Tag: ingrijorare

  • Tăriceanu, despre BNR: O uşoară inflaţie, benefică; Japonia s-a luptat să pună economia pe inflaţie

    ”Japonia s-a luptat ani de zile să pună economia pe inflaţie. O uşoară inflaţie de 1,5-2% este benefică pentru creşterea economică. Nu cred că suntem într-un pericol de a avea o rată a inflaţiei care să depăşească media europeană şi care să afecteze funcţionarea economiei până la urmă, şi numai funcţionarea economiei, ci şi afectarea veniturilor personale”, a declarat preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, solicitat să comenteze evaluarea făcută de BNR şi decizia de a majora rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Norvegia suspendă exportul de arme către Emiratele Arabe Unite, din cauza războiului din Yemen

    Deşi statul norvegian a declarat că nu există nicio dovadă clară că munţia şi armele făcute de acesta sunt folosite în războiul Yemenului, care durează de aproape trei ani, există un risc ridicat al implicării armatei Emiratelor Arabe în conflictul din regiune.

    “Ministerul Afacerilor Externe a decis, ca o măsură de precauţie, să interzică licenţa, deja aprobată, pentru exportul produselor de apărare de categoria A către Emiratele Arabe Unite. Asta înseamnă că nicio armă sau muniţie nu poate fi exportată acolo”, a arătat un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 3 din 4 dintre părinţi şi elevi consideră că temele de acasă sunt multe şi obositoare

    “Conform raportului, 75-80% dintre elevii şi părinţii, care au completat chestionarele, consideră că temele sunt adesea prea obositoare şi prea multe, şi că acestea consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la nelinişte, îngrijorare sau stres. Această afirmaţie este susţinută cu prioritate de către părinţi (70,7%) şi de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. În acelaşi timp, aproape 80% dintre părinţi afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor”, reiese dintr-un comunicat remis miercuri de către ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 3 din 4 dintre părinţi şi elevi consideră că temele de acasă sunt multe şi obositoare

    “Conform raportului, 75-80% dintre elevii şi părinţii, care au completat chestionarele, consideră că temele sunt adesea prea obositoare şi prea multe, şi că acestea consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la nelinişte, îngrijorare sau stres. Această afirmaţie este susţinută cu prioritate de către părinţi (70,7%) şi de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. În acelaşi timp, aproape 80% dintre părinţi afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor”, reiese dintr-un comunicat remis miercuri de către ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce preţul Bitcoin-ului s-ar putea prăbuşi foarte curând

    Balenele pot face ca preţul bitcoin-ului să se prăbuşească doar prin simpla vânzare a unei porţiuni din bani, scrie Bloomberg. Această perioadă este propice vânzării având în vedere cât de mult a crescut preţul unui bitcoin.

    “În jur de 40% din bitcoin sunt probabil deţinuţi de 1000 de persoane. La preţul curent fiecare dintre ei s-ar putea să-şi vândă jumătate din sumă”, spune Aaron Brown, fost director al firmei de cercetare de piaţă AQR Capital Management.

    Mai mult, balenele s-ar putea organiza să vândă în acelaşi timp deoarece mulţi dintre ei se cunoscut de multă vreme şi pot lucra împreună să crească sau să scadă piaţa.

    “Cred că sunt câteva sute şi cred ca se ştiu şi se pot suna unii pe alţii”, spune şi Kyle Samani, managing partner la Multicoin Capital. Întrebat dacă persoanele cu sume mari de bitcoin pot acţiona în grup, Roger Ver, un investor în Bitcoin încă de la început, a spus că “este foarte probabil. Oamenii pot face ceea ce vor cu banii lor”.

    Alex Sunnaborg, co-fondator al fondului Tetras Capital, crede că 100 de oameni deţin 17,3% din totalul monedelor bitcoin, iar asta nu este diferit de alte monede virtuale precum etherum unde 100 de oameni ar deţine 40% din total.

    Alţii sunt de părere că aceşti investitori nu ar vrea să vândă acum pentru că sunt încrezători în bitcoin şi în potenţialul monedei în viitor. 

  • Cea mai tânără femeie primar din România: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare! Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult. Însetaţilor!”

    Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare!
    Pentru unele administraţii locale sumele care se vor pierde de la bugetele de investiţii în urma modificărilor aduse Codului Fiscal sunt semnificative, pe alocuri de ordinul sutelor de mii de euro. Pentru altele, mai sărace, aşa cum este şi Primăria Comunei Petriş, deficitul va fi “aparent” infim.

    Folosesc ghilimele, căci pentru noi fiecare leu contează, iar cei 10.000 de Euro pe care îi vom pierde în 2018, ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%, se resimt atunci când îi raportezi la un buget anual de investiţii de maxim 100.000 de Euro, cât am avut în 2017. Acest buget a fost asigurat din mai multe surse:

    – fonduri de la Consiliul Judeţean (~50%);
    – sume alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (~20%);
    – cote defalcate din impozitul pe venit (~30%).

    Notă: Ca să vă faceţi o idee de ansamblu, un kilometru de asfalt costă 100.000 de Euro, iar în Petriş mai avem vreo 15 kilometri de străzi comunale neasfaltate şi alţi 4,5 kilometri de drum judeţean neasfaltat. De alimentare cu apă sau canalizare nici nu mai pomenesc.

    Desigur, veţi spune, este de datoria primăriilor, implicit a primarului, să atragă investiţii şi să stimuleze economia locală, să ajute la crearea de locuri de muncă şi astfel să crească încasările la buget.

    Dar vă întreb, cum anume putem face asta dacă guvernul nu ne sprijină financiar în construcţia unei infrastructuri propice dezvoltării economice?
    Modernizarea străzilor, asigurarea serviciilor de bază (alimentare cu apă, canalizare), toate acestea costă bani, iar bugetele proprii nu numai că nu sunt suficiente, dar iată că mai şi scad.

    Ne sunt oferite ca alternativă programele de finanţare guvernamentală, precum PNDL, care însă alocă sprijin discreţionar, pe criterii politice, sau programele de finanţare europeană, care nu sunt la îndemâna oricui, căci şi ele presupun anumite cheltuieli consistente, fără să garanteze eligibilitatea proiectelor depuse.
    Deci, ce ne mai rămâne de făcut, domnilor guvernanţi?

    Măsurile recent adoptate ar trebui chipurile să corecteze şi să echilibreze anumite carenţe fiscale. Momentan ele doar contrariază şi îngrijorează.
    Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult.
    Însetaţilor! 

  • Primele semne de oboseală şi de îngrijorare: consumul s-a redus în septembrie faţă de august cu 5%. Economistul Dragoş Cabat: „Oamenii săraci susţin încă consumul“.

    Evoluţia din septembrie faţă de august este un semn că consumul – care duce în spate creşterea economică record de 6% în acest an şi de aproape 5% anul trecut – începe să obosească.

    Consumul a crescut însă în primele nouă luni din an cu 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 11% în septembrie faţă de septembrie trecut. Creşterea este mai puternică pe segmentul nealimentar, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    „Există o ierarhie a consumului. Când oamenii au mai mulţi bani – vorbim despre situaţia oamenilor cu venituri modeste, ca majoritatea dintre noi – întâi creşte consumul alimentar. Dar, cum nu poţi mânca de două ori mai mult – eventual mănânci ceva mai bun –, dacă-ţi mai rămân bani îi muţi în consumul nealimentar, bunuri de folosinţă îndelungată. Urmează în ierarhie achiziţia de maşini, apoi de case şi abia la final economisirea. Aceasta este ierarhia“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    Ceea ce s-a întâmplat în septem­brie comparativ cu august poate fi un semn, dar nu a modificat datele pe în­treg anul. Zilele viitoare INS va publica e­voluţia veniturilor salariale la sep­tembrie. Dar, pentru august cel puţin, datela arată că veniturile salariale au crescut cu 14% faţă de august trecut. Iar creşterile salariale se reflectă în evoluţia consumului pe ansamblu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BOALA de care suferă Emmanuel Macron. Primele SIMPTOME au apărut după ce a devenit preşedinte/ Reacţia lui Brigitte Macron

     Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.

    De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.

    Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.

    Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză  de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.

    Citeşte continuarea pe ONE

  • Ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă independenţă a Cataloniei?

    Majoritatea mişcărilor de independenţă din ultimii 15-20 de ani au avut în comun un singur lucru: dimensiunea economică. Îmbrăcată în ”hainele“ ideologiei sau ale apartenenţei istorice, situaţia economică a dictat atât momentul cât şi oportunitatea desprinderii de o entitate statală sau, după caz, suprastatală.

    Mai simplu spus, problema refugiaţilor ca temă centrală a Brexitului sau problema naţionalistă ca temă centrală a mişcării din Catalonia sunt pretexte pentru a declanşa ieşirea dintr-o stare care limitează potenţialul economic al regiunii.

    Din cele 18 comunităţi autonome din Spania, doar Madrid şi Ţara Bascilor depăşeau în 2014 Barcelona ca venit mediu. |n 2016, fiecare catalan a câştigat, în medie, 28.600 euro – cu 19% mai mult decât venitul mediu al unui cetăţean la nivelul Spaniei. E uşor astfel de înţeles de ce catalanii vor să fie independenţi – e o mişcare pe care o vedem şi în nordul Italiei, spre exemplu, acolo unde Lega Nord încearcă să impună un grad sporit de autonomie.

    În cazul Scoţiei, referendumul pentru independenţă din 2014 a fost influenţat de subiectul rabatului britanic, o sumă anuală de bani pe care statul o primea înapoi de la Uniunea Europeană, suma ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lire sterline. Compromisul a fost obţinut în 1984 de fostul prim-ministru britanic, Margaret Thatcher, pentru a compensa aşa-zisele ”beneficii reduse“ pe care britanicii le primeau din partea Comunităţii Economice Europene (CEE, predecesoarea UE).

    Mai exact, din cauza sumelor mari care mergeau către Politica Agricolă Comună a CEE, Marea Britanie a cerut să primească înapoi o parte din bani întrucât nu poate beneficia de subvenţii agricole din cauza climei şi a reliefului care îngreunează practicarea agriculturii pe insulă. Actualmente, toate celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene cotizează pentru rabatul britanic. Dacă Scoţia alegea să se separe de Regat, fondurile nu ar mai fi ajuns în conturile statului; din contră, dacă Scoţia devenea ulterior stat membru al Uniunii, atunci scoţienii ar fi trebuit să cotizeze pentru un ajutor acordat iniţial chiar lor. E evident că Brexitul a schimbat datele problemei, dar sentimentele naţionaliste au fost atunci înfrânte de teama notei de plată.

    V-aţi lămurit, desigur, unde vreau să ajung; vă puteţi imagina toate aceste subiecte legate de o regiune din România? Ar avea Ţinutul Secuiesc interes să îşi protejeze potenţialul economic? Trebuie desigur amintit că nu s-a pus niciodată problema independenţei Ţinutului Secuiesc, ci doar a autonomiei, diferenţă semnificativă în contextul celor explicate mai sus. 
    Dar chiar şi autonomia se traduce prin dreptul de a gestiona fonduri importante pentru regiunea în cauză. Şi ajungem astfel la principalul motiv pentru care autonomia Ţinutului Secuiesc va rămâne, cel puţin în următoarea perioadă, o idee construită în mare măsură doar de policitieni.

    La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns în 2016 la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 6% în 2016 faţă de anul precedent, Harghita a rămas judeţul cu cele mai mici salarii. Covasna, alt judeţ din secuime, înregistrează în 2017 un salariu mediu de 1.747 de lei, aproape jumătate faţă de valoarea înregistrată în Bucureşti.

    E simplu de înţeles că interesul pentru autonomie e doar al celor care o duc bine sau al politicienilor. Iar aceştia sunt puţini în Ţinutul Secuiesc. Chiar dacă mai vezi câteva steaguri secuieşti arborate şi majoritatea reclamelor sunt scrise în maghiară, e cale lungă până la un referendum în care oamenii să iasă la vot pentru a cere să-şi gestioneze singuri puţinii bani care le trec prin faţa ochilor.
     

  • BOALA de care suferă Emmanuel Macron. Primele SIMPTOME au apărut după ce a devenit preşedinte/ Reacţia lui Brigitte Macron

     Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.

    De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.

    Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.

    Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză  de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.

    Citeşte continuarea pe ONE