♦ Salariul mediu net pe economie a crescut cu 12,8% în august 2022 faţă de aceeaşi lună din 2021, însă a scăzut cu 1,1% faţă de luna precedentă ♦ Rata inflaţiei a fost de 15,3% în luna august a acestui an şi a crescut la 15,9% în septembrie ♦ „Majoritatea companiilor nu vor avea puterea să ofere creşteri de salarii pentru a acoperi inflaţia“ ♦ „Doar companiile multinaţionale care au susţinere financiară de la grup vor putea ţine pasul, însă şi acestea sunt puţine.”
Salariul mediu net a ajuns la 3.933 de lei în luna august a acestui an, în creştere cu 12,8% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, însă în scădere cu 1,1% faţă de luna precedentă, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Spre comparaţie, rata inflaţiei a fost de 15,3% în august şi a urcat la 15,9% în luna septembrie a anului 2022, deşi BNR se aştepta la o temperare a inflaţiei spre finalul anului.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit“, a atenţionat BNR în comunicatul transmis după şedinţa de politică monetară din 5 octombrie.
„În ciuda salariilor care nu cresc peste inflaţie, oamenii cheltuiesc ceea ce au strâns în criza pandemică, atunci când au fost obligaţi să stea închişi în case. Iar oferta este sub cerere”, spune profesorul de economie Aurelian Dochia. Şi, adaugă el: nu sunt de neluat în seamă generozităţile băncilor centrale care au aruncat în economia lumii zeci şi zeci de miliarde de dolari, în vremea crizelor din trecut. Acum, aceşti bani au apărut în piaţă şi, fireşte, provoacă inflaţie.
Anul viitor va fi mult mai complicat decât anul acesta, pentru că efectele crizelor suprapuse nu sunt încă la vedere, spune Aurelian Dochia.
Cererea consumului casnic înregistrează un plus de 5%, dar inflaţia oficială este de 16%. Fără intervenţia statului, inflaţia reală ar fi fost de 25-30%, spune economistul Ionuţ Dumitru.
Povestea complicată este că inflaţia, ca de fiecare dată, loveşte în cei săraci, nu în cei care se spală pe cap cu banii. Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost la alimente, de peste 19%, urmate de mărfuri, cu aproape 17%, şi servicii, cu 8%. Preţurile la gaze au crescut cu 70,64% în ultimul an, cele la combustibili cu 28,85%, la energie electrică de 24,98%, iar cele la energia termică cu 22,98%. De altfel, rata inflaţiei a depăşit rata creşterilor salariale de la an la an din luna aprilie a acestui an şi până în prezent. Angajatorii care sunt în măsură din perspectivă financiară să compenseze inflaţia, parţial sau în integralitate, au făcut-o deja, prin creşterile salariale anuale, afirmă Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.
„Multe industrii sunt însă foarte atente la trendurile de consum şi observă scenariile conservatoare sau chiar de criză din multe pieţe externe. Momentan, îngrijorările sunt mai multe decât veştile bune, chiar dacă în România impactul negativ se resimte cu un oarecare decalaj faţă de alte pieţe. Angajatorii pregătesc bugetele pentru 2023, mai ales ţinând cont că se anunţă noi măriri ale salariului minim pe economie”, a spus ea pentru ZF.
Sorina Faier, executive manager al companiei de recrutare Elite Searchers, spune că 2022 este un an precedat de două crize, iar salariile nu au putut ţine pasul cu inflaţia.
„Având în vedere că ne confruntăm cu cea mai mare inflaţie din ultimele aproape două decenii şi că, potrivit estimărilor, inflaţia se va menţine ridicată şi departe de ţintă, majoritatea companiilor nu vor avea puterea să ofere creşteri de salarii pentru a acoperi inflaţia. Doar companiile multinaţionale care au susţinere financiară de la grup vor putea ţine pasul, însă şi acestea sunt puţine”, a declarat ea pentru ZF.
Totodată, iarna aceasta este posibil ca mulţi producători să-şi închidă porţile deoarece nu vor mai face faţă creşterii preţurilor din energie.
„Aşadar, în multe industrii este pusă sub semnul întrebării inclusiv menţinerea activităţii şi supravieţuirea, deci nu mai vorbim de posibilitatea de a acorda creşteri de salarii”, este de părere Sorina Faier.
Cele mai mari salarii din economie au fost cele din IT, de aproape 9.400 de lei net, iar cele mai mici au fost cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de circa 2.200 de lei. Raluca Pârvu afirmă că IT-ul şi industria textilă reprezintă cele două extreme ale pieţei muncii, care cu greu pot fi comparate în termeni de evoluţie şi perspective.
„În IT, vorbim de salariaţi ultra-calificaţi, cu studii superioare şi într-un sector aflat în centrul dezvoltării economice, poziţionaţi exclusiv în oraşele mari ale României, aflaţi într-o competiţie globală de talente şi oportunităţi. Aceşti salariaţi ultra-competitivi se compară din punct de vedere salarial cu planeta întreagă, pot lucra de la distanţă pentru orice companie din lume. Prin comparaţie, industria textilă ocupă salariaţi cu minime calificări, mai ales femei, din oraşe mici sau chiar din mediul rural. Aici competiţia se dă pe preţ mai degrabă, salariaţii au puţine oportunităţi, munca lor are o mai mică valoare adăugată, fiind vorba de producţie intensivă, inclusiv lohn”, a explicat ea.
În plus, ea adaugă că industria textilelor reprezintă vechea economie, se zbate să reziste în competiţie cu producători asiatici şi urmează un trend descendent atât ca număr de salariaţi, cât şi ca pondere în PIB.
„Nivelul salarial oferit urmează tendinţa salariului minim pe economie, fără perspectiva unor creşteri spectaculoase”, a concluzionat reprezentanta BPI.
IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii şi aşa va rămâne, nu este o noutate. Pe domeniul acesta rămâne cererea ridicată şi de aici şi salariile mari, spune şi Sorina Faier.
„În ceea ce priveşte industria fabricării articolelor de îmbrăcăminte, chiar dacă salariile din acest domeniu au crescut şi cu aproape 100% în ultimii 10 ani, tot a rămas printre industriile plătite cel mai prost. Judeţe ca Dolj, Vaslui şi Bihor, Botoşani, Neamţ, Bistriţa Năsăud, Vrancea sau Arad au mulţi producători de textile, însă se află şi printre judeţele cu cele mai mici salarii. Pe de altă parte, multe companii din aceste regiuni au dat faliment, rata şomajului este mare şi implicit salariaţii nu au alte opţiuni şi acceptă salarii mai mici pentru a avea un loc de muncă. Sau aleg să plece în străinătate. De exemplu, un croitor câştiga în Romania între 450 şi 650 de euro net, pe când în Italia primeşte între 1.500 şi 2.500 de euro net pentru acelaşi job”, detaliază ea.
Sorina Faier: IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii şi aşa va rămâne, nu este o noutate. Pe domeniul acesta rămâne cererea ridicată şi de aici şi salariile mari
Aurelian Dochia: Anul viitor va fi mult mai complicat decât anul acesta, pentru că efectele crizelor suprapuse nu sunt încă la vedere.
