Tag: interpretare

  • Leonardo DiCaprio va fi Leonardo da Vinci

    Filmul biografic despre viaţa lui Leonardo da Vinci are la bază cartea scriitorului şi jurnalistului american Walter Isaacson, un specialist al volumelor dedicate oamenilor celebri. Isaacson a publicat astfel de cărţi despre Steve Jobs, Albert Einstein, Benjamin Franklin şi alţii.

    La rândul său, Leonardo DiCaprio a întruchipat şi el pe ecran personaje celebre: Rimbaud, Howard Hughes, John Edgar Hoover, Jordan Belfort.

    Cu câţiva ani în urmă, DiCaprio a dezvăluit, într-un interviu, de ce a fost botezat Leonardo. Cu acel prilej, DiCaprio a povestit că părinţii săi şi-au petrecut luna de miere la Florenţa şi, pe când vizitau celebra Galerie Uffizi, în faţa unei picturi a lui Leonardo da Vinci, mama sa a simţit pentru prima data o mişcare a copilului pe care-l purta în pântece.

  • V-aţi întrebat vreodată de ce Hitler a purtat acel tip de mustaţă

    Se pare că a renunţat la mustaţa în stilul ghidon în favoarea stilului periuţă pentru a nu fi gazat in timpul Primului Război Mondial, potrivit unui documentar realizat de History Channel, scrie Daily Mail.

    În plus, pentru că era ciudată a devenit uşor de recunoscut. Se pare  că Hitler ar fi fost obligat să îşi taie mustaţa pentru a obţine o închidere etanşă a măştii de gaze. După Primul Război Mondial, Hitler a păstrat mustaţa, iar la scurt timp a devenit un simbol al dictatorului nazist.

    Alţi purtători celebri ai mustateţi periuţă au fost Charlie Chaplin (care a interpretat rolul lui Hitler în 1940 în filmul The Dictator) şi Oliver Hardy. Acest stil de mustaţă a scăzut în popularitate după Al Doilea Război Mondial din cauza asocierii cu Hitler.

  • Actorul Roger Moore a murit la vârsta de 89 de ani

    Într-un anunţ publicat pe reţeaua de socializare Twitter, familia sa a scris: ”Cu grea inimă, trebuie să vă împărtăşim vestea că tatăl nostru, Sir roger Moore, a murit astăzi. Suntem cu toţii devastaţi”.

    Actorul londonez a devenit faimos după ce l-a interpretat pe faimosul agent secret 007. Acesta a jucat rolul agentului 007 în şapte filme din seria “James Bond”, între anii 1973 şi 1985.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Detaliul cu Decebal de pe Columna lui Traian pe care puţini l-au sesizat, deşi e acolo de peste 1900 de ani

    Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este-au sesizat, deşi e acolo de peste 1900 de ani compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.

    Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.

    Vezi aici detaliul cu Decebal de pe Columna lui Traian pe care puţini l-au sesizat, deşi e acolo de peste 1900 de ani

  • Explicaţia medicală pentru răul resimţit de jumătate din locuitorii Planetei. Creierul e luat prin surprindere

    Studiile spun că 1 din 2 oameni suferă de această afecţiune care pare să fie imposibilitatea creierului de a se adapta la lumea modernă. Totuşi, există o explicaţie medicală logică şi foarte interesantă despre ceea ce provoacă răul de maşină şi cum îl recepţionează / interpretează organismal lor.

    IATĂ AICI EXPLICAŢIA PENTRU PRODUCEREA RĂULUI DE MAŞINĂ ÎN TIMPUL MIŞCĂRII

  • Secretar de stat: Se lucrează la legea lobby-ului, relaţia mediului privat cu statul să fie clară

    Ilan Laufer, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a declarat, vineri, la Ploieşti, că se lucrează la legea lobby-ului care trebuie să reglementeze relaţia dintre mediul privat şi autorităţile statului.

    ”Astăzi este foarte greu de pe poziţia unui privat să te duci şi să discuţi cu un oficial public, care reprezintă o autoritate centrală sau locală, pentru a iniţia un proiect”, a spus Laufer, potrivit căruia mulţi se tem, deoarece activitatea de lobby poate fi interpretată acum ca trafic de influenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biserica a MINŢIT până acum? Cine a fost cu adevărat PĂCĂTOASA Maria Magdalena

    Maria Magdalena este una dintre cele mai controversate figuri din religia creştină, fiind interpretată şi reinterpretată de nenumărate ori, atât de membrii bisericii, cât şi de istorici. 
     
    Conform evangheliilor, Maria Magdalena a fost prezentă în toate evenimentele importante ale lui Iisus, inclusiv, şi mai ales în momentul crucificării şi al descoperirii mormântului gol.
     
  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Cronică de film: Nocturnal Animals

    Principala problemă pe care filmele de azi o au este incapacitatea de a crea o legătură între cei de pe marele ecran şi cei din sală; personajele sunt rareori suficient de bine conturate pentru a trezi orice fel de sentiment. Nocturnal Animals trece cu bine de acest obstacol, şi cred că asta se datorează mai ales modului în care este spusă povestea.

    E oarecum dificil să vorbeşti despre film fără a dezvălui prea multe detalii, dar sunt câteva elemente ce trebuie discutate. În primul rând, interpretarea foarte bună a actriţei Amy Adams, care se găseşte în postura de a fi cap de afiş pentru două filme cu pretenţii la Oscar: Arrival şi Nocturnal Animals. Cu toate acestea, în mod bizar, Academia a ignorat-o în ceea ce priveşte nominalizările.

    Este de lăudat şi interpretarea lui Jake Gylenhaal, deşi asta nu ar mai trebui să surprindă pe nimeni; rolurile lui au fost dintre cele mai diverse, iar faptul că are la activ o singură nominalizare la Oscar este o altă nedreptate. Michael Shannon face unul dintre cele mai bune roluri ale sale şi este favorit, din punctul meu de vedere, la câştigarea Oscarului pentru rol secundar – este şi singura nominalizare primită de Nocturnal Animals.

    Vedeta peliculei este însă Tom Ford: creatorul de modă devenit regizor semnează cel de-al doilea film al său, confirmând astfel recenziile bune primite de pelicula A Single Man. Ford, care a semnat şi scenariul, reuşeşte să ducă spectatorul într-o zonă ambiguă, în care lucrurile nu sunt de multe ori ceea ce par. De remarcat una dintre scenele de început, o confruntare metaforică între viaţa liniştită de familie şi evenimentele neprevăzute ce o pot transforma într-o experienţă de coşmar. Bine regizat, şi insist pe acest aspect, momentul creează o tensiune pe care rareori am întâlnit-o într-un film.

    Separarea celor două planuri de acţiune, unul real şi unul fictiv, îl ajută pe Ford să exploreze ideea de răzbunare fără a produce efecte ireversibile. În acelaşi timp, el sugerează spectatorului cât de departe poate duce o alegere greşită luată într‑un anumit moment al vieţii. În fine, şi poate acesta este cel mai important aspect, regizorul lansează ideea că procesul creativ este mult mai incisiv atunci când vine ca urmare a unei experienţe negative.

    Poate veţi crede, citind cele de mai sus, că Nocturnal Animals e un film ce invită la contemplare şi unul lipsit de dinamism; nimic mai fals. Alternarea dintre realitate şi ficţiune este exact cea care creează suspansul.

    Nu înţeleg de ce Nocturnal Animals a primit o singură nominalizare la Oscar, pentru că montajul video şi cel de sunet sunt printre cele mai bune pe care le-am văzut în ultimul an. Nu cred că montajul din Hell or High Water a fost mai bun sau că sunetul a fost mai bine pus în valoare în cazul filmului Sully; sigur, am învăţat de-a lungul anilor că gusturile Academiei nu se discută.

    În concluzie, Nocturnal Animals e un film peste medie, care îmi dă speranţe mai ales în ceea ce priveşte noua carieră aleasă de Tom Ford.

    Nota: 8/10