BusinessMagazin

Tag: incasari

  • Câţi bani mai încasează statul din vânzările de ţigarete: 20 de miliarde de lei pe an

    Cele patru companii mari care activează în industria tutunului – British American Tobacco, Philip Morris, Japan Tobacco International şi Imperial Tobacco – au contribuit în 2021 la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creştere cu 13% faţă de 2020, potrivit unui comunicat al producătorilor de ţigarete din România. Suma este formată din accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii.

    „În 2021, JTI Romania a virat la buget sume cu peste 14% mai mari comparativ cu 2020. În ciuda restricţiilor impuse de pandemie, am reuşit să creştem contribuţiile pentru că piaţa neagră s-a menţinut sub media europeană, iar cadrul de reglementare nu a suferit schimbări majore şi neplanificate”, a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
    În total, cele patru companii din industria tutunului- BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco – angajează aproape 5.000 de salariaţi în trei fabrici. În 2020, pe fondul scăderii veniturilor din energie, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, spun reprezentanţii companiilor de ţigarete, iar unii jucători din această industrie continuă investiţiile.

    ”Din 2017 până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiţi în fabrica noastră din Otopeni. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari şi va continua să dezvolte capacităţile de producţie. Pentru a îndeplini ceea ce ne-am propus avem nevoie şi din partea autorităţilor de o perspectivă pe termen mediu şi lung a politicii fiscale şi de un cadru de reglementare stabil”, a spus Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

    Circa 75% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe virate la stat, a explicat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

  • Ce influenţă are inflaţia de 10% asupra veniturilor bugetare

    ♦ Veniturile statului au crescut în primul trimestru (an/an) cu 21,3%, în vreme ce veniturile din TVA au crescut, în acelaşi interval, cu 39,3% un procent imens având în vedere că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) creşte, dar nu spectaculos – un plus de 5,6% în primele două luni din an ♦ Ce rol are aici inflaţia de peste 10% în martie.

    Inflaţia a fost în martie de 10,2%, cea mai mare din 2005 încoace. În teorie, o inflaţie mare adaugă venituri la bugetul nominal însă este mai mult decât discutabil că ar putea ajuta economia, în ansamblu. După Primul Război Mondial, Germania şi-a „achitat“ datoriile imense către populaţie generând o inflaţie cumplită care i-a dus la sapă de lemn pe majoritatea. După patru generaţii, germanii încă îşi amintesc de acea perioadă, de aceea lor li se schimbă faţa când aud de inflaţie.

    Comisia Naţională de Prognoză a României (care oferă cifre statistice guvernului) a modificat datele de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%. Dar PIB-ul nominal, la noul orizont de anticipaţie, creşte de la 1.317 mld. lei la 1.328 mld. lei. O creştere, aşadar, nominală, de 11 mld. lei, în vreme ce PIB-ul real scade cu 1,4 puncte procentuale. Iar veniturile statului cresc – au crescut cu 21% în T1, an/an, în vreme ce veniturile din TVA au avansat spectaculos, un plus de 39% în perioada amintită.

    „Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni. Vom avea un PIB nominal mai mare şi un deflator PIB mai mare. Dacă ne uităm la noi, la încasările mai mari din TVA, cred însă – nu am nicio certitudine, doar pot bănui – că acestea vin în bună măsură din nerambursarea de TVA”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Finanţele nu mai fac, în ultima vreme, raportări privind rambursările de TVA.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni.

    Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că încasările mai mari la buget vin şi din inflaţie dar şi dintr-o colectare mai bună. În plus, creşte şi consumul, având în vedere că epidemia pare că se sfârşeşte.

    „Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului. Dar şi consumul creşte, ceea ce aduce venituri în plus din TVA. Aşadar, trei lucruri contribuie la veniturile mai mari ale bugetului: inflaţia, o colectare mai bună (casele de marcat electonice fac colectarea mai bună) şi consumul care, postpandemie, începe să crească”, spune Codirlaşu.

    Adrian CodIrlaşu, vicepreşedinte al CFA România: Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului.

    Economistul Laurian Lungu crede că inflaţia poate, eventual, ajuta pe termen scurt bugetul, dar nicidecum pe termen lung.

    „Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.”

    Or, o scădere de consum loveşte economia pentru că producătorul nu mai are cui să vândă şi atunci va da afară oameni care, la rându-le, nu vor mai avea bani să cumpere.

    Laurian Lungu, vicepreşedinte al CFA România: Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.

    Veniturile nominale cresc, PIB-ul nominal creşte, dar ceea ce trebuie luat în seamă nu este PIB-ul nominal, ci creşterea reală a PIB. Da, au crescut veniturile statului în T1 cu 21%. Dar defictul bugetar s-a redus, dacă veniturile au crescut? Nu, spune Lungu.

    Deficitul bugetar a fost în T1/2021 de 1,24% din PIB, iar în T1/2022 de 1,19% din PIB. O mişcare nesemnificativă, aşadar.

    Datele publicate de Ministerul de Finanţe arată că, în T1, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 23% (an/an), dar şi cheltuielile au avansat cu 19%. În plus războiul de la graniţă va costa iar România trebuie să-I ajute pe oamenii care fug din calea războiului şi trebuie să găsească fonduri pentru asta.

  • Plouă cu bani pentru şefii Electrica, firmă care a terminat 2021 cu pierderi istorice de 553 mil. lei: Directorul general a încasat 1 mil. lei, iar directorul de vânzări a avut un bonus de 0,6 mil. lei că şi-a dus cu bine mandatul la termen

    Câştigurile financiare ale executivilor Electrica au continuat să fie de elită, chiar dacă firma a terminat anul cu un minus istoric de 553 de milioane de lei. Practic, în fiecare zi din ultimul trimestru din 2021, Electrica a înregistrat pierderi de 1,4 milioane de euro.

    Corina Popescu, în schimb, CEO-ul companiei, a primit la finalul anului trecut remuneraţii brute şi beneficii de circa 1 milion de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de circa 18.500 de euro. Din această sumă, remuneraţia fixă încasată de Corina Popescu a fost de 751.561 lei, cu circa 2% mai mare faţă de cea din 2020, an în care grupul Electrica a înregistrat un profit net de 387 de milioane de lei. În contextul în care documentele oficiale ale Electrica arată că CEO-ul Corina Popescu şi-a îndeplinit obiectivele de performanţă în proporţie de peste 70%, aceasta a primit şi o remuneraţie variablă brută anuală de 269.623 lei, arată Raportul de remunerare al companiei pentru anul trecut.

    Dar remuneraţia de 1 milion de lei încasată de Corina Popescu nu este totuşi cea mai mare. Cătălina Popa, fostul director de vânzări al companiei, a terminat anul cu o remuneraţie totală de 1,75 de milioane de lei, din care peste 600.000 de lei pentru că şi-a dus cu bine mandatul la termen. Bibiana Constantin, fostul director de resurse umane al companiei, a terminat şi ea anul cu 1,167 milioane de lei, din care peste 523.000 de lei au fost un bonus pentru terminarea mandatului.

    La începutul lunii trecute, grupul Electrica a anunţat, pe Bursă, lansarea unui proiect de reorganizare care reprezintă, cel puţin în acest moment, 35 de posturi restructurate când de fapt grupul are peste 8.000 de oameni.

    ​

     

     

  • Pensie de 60.000 de lei, în România. Cine o primeşte

    Toată lumea vorbeşte de pensiile speciale în România, dar datele arată că şi în cazul unor contribuţii foarte mari la bugetul public de pensii pensiile pot fi foar­te mari: topul celor mai mari 100 de pensii con­tri­bu­tive din România variază între 20.000 şi 60.000 de lei brut pe lună. 

    ♦ Cel puţin 100 de pensionari primesc pensii mai mari, contributive, decât guvernatorul Mugur Isărescu.

    Toată lumea vorbeşte de pensiile speciale în România, dar datele arată că şi în cazul unor contribuţii foarte mari la bugetul public de pensii pensiile pot fi foar­te mari: topul celor mai mari 100 de pensii con­tri­bu­tive din România variază între 20.000 şi 60.000 de lei brut pe lună. Astfel, în România sunt cel puţin 100 de pen­sio­nari cu o pensie mai mare decât a guverna­torului BNR Mugur Isărescu, care primeşte o pensie de 16.000 de lei pe lună.

    Cea mai mare pensie pe bază de contributivitate ob­ţinută în România a fost de peste 63.000 de lei brut în luna ianuarie 2022 şi a fost încasată de un pensionar înregistrat în sectorul 1 din Bucureşti, arată datele Casei Naţionale de Pensii Publice obţinute în urma unei solicitări a ZF.

    Pensionarii cu cele mai mari 100 de pensii contributive încasează, lunar, între 20.000 şi 60.000 de lei pe lună. Spre comparaţie, pensia medie a celor 5 milioane de pensionari din România este a fost de 1.771 de lei în ianuarie 2022.

    Conform legii pensiilor aflate în vigoare (Legea 263/2010), pensia se calculează în funcţie de 4 indicatori: numărul total de puncte de pensie realizate, stagiul complet de cotizare, indicele de corecţie şi valoarea punctului de pensie. La pensia de 60.000 de lei, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, are circa 30 de puncte de pensie pe cupon. Aceasta înseamnă că, pe parcursul vieţii active, a avut de 20-30 de ori mai mare decât salariul mediu brut pe economie.


     

  • „Spider-Man: No Way Home” înregistrează al treilea cel mai bun debut din istoria cinematografiei

    Nu numai că acesta este cel mai bun debut de film din 2021, dar este a treia cea mai bună deschidere din toate timpurile, după “Avengers: Endgame” şi “Avengers: Infinity War”.

    “No Way Home” de la Marvel nu se află la mare distanţă de “Infinity War”, care a încasat 257,6 milioane de dolari în 2018. “Avengers: Endgame” este filmul cu cele mai mari încasări la deschidere din toate timpurile, cu 357,1 milioane de dolari, potrivit datelor Comscore.

    La nivel internaţional, “No Way Home” a obţinut 334,2 milioane de dolari din 60 de pieţe, ceea ce a dus la încasări globale de 587,2 milioane de dolari, a treia cea mai mare valoare din toate timpurile.

    Aproximativ 20 de milioane de persoane sunt aşteptate să vadă “Spider-Man: No Way Home”, potrivit lui Steve Buck, directorul de strategie al EntTelligence, o firmă de cercetare. Aceasta reprezintă mai mulţi spectatori decât fiecare meci de acasă în timpul unui sezon al Ligii Naţionale de Fotbal, a spus el.

    “Trăim un moment istoric în box office şi un moment la care se va face referire în anii următori”, a declarat Paul Dergarabedian, analist senior de media la Comscore. “‘No Way Home’ a preluat conducerea cinematografelor din întreaga lume şi a captivat un public dornic de genul de distracţie cinematografică pură, de evadare, pe care numai mediul cinematografului o poate oferi.”

  • Evergrande pedepseşte şase executivi care au încasat banii generaţi de produsele de investiţii ale companiei, în condiţiile în care gigantul imobiliar se confruntă cu datorii de peste 300 mld. dolari

    Şase directori Evergrande care au încasat devreme banii generaţi de produsele de investiţii ale gigantului imobiliar au returnat recent întreaga sumă, spune compania chineză, conform Reuters.

    Cei şase au fost pedepsiţi şi vor fi traşi la răspundere, reiese dintr-o declaraţie a Evergrande, care însă nu prezintă mai multe detalii cu privire la subiect. Luna trecută, firma a anunţat că va impune „pedepse severe” în acest sens.

    Executivii au efectuat operaţiuni de răscumpărare asupra a 12 produse de wealth management din 1 mai până pe 7 septembrie, în condiţiile în care societatea se confruntă cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari şi a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru a-şi plăti miile de investitori de retail care au cumpărat astfel de produse, potrivit China Morning Post.

    Un acţionar al Evergrande se va delista de pe Bursa din Hong Kong, după ce compania a fost contaminată de problemele gigantului imobiliar

    Evergrande nu a oferit numele produselor. De asemenea, divizia de wealth management a grupului a devenit ţinta unui val de critici, întrucât a ispitit investitorii cu rate ridicate ale dobânzilor, în timp ce i-a supus unui set opac de termeni.

    Mai mulţi oameni care au realizat respectivele investiţii nu erau conştienţi de felul în care vor fi folosiţi banii sau de modul în care îşi vor asigura profiturile, într-un sector în care dezvoltatorul imobiliar continua să obţină credite pentru a-şi alimenta expansiunea de-a lungul Chinei. Seria de împrumuturi a încetat anul acesta, când autorităţile i-au ordonat companiei să îşi plătească datoriile.

    În prezent, Evergrande se confruntă cu o criză majoră de lichiditate şi se chinuie să acopere investiţiile a peste 80.000 de oameni care au cumpărat produse de wealth management de 6 miliarde de dolari, incluzând aici o bună parte din angajaţii societăţii.

    Investitorii sunt pe picior de război, Evergrande încercând să le ofere apartamente, spaţii de parcare şi birouri, în loc de cash. Mai mult, având în vedere declinul Evergrande, companiile chinezeşti ar urma să aibă probleme dacă vor intenţiona să vândă produse de wealth management cu niveluri ridicate de risc şi profit, scrie Business Insider.

    Un dezvoltator imobiliar chinez ratează plata unor bonduri de peste 200 de milioane de dolari, pe măsură ce presiunile se răspândesc dincolo de criza Evergrande

     

  • Debut de 80 de milioane de dolari pentru Black Widow, alte 60 de milioane au venit de la Disney+

    Cea mai recentă producţie cinematografică Marvel, „Black Widow”, a devenit filmul cu cel mai bun box office din pandemie, cu 80 de milioane de dolari, detronând producţia Universal „F9”, care a adunat 70de milioane de dolari, relatează CNBC. 

    Walt Disney a mai dezvăluit că a strâns peste 60 de milioane de dolari la nivel global din vânzările filmului prin Disney + Premier Access. Este pentru prima dată când compania oferă informaţii despre vânzările de filme prin serviciul său de streaming.

    În plus, „Black Widow” a adunat 78 de milioane de dolari din vânzările internaţionale de bilete.

    „Capitalul de marcă pe care Marvel îl aduce la masă este aproape de neegalat şi se reflectă în box-office-ul istoric pe care l-au generat filmele universului Marvel”, a declarat Paul Dergarabedian, analist media la Comscore. „Prin urmare, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că „Black Widow” a prins cel mai bun debut”.

    Analiştii de la box office au prezis că filmul ar putea aduna cel puţin 80 de milioane de dolari.

    Black Widow este regizat de Cate Shortland, cu Scarlett Johansson în rolul principal, al Natashei Romanoff – Black Widow, alături de Florence Pugh, Rachel Weisz, Ray Winstone, William Hurt şi Olga Kurylenko.

  • Pandemia a şters cu buretele 5 mld. lei din încasările restaurantelor şi barurilor

    Cifrele de la Registrul Comerţului arată că numărul de firme a rămas constant, dar businessul s-a redus cu peste 5 mld. lei, iar 15.000 de salariaţi au renunţat la industrie. „Noi încă de la începutul pandemiei am în­cer­cat să ne ţinem oamenii, iar acum încer­căm să îi aducem înapoi. Au plecat şi princi­pa­lul mo­tiv a fost incertitudinea“, explică Andrei Şoşa, acţionar şi fondator al grupului Expirat, ce are în portofoliu trei branduri cu­nos­cute în Bucureşti şi Vama Veche şi anume Expirat, Pâine şi Vin şi Energiea. Gru­pul mai are 100 de oameni faţă de 150 acum doi ani.

    Oamenii au plecat către domenii care au funcţionat bine în pandemie, precum retail, curierat sau platforme de livrări. Astfel, la finalul lui 2020 mai erau oficial 115.000 de angajaţi în domeniu.

    Anul trecut, banii injectaţi de stat în eco­no­mie, în diferite domenii, inclusiv HoReCa, au ţinut pe linia de plutire multe companii. În plus, chiar dacă unele afaceri s-au închis – şi nu sunt puţine – sunt altele care le-au luat locul, unii antreprenori văzând în această criză o oportunitate.

    Acum, statul vine din nou cu o schemă de sprijin pentru acest domeniu. În această săptămână, Ministerul Economiei a dat startul unui program de sprijin pentru HoReCa, prin care restaurantele, pensiunile, hotelurile, agenţiile de turism şi alte firme eligibile vor putea obţine ajutoare de stat în valoare totală de maximum 500 de milioane de euro, din bugetul de stat.

  • Familia guvernatorului BNR a încasat anul trecut 5 milioane lei din producţia de vin: Compania Măr SRL, deţinută de familia Isărescu, şi-a majorat veniturile cu 26%

    ​Compania Măr SRL din Drăgăşani, judeţul Vâlcea, producătorul de vin deţinut de familia guvernatorului Băncii Naţionale a României, a avut anul trecut venituri în creştere cu 26%, înregistrând o cifră de afaceri de 5,2 milioane lei, faţă de 4,1 milioane lei în 2019, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Totodată, compania deţinută de familia Isărescu a avut anul trecut un profit net de 1,8 milioane lei, în creştere cu 122% faţă de anul anterior, fiind cel mai mare profit al companiei de la înfiinţarea acesteia. De asemenea, compania a avut în medie 22 de angajaţi anul trecut.

    La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare.

    Vinurile realizate de Casa Isărescu se găsesc în reţelele de magazine Annabella, Auchan, Carrefour, Kaufland, Mega Image, Metro şi Selgros, conform datelor de pe site-ul companiei. Crama produce vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă Românească, Merlot, Negru de Drăgăşani şi Syrah.

  • BRD finanţează fermierii: Banca dă în avans 90% din valoarea subvenţiei pe care fermierii o au de încasat de la APIA în campania 2021

    BRD a semnat cu APIA şi FGCR Convenţia de lucru privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii schemelor de sprijin implementate de APIA în campania 2021.

    Astfel, printr-un flux de lucru simplificat, banca le oferă fermierilor posibilitatea obţinerii în avans a 90% din valoarea subvenţiei de încasat de la APIA, creditul fiind pus la dispoziţie după prezentarea adeverinţei de înregistrare fermier, fie fizic de către client, fie electronic, prin intermediul centrelor judeţene APIA, arată datele transmise de reprezentanţii BRD.

    Dintre schemele de sprijin implementate de APIA în campania 2021 fac parte schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS); plată redistributivă; plată pentru înverzire; Măsuri de mediu şi climă (Măsura 10 – Agro-mediu şi climă; Măsura 11 – Agricultură ecologică; Măsura 13 – Plăţi pentru suprafeţe care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice).

    Anual, în conturile curente deschise la BRD, încasează subvenţii APIA peste 100.000 de fermieri. Valoarea totală a creditelor de prefinanţare a subvenţiilor APIA puse la dispoziţia fermierilor de către BRD în campania 2020 a fost de 280 milioane lei.