BusinessMagazin

Tag: Intel

  • Adrian Cioroianu vrea să crească rata de penetrare a PC-urilor şi să reducă analfabetismul

    Licenţiat în marketing în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi masterand în administrarea afacerilor la aceeaşi instituţie, executivul este responsabil de dezvoltarea şi menţinerea  relaţiilor cu reprezentanţii administraţiei publice şi cu cei ai industriei IT din toate cele cinci ţări. Cioroianu lucrează cu 50 de parteneri strategici din ţările de care se ocupă, în mare parte guverne, ministere, ONG-uri, asociaţii şi companii telecom.

    De asemenea, printre responsabilităţile sale se numără dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor programe regionale şi naţionale pentru a creşte rata de penetrare a PC-urilor şi a reduce analfabetismul, precum şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a sistemului de învăţământ prin investiţii în tehnologie. Anual, Adrian Cioroianu dezvoltă patru-cinci programe strategice din domenii precum educaţie, telecom, sănătate – anul trecut a raportat proiecte în valoare de 10 milioane de euro în cele cinci ţări.

    Anterior Intel Corporation, managerul a deţinut mai multe funcţii în industria IT&C în domeniul vânzărilor şi managementului. Mai exact, între 2003 şi 2007 a fost business sales representative în cadrul Orange România, cel mai mare operator local de telecomunicaţii, iar următorii patru ani, până în 2011, i-a petrecut ca national account manager la Sony Ericsson.

    Adrian Cioroianu
    INTEL
    FUNCŢIE business development manager
    VÂRSTĂ  32 de ani
    CIFRA DE AFACERI 2012 N/A
    ANGAJAŢI 380

  • Adrian Cioroianu vrea să crească rata de penetrare a PC-urilor şi să reducă analfabetismul

    Licenţiat în marketing în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi masterand în administrarea afacerilor la aceeaşi instituţie, executivul este responsabil de dezvoltarea şi menţinerea  relaţiilor cu reprezentanţii administraţiei publice şi cu cei ai industriei IT din toate cele cinci ţări. Cioroianu lucrează cu 50 de parteneri strategici din ţările de care se ocupă, în mare parte guverne, ministere, ONG-uri, asociaţii şi companii telecom.

    De asemenea, printre responsabilităţile sale se numără dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor programe regionale şi naţionale pentru a creşte rata de penetrare a PC-urilor şi a reduce analfabetismul, precum şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a sistemului de învăţământ prin investiţii în tehnologie. Anual, Adrian Cioroianu dezvoltă patru-cinci programe strategice din domenii precum educaţie, telecom, sănătate – anul trecut a raportat proiecte în valoare de 10 milioane de euro în cele cinci ţări.

    Anterior Intel Corporation, managerul a deţinut mai multe funcţii în industria IT&C în domeniul vânzărilor şi managementului. Mai exact, între 2003 şi 2007 a fost business sales representative în cadrul Orange România, cel mai mare operator local de telecomunicaţii, iar următorii patru ani, până în 2011, i-a petrecut ca national account manager la Sony Ericsson.

    Adrian Cioroianu
    INTEL
    FUNCŢIE business development manager
    VÂRSTĂ  32 de ani
    CIFRA DE AFACERI 2012 N/A
    ANGAJAŢI 380

  • Elevul Ionuţ Budişteanu a câştigat marele premiu la concursul de cercetare Intel ISEF din SUA

    Budişteanu şi-a adjudecat locul I în concurs pentru crearea unui model viabil de maşină low-cost fără şofer. Românul s-a clasat pe locul I şi la categoria sa de participare, Inginerie (I-SWEEEP).

    Elevul în clasa a XII-a a spus că subiectul cercetării sale este legat de o problemă globală importantă. În 2004, accidentele rutiere au cauzat 2,5 milioane de decese în întreaga lume, pentru 87 la sută dintre coliziuni fiind responsabile erori de conducere. Modelul creat de Budişteanu, folosind inteligenţa artificială, poate detecta neregularităţile drumului şi poziţia maşinii în timp real şi nu ar costa decât 4.000 de dolari, dacă ar fi pe piaţă.

    Budişteanu, care nu se află la prima participare în acest concurs prestigios, a primit premiul cel mare Gordon E. Moore în valoare de 75.000 de dolari, numit astfel în memoria cofondatorului Intel.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

     

  • Asus a lansat în România tableta 3G Fonepad şi estimează vânzări de 8.000 de unităţi

    Asus România, reprezentanţa locală a companiei taiwaneze, a lansat pe piaţa locală tableta Asus Fonepad, cu sistem de operare Android şi procesor Intel pentru care estimează vânzări de 8.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2013, a declarat Anca Rotlein, Country Product Manager la Asus România.

    Tableta cu ecran de 7 inci, cameră foto frontală de 1.2 MP, 16GB stocare internă şi procesor Intel Atom Z 2420 cu o frecvenţă de 1,2 Ghz costă 1.099 de lei.

    ”Cota de piaţă pe segmentul tabletelor este între 10-12 % şi vrem să ajungem în acest an la 15% din piaţă. Suntem în creştere nu numai de la an la an, ci şi de la trimestru la trimestru, creşterea fiind una exponenţială”, a declarat pentru ZF Anca Rotlein.

    Pentru anul 2013, Asus şi-a propus să vândă aproximativ 45.000 de unităţi, faţă de 30.000 de unităţi cât a vândut anul trecut.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Şase liceeni români îşi vor prezenta proiectele ştiinţifice şi de inginerie în Statele Unite ale Americii în cadrul competiţiei internaţionale Intel ISEF

    Şase liceeni din Vâlcea, Bucureşti şi Suceava vor participa între 12 şi 17 mai la Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie pentru elevii de liceu din lume care va avea loc în Pheonix, Arizona, Statele Unite ale Americii, alături de alţi 1.600 de tineri din întreaga lume, fiind cea mai numeroasă participare românească la Intel ISEF din ultimii cinci ani.  Premiile şi bursele oferite în cadrul ediţiei de anul acesta au valoarea totală de aproximativ 4 milioane de dolari.

    Cei şase elevi români sunt câştigătorii etapei naţionale Intel ISEF de anul acesta.  La nivel mondial, în etapele naţionale, au fost înscrişi 65.000 de liceeni.

    Ionuţ Budişteanu, care a obţinut în 2012 premii în valoare de 14.000 de dolari la Intel ISEF, participă şi în acest an cu un proiect inovator pentru industria auto.Elev al Grupului Şcolar Oltchim din Râmnicu Vâlcea, în clasa a XII-a, Ionuţ propune juriului o lucrare intitulată “Utilizarea inteligenţei artificiale pentru a crea o maşină low-cost, fără şofer”. Proiectul combină elemente hardware şi software, inclusiv o aplicaţie testată în situaţii reale din trafic, cu scopul integrării în autovehicule şi reducerii semnificative a numărului de accidente rutiere. Din Bucureşti vor participa Alexandra Elisabeta Matea Moldovan şi Ştefan-Florin Neaga, elevi în clasa a XI-a la liceul Dimitrie Bolintineanu. Ei vor prezenta la Intel ISEF o lucrare despre existenţa, răspândirea şi posibilităţile de control ale virusului West Nile, purtat de ţânţari. Echipa din Suceava este formată din Cristina Nedelcu şi Constantin Popa, elevi în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni, împreună cu Ciprian Suiu, elev în clasa a X-a  la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava. Ei vor participa la Intel ISEF cu un proiect de analiză a apariţiei efectului de seră, respectiv a efectelor pe care poluarea le are asupra aerului din marile oraşe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Intel caută 14 ingineri software pentru centrul din Bucureşti

    “Căutăm ingineri software cu experienţă, pentru care avem poziţii interesante în domeniul graficii, dar si al dezvoltării pe platformele Tizen, Linux si Android”, a declarat Monica Ene-Pietrosanu, Country Manager Intel Romania Software Developemnt Center.

    Oferta Intel cuprinde, de asemenea, poziţii de internship pentru studenţii de la profilurile Calculatoare, Informatică, Matematică si Cibernetică, care pot lucra timp de şase luni în centrul Intel alături de ingineri din întreaga lume la proiecte de cercetare si dezvoltare software de ultimă generaţie. Participând la aceste stagii, studenţii au sansa de a experimenta lucrul efectiv într-un centru R&D de talia celui pe care Intel îl are în România, înainte de a lua decizia să plece să lucreze în străinătate.

     

  • Cum se vede în România transformarea Intel la nivel mondial?

    Primul smartphone cu procesor Intel a fost lansat în România la începutul anului împreuna cu Cosmote. Mai mult, o parte dintre noile investiţii “sunt pregătite” şi la Bucureşti, la centrul de cercetare şi dezvoltare software Intel, anunţat la finalul lui 2010, în urma unor investiţii de ordinul milioane de euro, care acum numără peste 100 de angajaţi.

    “Interesul companiei pentru alte domenii este în strânsă legătură cu legea lui Moore (numită după Gordon Moore, co-fondator Intel), potrivit căruia numărul de tranzistori care pot fi plasaţi pe un circuit integrat se dublează la aproximativ fiecare doi ani”, spunea recent Bogdan Georgescu, channel account manager al Intel România şi Bulgaria, într-un interviu pentru Business Magazin. “Integrăm aceste tehnologii şi în alte produse, nu doar în PC-ul tradiţional (fie laptop, desktop sau server) pentru că piaţa o cere şi potenţialul de dezvoltare este uriaş. De aici interesul pentru tablete sau smartphone-uri”, mai spune Georgescu, cu argumentul că există în acest moment foarte multe tablete cu Intel Inside pe piaţă.

    La o privire de ansamblu, tehnologiile Intel dezvoltate inclusiv la Bucureşti se găsesc în laptopuri, ultrabook-uri, tablete, smartphone-uri, SSD-uri, plăci de bază sau centre de date, explică Georgescu. Dar acestea nu sunt singurele domenii, procesoarele Intel fiind integrate şi la bordul automobilelor, în aparatura medicală sau în bancomate. La finele anului trecut, Intel a prezentat un studiu despre distribuitoarele automate, anunţând că pe viitor acestea vor deveni mai intuitive şi vor interacţiona prin gesturi cu consumatorii.

    Nu toate vor fi disponibile imediat pe piaţa din România, dar, în general, multe dintre noile produse cu tehnologii Intel ajung într-un timp destul de scurt după lansare şi la noi. “Cel mai recent exemplu este telefonul inteligent ZTE Grand X In, lansat de Intel alături de Cosmote”, spune reprezentantul Intel, cu menţiunea că semnalele de până acum, la numai o lună de la lansare, sunt conform aşteptărilor, fără a da însă cifre exacte. Telefonul costă 149 de lei cu abonament şi 999 de lei dacă este liver de contract. În prezent, la nivel mondial există 8 telefoane cu tehnologii Intel.

    Pentru viitoarele lansări de smartphone-uri sau laptopuri cu arhitectura Intel pe piaţa din România, compania lucrează deja cu toţi operatorii telecom. La sfârşitului anului trecut Intel a anunţat în parteneriat cu Vodafone, Microsoft şi Asus, o ofertă de achiziţie a ultrabook-ului ASUS VivoBook S400, cu ecran tactil, şi a laptopului ASUS X55A. Iar împreună cu Samsung, Orange şi Altex a lansat tot anul trecut o altă ofertă specială, pentru tableta Samsung ATIV Smart PC 500T, în ofertă cu abonament 3G.

    Pentru 2013, planurile companiei vizează extinderea în sectorul mobil, potrivit lui Georgescu, lucru care se va vedea tot mai mult şi pe piaţa din Româna, “mai ales odată cu lansarea generaţiei de procesoare Intel Haswell”.

    Centrul de cercetare şi dezvoltare de la Bucureşti Intel Romania Software Development Center a pornit la începutul lui 2011 cu echipe de cercetare software open source. Între timp, şi-a diversificat activitatea prin adăugarea echipelor de benchmarking şi developer tools. Intel are în România circa 380 de angajaţi, 100 în centrul de la Bucureşti, iar restul în departamentul de marketing şi vânzări şi în companiile în care a investit, respectiv Wind River din Galaţi şi Telmap.

  • Cum se aplică formula americană în laboratoarele româneşti

    MONICA ENE-PIETROŞANU a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare în 1995 şi Facultatea de Matematică în 1996 – “era vremea când puteai să faci două facultăţi” – şi ulterior a rămas să profeseze în facultate ca asistent în cadrul catedrei de calculatoare timp de mai bine de doi ani. A dat curs unei propuneri venite din partea Microsoft şi a decis să plece în Statele Unite ale Americii timp de opt ani în grupul de dezvoltare de produse Windows. La nici 30 de ani, Monica Ene-Pietroşanu lucra în departamentul de cercetare şi dezvoltare al americanilor, dar spune că trecerea nu a fost bruscă, mai ales că “făceam parte din generaţia care alegea să plece din România”. Îşi aminteşte şi astăzi de concurenţa uriaşă pentru a prinde jobul vieţii, însă mărturiseşte că a avantajat-o studiul la ambele facultăţi, dar şi faptul că se specializase pe zona de securitate IT şi criptografie. Aşa a ajuns în Redmond unde a lucrat ani buni la partea de securitate din infrastructura sistemului de operare Windows. “Toate cursurile, chiar şi cele care nu mi-au plăcut deloc, mi-au folosit. Nu e un mit că avem un sistem educaţional bun”, spune astăzi managerul.

    Cei trei ani pe care voia să îi petreacă iniţial peste ocean s-au transformat în opt, iar “în loc de doi ne-am întors patru, cu doi băieţei. A fost un proiect de familie”, spune Monica Ene-Pietroşanu. Povesteşte că s-a simţit ca acasă în Seattle, Washington, loc mereu verde, la fel ca oraşul său de origine, Sinaia. Era sfârşit de 2005 când s-a întors în România – “am găsit ţara schimbată în mod pozitiv” – tot la Microsoft, mai întâi drept consultant, iar apoi ca site manager pentru centrul de suport tehnic global – “pe care l-am crescut chiar eu de la început până la peste 200 de angajaţi, cât aveam anul trecut”. O numeşte o experienţă antreprenorială care îi foloseşte şi în mandatul actual în prezent la Intel. “Faptul că Intel a venit cu un centru de R&D în România a fost pentru mine o posibilitate de a valorifica şi experienţa din cercetare de peste ocean şi cea antreprenorială din centrul Microsoft din ultimii cinci ani”, spune managerul. Îi lipseau ramurile de dezvoltare şi creaţie şi a acceptat noua provocare în vara anului trecut. “Ce m-a surprins în mod plăcut e faptul că, revenind din Statele Unite şi auzind toate poveştile despre scăderea nivelului educaţional din România, am văzut că nivelul este foarte ridicat, iar cine vrea să facă cu adevărat carte face.” Centrul Intel a fost inaugurat oficial în luna februarie. De ce a ales Intel să pună pe harta companiei România?

    Monica Ene-Pietroşanu admite că primul argument se leagă de bazinul de talente pe care îl produc universităţile româneşti, dar şi deschiderea universităţilor de a lucra cu Intel, pentru că “mediul academic a vrut mereu să se conecteze cu cel privat, iar Intel e un brand puternic”. A acceptat misiunea de a forma o echipă care să aducă inovaţie şi să creeze produse revoluţionare pentru grupul american. Centrul din cartierul Pipera este singurul construit de la zero în Europa de divizia de software şi servicii a Intel, deci care nu a rezultat ca urmare a unei achiziţii. Tranzacţiile au venit după deschiderea centrului şi nu înainte – firma Telmap cu birouri în Israel şi România, cu circa 100 de angajaţi în Bucureşti, dar şi compania Wind River, achiziţionată de Intel la nivel mondial, cu un centru de cercetare de 200 de oameni la Galaţi – dat fiind faptul că oficialii Intel voiau să-şi sporească prezenţa în Europa şi au dorit un loc apropiat de universităţi şi clienţi. Perla coroanei, compania McAfee, a fost achiziţionată de Intel în 2011, cea mai mare tranzacţie a companiei – circa opt miliarde de dolari – care a asigurat o mai bună coordonare între componentele hardware şi software la capitolul securitate, scopul fiind extinderea gamei de soluţii pe care compania o poate oferi clienţilor. În percepţia publicului, gigantul Intel e cunoscut mai ales pentru produsele hardware dezvoltate, însă compania urmăreşte o dezvoltare tot mai pronunţată şi în zona software. Investiţia Intel în software a început în 2004, dar achiziţiile au început de peste un deceniu. În Europa, Intel încă e percepută drept o companie lider în piaţa de hardware. Drumul de la microprocesoare la soluţii de computing e însă tot mai clar.

  • Cioroianu, Intel: Avem aproximativ 350 de angajaţi în România

    “Prezenţa noastră a crescut semnificativ în România în ultimii doi ani şi am ajuns la aproximativ 350 de angajaţi. Printre investiţiile recente se află Centrul de cercetare şi dezvoltare software de la Bucureşti. Avem de asemenea o echipă numeroasă la Wind River Galaţi şi la centrul de dezvoltare Telmap din Bucureşti. Wind River şi Telmap sunt companii deţinute de Intel”, a spus Cioroianu. Anul trecut Wind River România a avut afaceri de 4,8 mil. euro şi un număr mediu de 101 angajaţi în timp ce compania Telmap Services a avut afaceri de 2,2 mil. euro şi un număr mediu de 84 de oameni.

    Mai multe pe zf.ro

  • De ce să cumperi acţiuni la Apple, Coca-Cola sau Intel – acum, direct de la Bucureşti

    18 aprilie 2012 a rămas în cronicile pieţei de capital drept ziua în care Apple, cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 530 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât PIB-ul României, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Adevărul istoric este însă că nu a fost nicio listare, ci doar un transfer al unui pachet limitat de acţiuni ale colosului american, producător al gadgeturilor iPhone şi IPad şi listat pe bursa americană NASDAQ, pe sistemul alternativ ATS operat de Bursa de Valori Bucureşti. Nu doar acţiunile Apple au intrat la tranzacţionare la Bucureşti, ci şi acţiunile a încă patru mari companii americane: Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America. Cele cinci companii au în spate branduri puternice cu care românii sunt extrem de familiarizaţi fie pentru că folosesc un smartphone, fie pentru că plătesc cumpărăturile cu cardul, fie că trimit e-mail-uri de pe un computer care funcţionează cu un microprocesor Intel.

    Însuşi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a fost prezent la deschiderea şedinţei bursiere din 18 aprilie, care a precedat intrarea la tranzacţionare a acţiunilor celor cinci companii americane. Ambasadorul SUA a mai deschis şedinţa de tranzacţionare pe 25 ianuarie, când Bursa a aniversat primul an de la listarea Fondului Proprietatea.

    “A apărut controversa că de fapt companiile din Vest vor să cumpere România, însă acum, după ce acţiunile a cinci dintre cele mai mari companii americane au fost aduse la tranzacţionare la Bucureşti, românii pot să cumpere o bucată din America”, a spus ambasadorul SUA. Gitenstein a recunoscut că este investitor în acţiuni de pe bursa americană şi că investeşte în unele dintre companiile americane intrate la tranzacţionare la Bucureşti.

    Au însă românii bani să cumpere o bucată din America? Mai exact, “cea mai bună” bucată din America, aşa cum a descris cele cinci companii americane Mihaela Bîciu, preşedinte şi director general al societăţii de brokeraj Tradeville care a adus la tranzacţionare acţiunile Apple, Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America.

    O acţiune Apple costă circa 570 de dolari pe bursa americană, iar pe ATS al Bursei de la Bucureşti se tranzacţionează la 1.900 lei, aproape cât celebrul iPhone. Nici acţiunile Visa sau Coca-Cola nu sunt mai ieftine: 118 dolari pentru o acţiune la cel mai mare jucător de pe piaţa cardurilor bancare şi 73,7 dolari pe bursa americană sau 246 lei la Bucureşti pentru o acţiune la producătorul celei mai populare băuturi carbogazoase. O acţiune Bank of America, cea mai mare bancă din SUA după numărul de unităţi în teritoriu şi în care Warren Buffett a investit 5 miliarde de dolari anul trecut, costă 8,16 dolari sau 27,5 lei, iar o acţiune Intel se tranzacţionează la 27 dolari, respectiv 91,4 lei. Spre comparaţie, cel mai mic pachet de acţiuni ce poate fi cumpărat la Fondul Proprietatea costă 56 de lei (100 de acţiuni), iar la Petrom, cea mai valoroasă companie românească, costă 195 de lei (500 de acţiuni).