BusinessMagazin

Tag: ingrijorare

  • Liderii din UE sunt îngrijoraţi de povara datoriei cauzată de coronavirus

    Liderii Uniunii Europene au încercat să răspundă într-o manieră economică colectivă la efectele provocate de pandemia de coronavirus, dar băncile centrale au luat deja măsuri semnificative, potrivit Financial Times.

    După decizia de a elimina restricţiile privind planul de a cumpăra obligaţiuni în valoarea de 750 mld. euro, Banca Centrală Europeană s-a poziţionat în aşteptarea unei avalanşe de datorii care trebuie finanţate pentru a răspunde pandemiei de coronavirus.

    Una dintre cele mai mari dezbateri cu privire la deciziile luate în ultimele zile este legată de cine va susţine această  îndatorare suplimentară, guvernele, băncile centrale sau Uniunea Europeană.

    Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a descris situaţia actuală ca “un cost foarte mare care nu poate fi ocolit şi care va trebui să fie absorbit de balanţele guvenelor.”

    Economiştii şi parlamentarii sunt de acord că această îndatorare suplimentară nu poate fi evitată, dar problema legată de cine va împărţi această îndatorare financiară cauzată de coronavirus a creat o diviziune în cadrul Băncii Centrale Europene şi între liderii europeni.

    Apelul domnului Draghi la acţiuni radicale şi solidaritatea UE a venit după ce nouă state membre au scris o scrisoare prin care au solicitat emiterea datoriei europene comune pentru a finanţa lupta împotriva coronavirusului, înainte de o conferinţă video divizivă a Consiliului European de joi.

    Deocamdată, dezbaterea liderilor UE cu privire la acţiunile fiscale comune s-a concentrat pe utilizarea mecanismului european de stabilitate ca punct de plecare pentru ţările care se confruntă cu probleme economice grave şi cu nevoie de împrumut.

    Cu toate acestea, în continuare există o dezbatere extrem de politizată în legătură cu detaliile propunerilor şi duritatea condiţiilor aferente împrumuturilor.

  • Angajaţii români se tem mai mult că urmează o criză economică decât de infectarea cu noul coronavirus

    Unu din doi angajaţi români are drept principală îngrijorare o potenţială criză economică declanşată de efectele coronavirusului.

    Angajaţii români se tem mai mult că urmează o criză economică declanşată de efectele coronavirusului decât de posibilitatea de a contracta virusul, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

    Criza economică este principala îngrijorare pentru unul din doi respondenţi, urmată de temerea că ar putea contracta virusul (31,1%) sau că ar putea să-şi piardă locul de muncă în perioada următoare (11,2%).

    Instaurarea unei carantine totale la nivel naţional, care ar putea limita sau întrerupe capacitatea de a munci pentru o anumită perioadă, îi face pe mai mult de jumătate dintre angajaţii români (52,1%) să-şi facă griji foarte mari, în timp ce aproape o treime dintre cei chestionaţi (32,1%) se declară mai puţin îngrijo­raţi, conform sondajului citat.

    Când vine vorba de bani puşi deoparte, în cazul în care şi-ar pierde locul de muncă, un sfert (24,9%) dintre angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs nu au deloc economii, în timp ce 21,1% au bani cât să le ajungă să-şi acopere cheltuielile de întreţinere pentru cel mult trei luni. Aproape 10% dintre respondenţi au afirmat că dacă îşi vor pierde locul de muncă din cauza acestei epidemii au economii care să le permită să trăiască liniştiţi până la şase luni, şi doar 7,4% au bani puşi deoparte pentru pentru cel puţin un an.

    Întrebaţi şi despre ce măsuri de precauţie şi protecţie pentru răspândirea virusului a luat compania pentru care lucrează, 47,9% dintre cei chestionaţi au răspuns că firma a suplimentat materialele sanitare, 41,9% spun că au primit informaţii legate de măsurile de igienă şi protecţie pentru prevenţia bolii, iar 40,30% declară că a crescut numărul de igienizări ale spaţiului de muncă şi mai ales ale spaţiilor intens circulate sau zonelor expuse.

    De asemenea, mulţi angajatori au înlocuit întâlnirile directe de business cu discuţii la distanţă (telefonice, prin Skype, video calls etc. – 30,7%) şi permit angajaţilor care pot lucra de acasă să facă acest lucru (30,4%).

    În urma izbucnirii crizei coronavirusului, cei mai mulţi angajaţi români (82,8%) au declarat că îşi spală/dezin­fectează mâinile foarte des, 75,9% au răspuns că evită pe cât posibil spaţiile publice aglomerate, iar 67,4% evită con­tactul direct cu alte persoane. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionaţi (49,8%) evită transportul în comun, 42,5% stau acasă dacă se simt bolnavi, iar 13,4% poartă mască de protecţie permanent, când sunt în spaţii publice.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 9-16 martie 2020, pe un eşantion de 1.262 de utilizatori de internet şi un eşantion de 244 de companii mici, medii şi mari din România.
     

  • Românii se tem mai mult că urmează o criză economică decât de posibilitatea de a contacta coronavirusul; peste jumătate dintre angajatori spun că au planuri de continuitate a afacerii în cazul agravării epidemiei

    Angajaţii români se tem mai mult că urmează o criză economică declanşată de efectele coronavirusului decât de posibilitatea de a contacta virusul, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Totuşi, mai bine de jumătate dintre angajatorii chestionaţi (53,3%) declară că au planuri de continuitate a afacerii în cazul agravării epidemiei de coronavirus în România. De altfel, 60% dintre angajatorii care au participat la sondajul BestJobs afirmă că afacerea lor nu a fost până acum afectată de criza epidemiologică.

    Dintre angajaţii care îşi simt ameninţat locul de muncă în contextul actual, 34,5% s-au declarat foarte îngrijoraţi, iar 32,6% oarecum îngrijoraţi, în timp ce restul de 32,9% nu cred că au în acest moment motive să se teamă pentru jobul lor.

    Peste 43% pun aceste griji pe seama faptului că situaţia epidemiei de coronavirus ar putea afecta economic compania pentru care lucrează, iar dacă s-ar găsi în situaţia de a-şi căuta un nou job, 45,7% cred că ar găsi greu, iar 20,6% chiar foarte greu în contextul actual.

    Deocamdată, pentru 20% dintre angajatori, principalele efecte ale contextului epidemiologic ţin de faptul că angajaţii se tem să intre în contact direct cu clienţii, în special care provin din ţările cu risc ridicat.

    De asemenea, angajatorii au observat şi că unii furnizori nu şi-au putut onora comenzile din cauza acestei situaţii (10%) sau că preţurile pentru anumite produse pe care le achiziţionează au crescut substanţial (6,6%), iar angajaţii nu mai pot călători în interes de serviciu în afara ţării (6,6%).

    Peste 46,6% dintre companii spun că au sistat oricum deplasările de serviciu în zonele afectate de virus, iar 20% au anulat evenimente interne sau acţiuni care implică un număr mare de participanţi, din dorinţa de a-şi proteja angajaţii.

    Cei mai mulţi dintre angajaţi (43,9%) spun că sunt doar puţin îngrijoraţi că ar putea contacta coronavirusul şi 34,8% afirmă că sunt foarte îngrijoraţi de o posibilă infecţie cu noul virus, în timp ce doar 15,8% dintre respondenţi nu sunt deloc îngrijoraţi.

    Instaurarea unei carantine totale la nivel naţional, care ar putea limita sau întrerupe capacitatea de a munci pentru o anumită perioadă, îi face pe mai mult de jumătate dintre angajaţii români (52,1%) să-şi facă griji foarte mari, în timp ce aproape o treime dintre cei chestionaţi (32,1%) de declară mai puţin îngrijoraţi.

    Când vine vorba de bani puşi deoparte, în cazul în care şi-ar pierde locul de muncă, un sfert (24,9%) dintre angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs nu au deloc economii, în timp ce 21,1% au bani cât să le ajungă să-şi acopere cheltuielile de întreţinere pentru cel mult trei luni. Aproape 10% dintre respondenţi au afirmat că dacă îşi vor pierde locul de muncă din cauza acestei epidemii au economii care să le permită să trăiască liniştiţi până la şase luni, şi doar 7,4% au bani puşi deoparte pentru pentru cel puţin un an.

     

  • Bogaţii lumii, din nou la Davos

    Titlul ediţiei din acest an, „Creşterea, o iluzie?”, exprimă îngrijorarea celor prezenţi la eveniment, în contextul în care peste jumătate din directorii executivi de companii prevăd o încetinire a economiei mondiale în acest an. 

    La eveniment a fost prezent şi Donald Trump, care a vorbit într-o întrevedere cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, despre faptul că Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană.
    Şi criza climatică a fost una dintre temele dominante, iar printre participanţii la eveniment s-a numărat şi activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg.  
     

  • De ce economistul-şef al OCDE este extrem de îngrijorat cu privire la tensiunile comerciale globale. „În urmă cu doi ani creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 0% în Europa

    Încetinirea creşterii comerţului în mai multe părţi din lume pe fondul barierelor comericale şi al declinului investiţiilor reprezintă elemente îngrijorătoare, crede Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de CNBC.

    „Am fost şi continui să fiu extrem de îngijorat cu privire la ce se întâmplă în zona de comerţ. Lăsaţi-mă doar să vă dau două cifre. În urmă cu doi ani, în 2017, creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 2%, iar în unele regiuni precum Europa se apropie chiar de 0%”, a declarat ea pentru CNBC.

    Boone subliniază importanţa comerţului şi a schimbului de bunuri atât pe partea de competiţie, cât şi în ceea ce priveşte inovaţia şi piaţa muncii. „Mai mult de o treime din locurile de muncă din fiecare ţară sunt de fapt generate de firme care exportă”, notează ea.

    „Cealaltă cifră pe care vreau să o subliniez este pe partea de investiţii. Din nou, în 2017 investiţiile creşteau la un ritm de 3,5% pe an, iar astăzi cresc cu un ritm de sub 1,7% pe an, iar cu investiţiile se duc şi locurile de muncă. Astfel, creşterea se erodează încet şi ajunge într-un teritoriu negativ”, spune Boone.

    Ea susţine că economiile globale nu işi permit acest lucru într-un moment în care „trebuie să creştem încă standardele de viaţă a multor oameni”.

    Organizaţia cu sediul în Paris are 36 de state membre, iar scopul ei este de a promova politici de prosperitate, egalitate, oportunitate şi bunăstare generală.

    În luna mai, OCDE a avertizat că dacă disputa comercială se intensifică între SUA şi China, PIB-ul global ar putea scădea cu 0,7% până în 2021-2022.

    OCDE prezice că economia globală va creşte cu 3,2% în 2019 şi 3,4% în 2020.

     

  • Răspunsul companiei ruseşti Yango la acuzaţiile cu privire la expunerea clienţilor români la influenţa Kremlinului

    Acuaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, explică reprezentanţii regionali ai companiei de ride-hailing Yango, parte a gigantului rusesc Yandex, care a intrat recent pe piaţa din România.

    „Suntem o companie de tehnologie, şi nu am avut niciodată şi nici nu vom avea convingeri politice, religioase, de gen, de rasă sau orice alt tip de convingeri. Acuzaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, şi sunt lipsite de orice verificare elementară de informaţii”, a transmis pentru ZF, Andrei Voicu, director regional Yango pentru România şi Republica Moldova.

    Una dintre figurile publice care instigă la boicot pe social media împotriva ruşilor de la Yango este Andrei Caramitru, consultant fiscal şi consilierul economic principal al USR-ului.

    „Boicotaţi Yango! A apărut o firmă rusească care copiază Uber, deţinută de Kremlin. Ce vor să facă? Simplu. Să ştie exact unde sunteţi fiecare, tot timpul. Se cheamă location tracking – o pot face când le instalaţi aplicaţia în telefon. Să cartografieze tot şi să înţeleagă unde suntem, cu cnie ne întâlnim, în timp real. De ce? Spionaj în masă. Ce vă oferă pentru asta? Un pişcot. Firma asta trebuie boicotată!”, scrie Andrei Caramitru pe profilul său de Facebook.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. Reprezentanţii companiei susţin că sunt mulţumiţi de rezultatele din România până acum.

    „Este la alegerea fiecăruia, dar noi vedem o cerere foarte mare pentru Yango în Bucureşti, mult mai mare decât ne aşteptam, şi e în creştere în fiecare zi. Sincer, noi suntem foarte mulţumiţi de rezultate”, spune Andrei Voicu.

    La intrarea pe piaţa din România Yango a încheiat peste 50 de parteneriate cu companii locale, precum Autonom, pentru a avea şoferi şi maşini, ajungând în prezent la circa 3.000 de şoferi, potrivit datelor transmise de companie către ZF.

    Mai multe voci din social media acuză că nu este o coincindeţă că Yango a ales să intre în piaţă imediat după adoptarea OUG pentru reglementarea serviciilor de ride-sharing, însă compania respinge această ipoteză.

    „Ne uitam la piaţa din România de mult timp. Este o coincidenţă, însă avem experienţă vastă în a lucra cu autorităţile în diferite pieţe unde operăm serviciile noastre şi suntem pregătiţi să împărtăşim această experienţă şi aceste cunoştinţe dacă este nevoie”, adaugă Voicu.

    Pe o piaţă în care mai sunt prezente servicii precum Uber, Bolt şi CleverGo, ruşii de la Yango îşi propun să ajungă lideri.

    „Când intrăm în orice piaţă, vrem să ajungem lideri. În ceea ce priveşte numărul de şoferi la care vrem să ajungem, nu facem de obicei planurile publice, dar putem spune că va fi mult mai mare decât este acum”, conchide Voicu.

     

     

     

  • BNR este îngrijorată de „deteriorarea exporturilor”: Consumul rămâne în continuare motorul creşterii economice

    Consumul privat rămâne principalul motor al creşterii economice, în urma majorării salariilor, dar o redresare a investiţiilor este puţin probabilă; un alt motiv de îngrijorare este perspectiva deteriorării exportului, relevă minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR, publicată miercuri.

    Şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României a avut loc în 15 mai 2019, când rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

    „Consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale.

    În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Papa Francisc, vizită istorică în Emiratele Arabe Unite

    La puţin timp după aterizarea în Abu Dhabi, Papa Francisc a transmis că urmăreşte criza umanitară din Yemen cu multă îngrijorare şi că se foloseşte de slujba sa de la Vatican pentru a solicita părţilor implicate să implementeze un acord de pace şi să vină în ajutorul milioanelor de oameni afectaţi de războiul civil. „Plânsul copiilor şi al părinţilor ajunge la Dumnezeu. Să ne rugăm pentru copiii înfometaţi, însetaţi, care nu au medicamente şi care se află în pericol de moarte”, a transmis Papa Francisc. Emiratele Arabe Unite au salutat mesajul suveranului în ceea ce priveşte războiul din Yemen.

  • KPMG: Consumatorii sunt tot mai îngrijoraţi de riscurile aduse de noile tehnologii

    Studiul, publicat de KPMG Global Consumer Insights Program ca parte din ediţia 2018 a raportului  Me, My Life, My Wallet, arată că aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori sunt mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. În pofida îngrijorării tot mai crescute şi a scandalurilor recente cu privire la datele personale, trei sferturi (75%) dintre consumatori încă sunt dispuşi să ofere companiilor informaţiile lor.

    Studiul arată că un sfert dintre consumatori (24%) nu şi-ar comercializa datele; cu toate acestea, este mai probabil ca generaţia „millennials” (21%) să îşi ofere datele în schimbul îmbunătăţirii experienţei şi personalizării acesteia, faţă de generaţia „baby boomers” (5%). În mod similar, o cincime (19%) din consumatorii generaţiei „millenials” şi-ar oferi datele în schimbul îmbunătăţirii produselor şi serviciilor, în comparaţie cu generaţia „baby boomers” (doar 8%). Consumatorii mai tineri sunt la fel de îngrijoraţi şi preocupaţi de fraudarea identităţii, însă este mai probabil ca aceştia să vadă beneficiile partajării datelor personale, arată studiul KPMG.

     „Noile tehnologii pot ajuta companiile să dezvolte noi produse şi servicii, ajustate nevoilor în revoluţia 4.0. Pe măsură ce acestea redefinesc strategiile de afaceri, este important ca liderii să se concentreze pe experienţa clientului ca una dintre cele mai importante componente ale succesului. Produsele şi serviciile bune au un viitor mai bun când sunt livrate cu servicii deosebite, iar viitorul va aparţine acelor companii care vor oferi clienţilor o experienţă integrată, personalizată, care vor investi în descifrarea datelor clienţilor astfel încât să poată dezvolta produse inovative pe baza acestora”, explică Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail, KPMG în România.

    În timp ce majoritatea consumatorilor sunt dispuşi să ofere date companiilor, jumătate (51%) dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, iar majoritatea (72%) nu au încredere în nimeni când vine vorba de propriile date din reţelele de socializare. Mai mult, cercetări suplimentare* evidenţiază faptul că 42% dintre consumatori şi-au actualizat setările de confidenţialitate din reţelele de socializare în ultimele 12 luni.

    Constatările raportului indică faptul că loialitatea consumatorilor poate fi câştigată prin respectarea următoarelor patru reguli privind transparenţa datelor:
    •    Fiţi deschişi cu privire la motivul pentru care solicitaţi anumite tipuri de date.
    •    Exprimaţi în mod clar modul în care le veţi proteja.
    •    Fiţi sinceri dacă sunt vândute sau divulgate în afara organizaţiei.
    •    Nu fiţi egoişti în privinţa valorii datelor – răsplătiţi consumatorii pentru că vă oferă datele personale.

    Consumatorii sunt din ce în ce mai conştienţi de valoarea propriilor date. Cercetarea* dezvăluie că 85% dintre consumatori doresc ca propriile date să fie protejate de către companii fără să fie nevoie să solicite acest lucru, iar 77% dintre aceştia sunt împotriva vânzării propriilor date. Companiile care respectă aceste reguli ar putea să se descurce mai bine decât concurenţa.

    Comentând rezultatele, Julio J. Hernandez, Global Head of Customer Advisory, declară: „Consumatorii sunt îngrijoraţi, în special cei din generaţiile mai tinere. Aceştia apreciază tehnologiile noi, dar sunt îngrijoraţi de divulgarea datelor personale şi de ceea ce ar putea însemna acest lucru pentru intimitatea şi securitatea lor. Cercetările noastre demonstrează că organizaţiile trebuie să aibă în vedere  conştientizarea sporită a oamenilor cu privire la valoarea propriilor date; aceştia vor să simtă că au controlul asupra fiecărei etape a relaţiei de afaceri. Multe companii nu au înţeles încă pe deplin preocupările consumatorilor de a-şi partaja datele sau modul în care acest aspect ar putea afecta loialitatea consumatorilor. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii încearcă să valorifice datele pe care le deţin – indiferent dacă vizează ceea ce adăugăm în coşul nostru de cumpărături, de câte ori pe săptămână facem mişcare sau conţinutul pe care îl urmărim. Consumatorii sunt mai conştienţi de valoarea propriilor date, iar companiile trebuie să răspundă la această nouă tipologie a clientului, stimulat de tehnologie şi familiarizat cu datele. Cele mai inteligente companii cu care lucrez înţeleg mediul acesta nou şi se concentrează pe câştigarea încrederii clienţilor lor pentru modul în care deţin şi folosesc datele lor.”

    Consumatorii au mai multă încredere în companiile din anumite sectoare şi partajează tipuri diferite de date cu acestea. Ei au clasificat sectoarele de activitate în funcţie de nivelul de încredere, sănătatea fiind pe primul loc şi publicitatea pe ultimul loc:

    Primele trei locuri:                    
    •    Furnizorii de servicii medicale (60%)
    •    Furnizorii de servicii bancare (59%)
    •    Companiile de tehnologie (54%)

    Ultimele trei locuri:  
    •    Administrarea averii (37%)
    •    Autorităţi publice (37%)
    •    Publicitatea (26%)
     
    Consumatorii sunt mai predispuşi să îşi încredinţeze datele companiilor atunci când acestea sunt relevante pentru operaţiunile lor. La nivel global, 71% din consumatori vor avea încredere într-un furnizor de servicii bancare când vine vorba de date financiare, însă doar 9% dintre aceştia ar avea încredere în comercianţii în ceea ce priveşte acest tip de informaţii. În mod similar, 47% dintre consumatori şi-ar încredinţa datele mobile unui furnizor de telecomunicaţii, însă doar 8% dintre aceştia ar avea încredere în agenţiile de publicitate.

    Consumatorii sunt mai dispuşi să împărtăşească informaţii financiare decât datele de pe reţelele de socializare sau datele care vizează istoricul navigării pe internet, arată studiul. 72% dintre consumatori nu au încredere să dezvăluie nimănui propriile date de pe reţelele de socializare sau cele care vizează istoricul căutării sau navigării pe internet (68%), iar 81% dintre aceştia nu au încredere în reclamele care se bazează pe urmărirea comportamentului; doar 41% dintre consumatori refuză să ofere informaţiile privind plăţile oricărui tip de companie.

    Rezultatele studiului KPMG demonstrează faptul că mediul de afaceri se confruntă cu tot mai mulţi consumatori care deţin cunoştinţe avansate despre date şi care doresc să deţină controlul. Două treimi (67%) dintre consumatori susţin că pot identifica informaţiile demne de încredere, iar o treime (30%) aleg să se deconecteze de la tehnologie atunci când se simt copleşiţi.

    Studiul arată că două treimi (66%) dintre consumatori sunt interesaţi sau foarte interesaţi de tehnologie. Acest număr creşte când vine vorba de economiile cu ritm alert de creştere din India (83%) şi China (81%). Consumatorii din aceste ţări care experimentează o expansiune tehnologică sunt mai predispuşi să cumpere online – în China (59%) şi India (54%), în comparaţie cu media la nivel global (37%), şi sunt mai predispuşi să aibă încredere în companii când vine vorba de încredinţarea propriilor date – 91% dintre consumatorii din China şi 85% dintre cei din India îşi oferă datele către companii.  

    La nivel global, 51% dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, 48% de atacurile cibernetice care vizează informaţiile financiare, medicale sau alte informaţii personale din mediul online, 46% de furtul informaţiile aferente cardurilor de credit atunci când fac cumpărături online, iar 38% de urmărirea neautorizată a propriilor obiceiuri din mediul online de către companii, autorităţi publice sau infractori.

    Aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori – mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. Emiratele Arabe Unite (60%) şi Brazilia (58%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de îngrijorare, iar Franţa (37%), Canada (40%) şi Marea Britanie (40%) pe cele mai scăzute. Generaţiile mai tinere sunt mai îngrijorate decât cele mai vârstnice. Mai mult de jumătate (51%) din consumatorii generaţiei Y sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut, comparativ cu 46% din cei din generaţia X şi 36% din cei din generaţia „baby boomers”.

    Colleen Drummond, Partener KPMG în SUA şi Head of KPMG Innovation Lab, adaugă: „Companiile văd de prea multe ori schimbul de date ca pe o stradă cu un singur sens, aşteptându-se ca datele să fie divulgate de către consumatori fără să li se ofere prea multe beneficii. Totuşi, pe măsură ce dependenţa noastră faţă de tehnologie creşte, devenim din ce în ce mai conştienţi de datele pe care le creăm şi începem să le vedem ca pe o monedă valoroasă pe care companiile trebuie să o câştige dacă doresc să obţină banii noştri. Acele companii care nu reuşesc să sporească încrederea consumatorilor în modul în care deţin, protejează şi utilizează datele vor pierde pe termen lung, iar consumatorii nu îi vor mai alege.”

    Willy Kruh, KPMG Global Chair of Consumer & Retail, comentează: „Companiile trebuie să înceapă să aprecieze că un consumator modern este conştient de modurile de utilizare greşită a datelor. De la atacurile cibernetice la publicitatea bazată pe urmărirea comportamentului, consumatorii sunt îngrijoraţi în mod justificat. Transparenţa şi o mai bună comunicare ar putea contribui la asigurarea clienţilor că datele lor sunt în siguranţă şi că sunt folosite în beneficiul lor. Fiecare companie trebuie să se gândească bine la modul responsabil de utilizare a datelor pentru a construi relaţii mai profunde cu clienţii lor. Şi ar trebui să ştie că dacă nu fac ei acest lucru, o va face competiţia.”
     

  • Weber, “foarte îngrijorat” de situaţia din România: Dăncilă trebuie să ofere explicaţii în PE

    “M-am întâlnit ieri cu premierul român, Viorica Dăncilă. I-am spus că suntem foarte îngrijoraţi în legătură cu situaţia politică din ţara sa. Guvernul merge înapoi în combaterea corupţiei şi în privinţa independenţei justiţiei. Cred că premierul român trebuie să vină în Parlamentul European pentru a explica situaţia. Ce credeţi? Nu vom negocia statul de drept”, a declarat Manfred Weber într-un mesaj postat pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro