice – 21%.

    Aceasta este partea oficială a răspunsurilor la sondaje. O bună parte dintre corporatiştii care declară că ar vrea să schimbe compania se duce la un interviu la concurenţă mai puţin pentru a-şi schimba jobul şi numele companiei unde lucrează, ei vizând mai degrabă obţinerea unei oferte scrise în urma interviului, pentru a se întoarce la propria companie şi a cere un salariu mai mare.

    În ultimul timp companiile, cei de la HR, nu vor să intre într-un război al ofertelor, al creşterilor salariale care să le afecteze bugetele de salarii, aşa că cer să vadă o ofertă scrisă de la un angajat dacă acesta spune că a primit o ofertă superioară din altă parte, dar nu ar pleca dacă ar primi aceeaşi ofertă de acolo de unde lucrează.

    Multe firme au ajuns să fie nervoase de acest joc al ofertelor, aşa că încearcă să evite războiul creşterilor salariale. Pe de altă parte, angajaţii care sunt căutaţi la interviuri într-un mod serios nu prea ar vrea să schimbe jobul şi nici compania, pentru că dacă ar face acest lucru ar fi în bătaia vântului crizei.

    De la un anumit nivel încolo, când salariile puse pe masă sunt ridicate, peste 2.000 de euro pe lună plus beneficii, nimeni nu ar vrea să rişte o mutare greşită. Nu sunt foarte multe companii, nici multinaţionale, nici româneşti, care oferă astfel de pachete salariale, iar în cazul în care fac o mutare greşită prin acceptarea unei alte oferte iar lucrurile nu merg, se pot trezi „în stradă”. Aşa că preferă mai degrabă să obţină o ofertă superioară scrisă în urma discuţiilor, cu care să se întoarcă în propria companie şi să obţină o majorare salarială.

    Piaţa românească rămâne în continuare tensionată, se caută în continuare oameni, dar mai degrabă pe poziţiile de entry-level. Pentru poziţiile superioare cererea nu este atât de mare, pentru că foarte multe locuri sunt deja date şi este greu să schimbi oamenii de acolo. În aceste condiţii, mulţi directori din HR, ştiind ce se întâmplă, preferă să nu mai facă oferte scrise, pentru a nu fi apoi „jucaţi” de angajaţi. În acel moment, fiecare parte riscă.

    Cu oferta verbală te poţi întoarce la locul de muncă cerând un salariu mai mare, pe care poţi să îl primeşti sau nu. În cazul în care nu-l primeşti, trebuie să te întorci la cel care ţi-a făcut oferta superioară şi să aştepţi să te angajeze. În cazul în care se întâmplă ceva în acest circuit, rămâi în aer.

    Specialiştii în recrutare spun că dacă cei care insistă la interviu la concurenţă să primească o ofertă salarială scrisă, mai degrabă vor să se ducă cu ea la propriul angajator pentru a forţa o majorare salarială decât să accepte jobul de la concurenţă.   

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

  • Cine mai citeşte în România?

    După doi ani în care au fost nevoiţi să petreacă tot mai mult timp în casă şi să spună „nu” concediilor şi micilor escapade periodice, unii oameni păreau să îşi fi regăsit într-o anumită măsură vechea dragoste pentru citit. Totuşi, lecturile continuă să lipsească de pe lista de interese a celor mai mulţi români. În acest context, cum poate arăta o radiografie a pieţei locale de carte? Răspunde Laura Ţeposu, CEO al Libris.

    Interesul scăzut pentru lectură al românilor poate fi explicat prin efectele produse de sălbaticii ani 1990, în care cuvântul de ordine era „reformă” şi în care orice era nou era automat considerat bun, spune Laura Ţeposu, CEO al lanţului de librării Libris şi fost librar în cadrul companiei pe care o conduce în prezent.

    Numărul de companii şi angajaţi din industria cărţii din România este în scădere de-a lungul ultimilor cinci ani. La finele lui 2021, cifra de afaceri cumulată a librăriilor locale era de peste 130 de milioane de euro, faţă de 3,7 miliarde de euro în Germania, arată datele Registrului Comerţului, agregate de ZF. Chiar dacă ar avea aceeaşi populaţie cu cea a României, vânzările din Germania – cea mai mare piaţă europeană de carte – ar ajunge teoretic la 925 de milioane de euro, de şapte ori peste cele din ţara noastră.

    „În anii ’90, cărţile nu erau noi, erau aceleaşi cărţi vechi cu care crescuseră părinţii lor şi care nu mai erau, cum de altfel nu sunt nici azi, de actualitate. Pentru mulţi dintre cei care erau copii pe atunci, cărţile nu au fost niciodată descrise ca o prioritate, prin urmare nu citesc nici azi. Sunt adulţii care au crescut la televizor cu cablu, pentru care cărţile sunt plictisitoare şi care aleg oricând un serial în locul unui roman”, explică Laura Ţeposu.

    CEO-ul consideră că o altă problemă a pieţei locale de carte este că, în România, nu s-a investit niciodată cu adevărat în aducerea publicului mai aproape de lectură, neexistând vreodată o strategie naţională pentru cultură şi educaţie.

    Astfel, librăriile, editurile şi bibliotecile nu au fost susţinute în niciun fel în ultimele trei decenii, iar publicul nu a fost invitat să descopere lectura dincolo de recomandările librarilor şi anticarilor, cât şi de eforturile individuale ale jucătorilor prezenţi în piaţă.

    „Lucrurile se întâmplă prea mult «pe proiect» şi prea puţin cu obiective şi plan de acţiuni pe termen lung. De aceea suntem departe de cifrele altor ţări europene şi de aceea ne clasăm mereu pe ultimele locuri din această perspectivă”, adaugă reprezentanta Libris.

    Totuşi, pentru a impune conversaţiei un ton ceva mai optimist, Laura Ţeposu crede că lucrurile tind să meargă într-un sens bun, drept dovadă stând trendul general de creştere a vânzărilor cărţilor pentru copii.

    Anul trecut, Libris a vândut circa 2,3 milioane de produse, cărţile dedicate copiilor reprezentând 28% din volumele comandate în toată ţara, fiind cele mai vândute la nivel naţional şi la nivelul fiecărui judeţ – un semn bun pentru viitoarele generaţii de cititori.

    „Sigur, în continuare bibliografia şcolară ocupă o parte importantă, dar perspectiva e bună. Sunt multe volume pentru copii cu cifre foarte bune de vânzări. Şi cred că decalajul faţă de alte ţări scade, e clar că direcţia e bună. Dar am avansa mult mai repede dacă ar exista un context mai prietenos, să vedem nişte acţiuni care să treacă de stadiul de plan, să devină reale.”

    Pasiunea pentru citit este, conform CEO-ului, ca mersul pe bicicletă: nu se pierde, nu se uită. În consecinţă, micii cititori de astăzi pot rămâne fideli cuvântului scris dacă sunt stimulaţi la momentul oportun şi cu tipul potrivit de lectură.

    Pe de altă parte, o problemă masivă constă în accesul la lectură pentru majoritatea copiilor, deci la şanse egale de a deveni pasionat de citit, fie că este vorba de beletristică, cărţi de istorie, fizică, grădinărit sau biografii. Să nu uităm deci că o bună parte din copiii români trăiesc într-un mediu rural în care cititul din pură plăcere pare extrem de improbabil.

    „Foarte multe şcoli din România nu au biblioteci şcolare şi, acolo unde există, fondul de carte este învechit. Noi avem un proiect de dotare a bibliotecilor şcolare cu volume noi şi actuale, intitulat CarteTeca. Pentru a beneficia de cărţile oferite de noi, reprezentanţii instituţiilor depun un proiect prin care îşi propun încurajarea lecturii şi ne oferă date ale stării actuale”, continuă şefa lanţului de librării.

    Anul trecut s-au înscris 460 de proiecte, însă rezultatele nu sunt deloc încurajatoare: 117 reprezintă unităţi de învăţământ unde numărul cărţilor din biblioteca şcolară este sub
    100 de volume, iar în 98 dintre şcolile înscrise în proiect (21%) nu există bibliotecă. În majoritatea cazurilor unde există, fondul de carte este învechit, având chiar zeci de ani de când nu a mai primit nicio carte nouă. Mai mult, 70% dintre aplicanţii care au bibliotecă nu au fonduri pentru cărţi noi.

    „Deci avem mult de lucru la nivel de ţară şi pe partea aceasta, cred că este nevoie de intervenţie urgentă din partea autorităţilor. Practic, sunt sute de unităţi de învăţământ unde nu există cărţile din bibliografia şcolară, darămite cărţi noi şi atractive, care să atragă micii cititori.”

    2022 a fost un an bun pentru librăriile fizice, care au recuperat din scăderile suferite în timpul pandemiei, văzându-se că, odată cu ridicarea restricţiilor de circulaţie şi a măsurilor de distanţare socială, oamenii au început uşor să îşi redescopere plăcerea de a cumpăra şi răsfoi cărţi direct din magazin.

    „Am observat o creştere a interesului pentru cărţile în limba engleză, fiind livrate cu peste 70% mai multe volume decât în anul precedent. Oamenii preferă să citească volumele în limba scriitorului sau să aibă acces mai rapid la noile apariţii editoriale”, argumentează Laura Ţeposu.

    Totodată, fiind vorba de un alt an încărcat de incertitudine, bugetul alocat lecturii – deja extrem de mic – a fost afectat şi mulţi clienţi au redus ritmul achiziţiilor de carte, unii dintre ei alegând să recupereze experienţele pierdute în 2020 şi 2021 şi să citească, în consecinţă, mai puţin.

    „De câţiva ani tot discutăm despre «ani atipici». De fapt, cred că instabilitatea şi incertitudinea au devenit stări de normalitate, aproape că nu ne mai uimeşte nimic. Însă am reuşit să rămânem în echilibru: am realizat investiţii, am crescut baza de clienţi, am menţinut cifra de afaceri şi profitabilitatea. Putem spune că a fost un an bun, având în vedere contextul”, spune CEO-ul, adăugând că inflaţia, războiul ruso-ucrainean şi creşterea dobânzilor au fost cele mai mari provocări ale anului abia încheiat.

    Libris a avut o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei în 2022, cu 4,6% peste rezultatul din 2021. Creşterea a fost mai mică decât estima compania la începutul anului trecut, motivul principal constând în reducerea frecvenţei achiziţiilor.

    La capitolul „investiţii”, Libris şi-a transformat anul trecut depozitul prin instalarea unor panouri fotovoltaice în valoare de 300.000 de euro care asigură independenţa energetică a companiei în proporţie de 95%. Amplasate pe o suprafaţă de 4.000 mp, cele 835 de panouri pot produce anual circa 330.000 KWh.

    „Având în vedere volatilitatea ridicată a pieţei energiei clasice, unde costurile de tranzacţionare au o creştere accelerată, panourile fotovoltaice ne oferă stabilitate şi predictibilitate. Am ales să susţinem integral investiţia din resurse proprii şi estimăm că va fi amortizată în maximum cinci ani”, susţine Laura Ţeposu.

    Pentru 2023, grupul are în vedere investiţii în platforma de e-commerce, unde plănuieşte să adauge instrumente noi pentru îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor şi să majoreze gama şi numărul de produse. De asemenea, dacă economia va da semne de stabilizare, Libris ia în calcul pentru 2024 o serie de investiţii logistice pentru creşterea capacităţii de livrare prin extinderea depozitului şi automatizări.

    Întorcându-ne însă la materia primă a pieţei discutate, cele mai cumpărate cărţi de anul trecut –  după cele pentru copii – au fost cele din categoria „beletristică”. Cărţile de dezvoltare personală sau cele din categoria „ştiinţe umaniste” ocupă locul trei la nivel naţional, singura excepţia fiind judeţul Covasna, unde poziţia a treia este din categoria „spiritualitate/ezoterism”, potrivit datelor Libris.

    De altfel, segmentul de dezvoltare personală a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani, mai ales în perioada pandemiei de COVID-19, când şocurile emoţionale, deşi erau la ordinea zilei, trebuiau asimilate şi înţelese la nivel individual. Mai exact, de ce s-au orientat cititorii către respectivul gen de lectură?

    „Oamenii au devenit ceva mai reflexivi, încearcă să înţeleagă mai bine cine sunt şi cum se raportează la lumea aceasta dominată de incertitudine. Cărţile nu oferă răspunsuri, dar fiecare carte citită ne aduce mai aproape de înţelegerea unui anumit aspect, de răspunsurile pe care le căutăm fiecare dintre noi.”

    În plus, CEO-ul Libris susţine că, pe măsură ce îşi asigură nevoile de bază, oamenii devin mai atenţi la alte tipuri de nevoi, precum cele emoţionale, intelectuale şi spirituale. Însă putem nota în acest sens şi trendurile setate peste ocean, în Statele Unite, cât şi cele din vestul Europei, care continuă să dea tonul în materie de lectură inclusiv în România.

    „Îmi aduc aminte că, imediat după debutul pandemiei, în 2020, au explodat vânzările volumelor «Dragostea în vremea holerei» a lui Marquez şi «Ciuma» de Camus. Oamenii au vrut să înţeleagă cu ce se confruntă. Şi, mai departe, au început să privească spre interior şi de aici interesul pentru cărţile de dezvoltare personală”, susţine Laura Ţeposu.

    Pe raftul de beletristică, 22% din cărţile vândute sunt semnate de autori români, acestea generând la rândul lor 17% din vânzările totale ale segmentului de piaţă. Alte categorii la care scriitorii români se află în topul vânzărilor sunt cărţile pentru copii, spiritualitate şi ştiinţe umaniste.

    Laura Ţeposu are pregătire de expert contabil ce i-a permis să pună bazele unei firme de contabilitate care i-a marcat startul parcursului antreprenorial în urmă cu 17 ani. În 2009, a luat hotărârea de a creşte piaţa locală de carte prin aducerea vânzărilor în mediul online, în vreme ce eforturile de acest gen erau încă la început în România.

    „Lucrez în Libris de peste 25 de ani. Am început ca librar în librăria Libris Ştefan Octavian Iosif din Braşov a unchilor mei încă din timpul facultăţii, iar în 2009 am hotărât împreună să ducem cărţile în online şi am lansat libris.ro”, spune reprezentanta lanţului de librării, argumentând că „pasiunea pentru lectură se dovedeşte până în prezent un element important în reţeta succesului pentru orice antreprenor”.   ■

  • Ce înseamnă când un candidat pentru un job insistă să primească oferta salarială scrisă?

    În sondaje, mulţi corporatişti se declară nemulţumiţi de actualul loc de muncă şi ar vrea să-şi schimbe jobul. Conform BestJobs, trei din patru angajaţi vor să schimbe jobul în 2023, cei mai mulţi fiind îngrijoraţi din cauza volumului crescut de muncă dacă angajatorul va recurge la reduceri de personal (74%). Alţii – 17% – se tem că veniturile vor scădea, iar 9% se tem că vor ajunge la burnout sau că angajator le va impune întoarcerea completă la birou. Conform BestJobs, pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi în 2023, 75% dintre cei care au participat la sondaj declară că ar avea nevoie de o creştere salarială. În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidaţi sunt salariul – 80%, mediul de lucru – 40%, volumul de muncă – 22% şi, atenţie, dimensiunea companiei şi implicit potenţialul acesteia de a rezista în faţa unei crize economice – 21%. Aceasta este partea oficială a răspunsurilor la sondaje. O bună parte dintre corporatiştii care declară că ar vrea să schimbe compania se duce la un interviu la concurenţă mai puţin pentru a-şi schimba jobul şi numele companiei unde lucrează, ei vizând mai degrabă obţinerea unei oferte scrise în urma interviului, pentru a se întoarce la propria companie şi a cere un salariu mai mare. În ultimul timp companiile, cei de la HR, nu vor să intre într-un război al ofertelor, al creşterilor salariale care să le afecteze bugetele de salarii, aşa că cer să vadă o ofertă scrisă de la un angajat dacă acesta spune că a primit o ofertă superioară din altă parte, dar nu ar pleca dacă ar primi aceeaşi ofertă de acolo de unde lucrează. Multe firme au ajuns să fie nervoase de acest joc al ofertelor, aşa că încearcă să evite războiul creşterilor salariale. Pe de altă parte, angajaţii care sunt căutaţi la interviuri într-un mod serios nu prea ar vrea să schimbe jobul şi nici compania, pentru că dacă ar face acest lucru ar fi în bătaia vântului crizei. De la un anumit nivel încolo, când salariile puse pe masă sunt ridicate, peste 2.000 de euro pe lună plus beneficii, nimeni nu ar vrea să rişte o mutare greşită. Nu sunt foarte multe companii, nici multinaţionale, nici româneşti, care oferă astfel de pachete salariale, iar în cazul în care fac o mutare greşită prin acceptarea unei alte oferte iar lucrurile nu merg, se pot trezi „în stradă”. Aşa că preferă mai degrabă să obţină o ofertă superioară scrisă în urma discuţiilor, cu care să se întoarcă în propria companie şi să obţină o majorare salarială. Piaţa românească rămâne în continuare tensionată, se caută în continuare oameni, dar mai degrabă pe poziţiile de entry-level. Pentru poziţiile superioare cererea nu este atât de mare, pentru că foarte multe locuri sunt deja date şi este greu să schimbi oamenii de acolo. În aceste condiţii, mulţi directori din HR, ştiind ce se întâmplă, preferă să nu mai facă oferte scrise, pentru a nu fi apoi „jucaţi” de angajaţi. În acel moment, fiecare parte riscă. Cu oferta verbală te poţi întoarce la locul de muncă cerând un salariu mai mare, pe care poţi să îl primeşti sau nu. În cazul în care nu-l primeşti, trebuie să te întorci la cel care ţi-a făcut oferta superioară şi să aştepţi să te angajeze. În cazul în care se întâmplă ceva în acest circuit, rămâi în aer. Specialiştii în recrutare spun că dacă cei care insistă la interviu la concurenţă să primească o ofertă salarială scrisă, mai degrabă vor să se ducă cu ea la propriul angajator pentru a forţa o majorare salarială decât să accepte jobul de la concurenţă.   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Expat în România: Două „acasă” unite de Marea Neagră

    Executivul turc Murat Büyükerk a păşit prima dată pe meleaguri româneşti în 2002, când grupul Arçelik a preluat Arctic, iar România, după cum ne-a povestit chiar el, şi-a câştigat repede un loc în inima sa. Ce l-a convins să se întoarcă aici şi să numească ţara noastră „acasă”?

     

    M-am îndrăgostit de această ţară. M-au fascinat peisajele, patrimoniul istoric şi cultural bogat şi oamenii, prin căldura şi deschiderea lor”, spune Murat Büyükerk, CEO al Arctic. Executivul a preluat acest rol în ianuarie 2018, moment din care spune că România a devenit pentru el „acasă”. Observă că de la prima sa vizită, ţara a făcut progrese semnificative, mai ales după aderarea la UE. „În ultimele două decenii, România s-a dezvoltat mult pe toate planurile, economia a devenit mai complexă, iar creşterea economică este vizibilă, un parcurs de care românii au toate motivele să fie mândri.  Nu am avut nicio clipă de îndoială cu privire la potenţialul local, de aceea am fost mereu un susţinător al României în cadrul grupului Arçelik şi al comunităţii internaţionale de afaceri.” Potrivit lui, performanţa României în materie de IT şi forţa de muncă înalt calificată o fac o destinaţie ideală pentru Industry 4.0 şi se declară mândru că a construit aici una dintre cele mai avansate unităţi de producţie din această parte a lumii, fabrica de maşini de spălat Arctic din Ulmi. „Îmi dă o satisfacţie deosebită că am putut contribui la un viitor mai bun pentru România şi că operăm aici două dintre cele mari fabrici de electrocasnice din Europa continentală.”

    România, mai spune el, este o ţară extrem de frumoasă, cu un mare potenţial turistic – „şi spun acest lucru din toată inima, mai ales că sunt pasionat de călătorii. În ultimii cinci ani am văzut acest sector dezvoltându-se, ceea ce mă bucură”. În opinia lui, toţi expaţii din România au datoria să devină ambasadori ai brandului de ţară – „cel puţin eu unul o fac oriunde mă duc, mereu vorbesc despre cât de frumoasă este România”. Unul dintre lucrurile pe care mai spune că le iubeşte aici este bogăţia naturală, printre cele mai diverse şi bine conservate din Europa. „România este o ţară atât de verde, binecuvântată cu peisaje uimitoare în orice anotimp. Îmi place să petrec timp în natură, cu tot ceea ce aceasta are de oferit, de la locuri sălbatice până la parcurile din Bucureşti.”

    Cât despre locul în care îşi încarcă bateriile în majoritatea zilelor în care este în Capitală, acesta e parcul Regele Mihai I (Herăstrău), fiind aproape de locuinţa sa. De asemenea, consideră că Transfăgărăşanul şi Transalpina sunt două dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, aşa că îi face mare plăcere să le viziteze împreună cu familia chiar şi de două ori pe an. „Mă bucur din tot sufletul de peisajele fascinante. Îmi este greu să aleg un singur oraş, totuşi Sibiul ar fi preferatul meu pentru un weekend relaxant, graţie arhitecturii sale, atmosferei calme şi energiei pozitive. De asemenea, Delta Dunării este una dintre destinaţiile de top din România, un ecosistem cu adevărat unic şi fascinant.” În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale executivului, sarmalele şi ciorba de burtă sunt printre favoritele sale, „dar trebuie să recunosc că iubesc mâncarea în general. O altă delicatesă pe care o recomand este cozonacul, pentru gustul încântător”.

    Carte de vizită

    Murat Büyükerk, CEO, Arctic

    1. A preluat conducerea operaţiunilor Arctic în ianuarie 2018;

    2. Este un senior executive cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional, lucrând în cadrul companiei multinaţionale de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani;

    3. Are o expertiză amplă în management, achiziţii şi supply chain, marketing, management de produs, planificare de afaceri, precum şi vânzări internaţionale, deţinând diferite funcţii de conducere în aceste domenii.

    4. Murat Büyükerk a coordonat cu succes activitatea de brand a companiei şi a gestionat eficient echipe în peste 100 de ţări din Europa, Asia, Balcani, Orientul Apropiat şi Mijlociu, Regiunea Golfului şi Africa;

    5. Înainte de a prelua conducerea Arctic, a fost international regional sales director al Arçelik, poziţie din care a coordonat lansarea unei varietăţi de produse şi tehnologii de top care au susţinut creşterea globală a grupului. De asemenea, a fost vicepreşedinte de vânzări al Grundig (Germania);

    6. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, golful şi trabucurile.

    Dragostea pentru România, pornită de la români

    Murat Büyükerk a petrecut în ultimii 25 de ani mult mai mult timp departe de Turcia. „Am vizitat sau am locuit temporar în peste 100 de ţări. De 5 ani pot spune că locuiesc în România, astfel că atât Turcia, cât şi România sunt amândouă acasă pentru mine.” Este însă de părere că, din perspectiva aceasta, o comparaţie între cele două ţări ar fi injustă. „Există totuşi multe asemănări între ele, ambele având o moştenire culturală bogată, care îmbină influenţele orientale cu cele occidentale. În România serviciile – în special cele de IT, dar nu numai – joacă un rol mai important, în timp ce Turcia este mai concentrată pe producţie, dar din moment ce amândouă au acces pe piaţa europeană, văd multe oportunităţi pentru ambele.”

    Dintr-o perspectivă de business, el consideră că ţara noastră are o economie dinamică cu un potenţial semnificativ de creştere şi dezvoltare, fiind bine poziţionată pentru a valorifica oportunităţile oferite de dubla tranziţie, verde şi digitală. „După cum spuneam, România a devenit a doua mea casă, aşa că nu aş putea spune că sunt lucruri care îmi lipsesc foarte mult. Pentru mine este important să păstrez o legătură puternică cu familia, aşa că sunt norocos să mă aflu la o distanţă atât de mică de ei – atât la propriu, cât şi la figurat – pentru că mă vizitează adesea şi avem şansa să petrecem timp împreună.”

    La capitolul „beneficii”, spune că, în calitate de expat, are, în primul rând, privilegiul de a experimenta direct şi personal proverbiala ospitalitate românească. „Românii au o atitudine pozitivă şi sunt receptivi faţă de străini şi alte culturi, aşa că acesta este din punctul meu de vedere locul ideal pentru a trăi şi a face afaceri. Mai mult, voinţa românilor de a reuşi şi de a livra la cele mai înalte standarde – şi vorbesc, desigur, despre echipa mea de la Arctic aici – a fost o inspiraţie pentru mine ca manager.” În acelaşi timp, el adaugă că românii au un simţ al umorului incredibil, pe care şi-l păstrează în orice situaţie, sunt plini de viaţă şi ştiu să se distreze. „Oamenii sunt, până la urmă, principalul motiv pentru care m-am îndrăgostit de România. Această combinaţie între modul în care se raportează la performanţă şi deschiderea, căldura de care dau dovadă este, pentru mine, imbatabilă.”

     

    Solidaritatea, un pilon important – în business şi în viaţă

    Despre anul ce tocmai a trecut susţine că a fost unul în care cu toţii am avut multe de învăţat şi care a adus numeroase provocări la nivel mondial, ale căror influenţe s-au simţit pe toate pieţele. „Pentru noi, cei de la Arctic, a fost un an de consolidare în calitate de cel mai puternic brand local şi unul dintre principalii exportatori din ţară. Am finalizat a doua linie de producţie în fabrica de maşini de spălat rufe Industry 4.0 din Ulmi.” Ca urmare a acestei investiţii, capacitatea unităţii s-a dublat, ajungând la 2,2 milioane de electrocasnice pe an. „Mai mult, Forumul Economic Mondial a desemnat fabrica printre cele mai sustenabile zece unităţi de producţie Industry 4.0 din întreaga lume, singura de acest fel din regiune şi una dintre doar patru de acest tip în Europa.” Executivul crede că şi 2023 va fi un an bun, care va începe cu câteva luni fără îndoială pline de provocări, dar consideră că sfârşitul anului va aduce şi rezultate bune. „Arctic îşi menţine angajamentul de a transforma România într-un hub de producţie pentru întreaga Europă. De asemenea, ne propunem să creştem exporturile şi să ne menţinem poziţia de lider pe piaţa din România.”

    În opinia lui, dacă e să aleagă un lucru fără de care un an nu ar fi complet, acesta este solidaritatea, şi asta pentru că trăim într-o ţară frumoasă şi sigură, aşa că este de datoria noastră să oferim cât mai mult societăţii şi comunităţilor în care activăm. „Cred că acesta este cel mai bun mod de ne arăta dragostea pentru România.”   

    *Acest interviu a fost realizat anterior anunţului fuziunii din Europa dintre gigantul american Whirpool şi grupul Arcelik.

  • Interviu. Doi antreprenori transformă plasticul şi sticla în material de construcţii pentru infrastructură: „Vedem mult interes internaţional pentru tehnologia noastră“

    ♦ Un proiect-pilot având ca materie primă Littar a fost finalizat în Cluj în 2022, soluţia lui Dennis fiind folosită în fundaţia unei parcări de 35 de metri pătraţi, pentru care a fost reciclat echivalentul a 70.000 de sticle de plastic şi 6.000 de sticle de vin.

    Dennis Debie, un olandez care trăieşte de câţiva ani în Cluj-Napoca, a lăsat în 2019 jobul full time pe care îl avea ca inginer într-o companie din Olanda şi a plecat hotărât să petreacă un an sabatic.

    Acea perioadă de repaos l-a adus în România, unde a ales nu doar să se stabilească, ci să şi pună bazele unui business sustenabil.

    „Cu această libertate, a anului sabatic, am realizat că pot şi trebuie să fac mai multe pentru mediul în care trăiesc, folosindu-mi cunoştinţele şi expertiza de inginer în a rezolva probleme la care şi eu am contribuit. Am început să mă întreb ce anume folosesc din abundenţă şi creează probleme de mediu“, povesteşte Dennis Debie.

    Călătorind în jurul lumii, dar mai ales de când a decis să se mute în România, a văzut că oamenii generează din abundenţă deşeuri de plastic şi sticlă. Iar spiritul antrepre­norial pe care încă nu-l descoperise până atunci l-a condus de aici la o idee de business.

    „Am încercat, eşuat şi învăţat din multe iteraţii până să găsim soluţia: transformarea deşeurilor de plastic şi sticlă în resurse pentru construirea fundaţiilor de drum. Pe lângă cură­ţarea mediului înconjurător, această soluţie reciclează toate tipurile de plastic şi sticlă, reduce emisiile de CO2 şi costurile de construcţie pentru drumuri. Sticle goale pentru drumuri pline.“

    Acestui produs pe care l-a creat şi care a prins viaţă în Cluj-Napoca i-a dat numele Littar, iar pentru a-l dez­volta şi comercializa a fondat în 2020 o companie, The Climate Change SRL.

    Tot în 2020, lui Dennis Debie i s-a alăturat ca partener Sebastian Tudose, care a preluat rolul de dezvoltare a afacerii. „Am continuat să lucrăm la reţeta produsului şi am început colaborarea cu Institutul de Cercetări în Transporturi – Incertrans, pentru a obţine certificarea tehnică. Ulterior, am demarat împreună procesul de brevetare a invenţiei Littar ca materie primă în construcţia de drumuri, parcări, locuri de joacă.“

    Pentru că avea de gând să dezvolte un business în domeniul sustenabilităţii, deşi încă nu ştia despre ce avea să fie vorba mai exact, Dennis a cumpărat în urmă cu mai mulţi ani domeniul online theclimatechangecompany.com, de care beneficiază astăzi proiectul Littar. Experienţa lui în inginerie aerospaţială, motoare electrice şi polimeri se completează cu cea a lui Sebastian, care a lucrat în restaurarea de artă, monumente şi construcţii istorice UNESCO.

    Pe lângă timp şi energie, cei doi au investit aproximativ 950.000 de euro pe parcursul a trei ani, bani din economii şi împrumuturi. La această sumă s-a adăugat şi un grant în valoare de 50.000 de euro pe care l-au obţinut prin participarea la programul BlackSea ClimAccelerator, derulat de Impact Hub.

    „Până când nu am obţinut certificările internaţionale şi brevetul, adică în iunie 2022, nu am putut să ne vindem tehnologia în lume, condiţia esenţială pentru a crea profit. Acum suntem pe deplin certificaţi, vedem mult interes internaţional pentru tehnologia noastră şi ne focusăm pe creşterea cifrei de afaceri, a profitului şi pe dezvoltarea, extinderea tehnologiei în lume.“

    Un proiect-pilot având ca materie primă Littar a fost finalizat în Cluj, în 2022, soluţia lui Dennis fiind folosită în fundaţia unei parcări de 35 de metri pătraţi, pentru care a fost reciclat echivalentul a 70.000 sticle de plastic şi 6.000 de sticle de vin.

    „De asemenea, am colaborat în calitate de consultanţi cu Prysmian Group (producător de sisteme de cabluri de energie şi telecomunicaţii ñ n. red.), livrând o soluţie de reciclare a deşeurilor de fibră optică. Este un prim exemplu pentru companiile care aleg să devină sustenabile. Această soluţie le poate reduce cheltuielile de reciclare cu 60% pe an.“

    Practic, gama de clienţi cărora li se adresează Littar cuprinde de la producători de asfalt la procesatori de deşeuri şi chiar instituţii guvernamentale. Deoarece produsul se adresează construcţiilor rutiere, gestionării deşeurilor şi reducerii emisiilor de CO2, segmentul de piaţă este foarte mare şi complex.

    „The Climate Change Company este un inovator în domeniul ingineriei mediului. Misiunea noastră este să dezvoltăm şi să comercializăm soluţii inovatoare, la cheie, pentru companiile aleg să devină sustenabile. Serviciile oferite sunt soluţii vândute ca licenţă sau servicii de consultanţă, care îmbunătăţesc calitatea vieţii, a mediului nostru direct şi, în cele din urmă, planeta.“