BusinessMagazin

Tag: incasari

  • SNSPA, precizări legate de veniturile pe care le-a încasat Alexandru Cumpănaşu

    „Alexandru Cumpănaşu nu a fost cadru didactic titular şi nici profesor asociat al SNSPA. Veniturile menţionate în declaraţia de avere au fost obţinute de Alexandru Cumpănaşu în calitate de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi sprijinirea dezvoltăriila nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Direcţia pentru Descentralizarea Administraţiei Publice, în parteneriat cu SNSPA”, informează reprezentanţii Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului, şi-au desfăşurat activitatea aproximativ 180 de experţi.

    În declaraţia de avere publicată pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC), Alexandru Cumpănaşu figurează cu un salariu anual de 66.762 lei de la SNSPA.

    BEC a sesizat Parchetul General în privinţa mai multor candidaţi la alegerile prezidenţiale, în contextul în care în urma verificărilor, instituţia a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceştia. Printre candidaţi se numără Alexandru Cumpănaşu şi Viorel Cataramă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şefa ANAF anunţă încasări mai mari la buget cu 20 miliarde de lei, în acest an

    „În toate situaţiile în care Fiscul are de recuperat o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. În toate situaţiile în care Fiscul are un titlu de creanţă care să confirme o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, ne facem datoria”, a afirmat Mirela Călugăreanu, sâmbătă, la Antena 3, întrebată despre subiect.

    Chestionată care este stadiul recuperării, Mirela Călugăreanu a răspuns: „Aici sunt o serie de aspecte pe care instanţele trebuie să le clarifice”. 

    „Pentru că ne dorim într-adevăr să asigurăm confortul acestei ţări, prin realizarea veniturilor bugetare planificate, din acest punct de vedere suntem pe un trend pozitiv. Încasările din primele 8 luni ale acestui an sunt cu peste 20 de miliarde mai mari decât cele realizate în perioada similară a anului precedent. Un lucru important este că şi conformarea contribuabililor cu privire la obligaţiile fiscale a crescut. De asemenea, 20 de miliarde în plus au fost declarate faţă de anul precedent. Rambursările de TVA au crescut cu peste un miliard. Deci trendul este pozitiv”, a declarat Mirela Călugăreanu, sâmbătă, la Antena 3.

    Preşedintele ANAF a mai spus că rezultatele acţiunilor derulate de cei de la departamentul antifraudă au fost foarte bune în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani va încasa Bianca Andreescu după succesul colosal de la US Open

    Bianca Andreescu (Canada; 15 WTA) a dat o adevărată lovitură după ce s-a impus la ultimul Mare Şlem al anului, US Open. 

    După victoria destul de uşoară în faţa, poate, celei mai mari sportive din istoria tenisului feminin, Serena Williams (SUA; 8 WTA), ea şi-a asigurat un cec în valoare de peste 3.8 milioane de dolari. Astfel, la capitolul câştiguri pe 2019, Bianca Andreescu ajunge la un total de 6 milioane de dolari. Ca o comparaţie, Simona Halep a câştigat 5 milioane de dolari în 2019.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

  • Comisia Europeană: România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană

    România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană.

    Ţările din UE au pierdut 137 de miliarde de euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA.

    Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare. Acest deficit important de încasare a TVA evidenţiază din nou necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE în materie de TVA, astfel cum a fost propusă în 2017 de către Comisie, precum şi necesitatea unei cooperări sporite între statele membre pentru a combate fraudele în materie de TVA şi pentru a face ca normele să funcţioneze pentru întreprinderile şi comercianţii care respectă legislaţia.

    Deficitul de încasare a TVA măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de TVA şi de asigurare a conformităţii în fiecare stat membru, deoarece oferă o estimare a pierderilor de venituri din cauza fraudelor şi a evaziunii fiscale, a evitării obligaţiilor fiscale, a falimentelor, a insolvenţelor financiare, precum şi a erorilor de calcul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Asociaţie, despre taxarea zahărului: „Guvernul nu va încasa sumele preconizate”

    O astfel de suprataxă ar putea avea efecte majore asupra sectorului băuturilor răcoritoare, care are în proporţie de peste 90% furnizori autohtoni: creşterea inflaţiei, stoparea investiţiilor, disponibilizări sau chiar închideri de fabrici. Pe lanţul valoric al băuturilor răcoritoare sunt peste 60.000 de angajaţi, dintre care 6.500 ar urma să îşi piardă locurile de muncă.

    Un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor introduce taxarea băuturilor răcoritoare în finaţie de conţinutul de zahăr. Astfel, pentru băuturile răcoritoare cu conţinut ridicat de zaharuri libere al căror conţinut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri/100 ml produs se vor plăti 0,8 lei/litru, iar cele cu conţinut de peste 8 g zaharuri/100 ml produs se va plăti 1 leu/litru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este cel mai bine plătit bugetar din România

    Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, încasează pentru anul 2019 suma de 1,94 milioane lei pentru poziţia pe care o ocupă, potrivit Ordinului nr. 337 din 23 mai 2019.

    Astfel, Ing. Ovidiu Badea, cel pe care organigrama de pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării îl indică drept director general al institutului, câştigă unul dintre cele mai mari salarii din ţară.

    Potrivit CNBC, preşedintele american Donald Trump câştigă 400.000 de dolari pe an, adică 1,6 milioane de dolari pe an, adică mai puţin decât Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.

    Totodată, potrivit documentului, directorul general al instituţiei câştigă de aproape şase ori mai mult decât toţi membri consiliului de administraţie. 

    Potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui Klaus Iohannis, acesta încasează un salariu de 133.879 lei pe an. Prin urmare, directorul Institutului „Marin Drăcea” câştigă de zece ori mai mult decât preşedintele României. 

  • Cum a reuşit un român să transforme 2 euro în 160.000 de euro aproape instantaneu

    Un bănăţean din Caransebeş pasionat de fotbal a pariat pe 22 de meciuri pe un bilet de 2 lei care i-a adus un câştig de 150.000 de lei. Pariorul a repetat biletul de cinci ori, astfel că, punând la bătăie în total 10 lei, a câştigat şi încasat deja suma impresionantă de 750.000 de lei.

    Pariorii experimentaţi ştiu cât de complicat este să anticipezi corect rezultatele din Ligile inferioare ale Angliei, dar câştigătorul de la Superbet a prins pe acelaşi bilet patru meciuri din Championship şi două din League 2, campionate în care şi favoritele au adesea cote peste 2.

    Bănăţeanu nu a fost doar norocos, ci şi inspirat şi şi-a ales foarte bine meciurile: a mizat pe echilibru la returul dintre PSG şi Real Madrid, iar pariul PsFX s-a dovedit câştigător. Tot din Liga Campionilor, a mizat pe experienţa şi defensiva lui Juventus pe terenul lui Tottenham, iar cea mai mare cotă de pe bilet, 3.35 i-a ieşit întocmai.

    A avut parte de victoriile lui Ajax, Roma, Schalke, Arsenal şi Lyon. Două partide mai grele ar fi putut fi Inter – Napoli şi Manchester United – Liverpool, dar acolo a mers oricum pe şansă dublă şi a pariat şi egalul.

    De precizat şi că din câştigul său de 750.000 de lei, aproape jumătate este reprezentat de bonusul de 85% primit pentru numărul de meciuri jucate.

    Reamintim şi că în ianuarie, Superbet a plătit alte două mari premii, când băcăuanul Gheorghe G. a câştigat 1.350.093,22 de lei (aproape 300.000 de euro), cea mai mare din istoria premiilor date de casa de pariuri Superbet în cei zece ani de activitate. Pariorul a jucat 42 de bilete, toate pe fotbal şi toate câştigătoare la o cotă totală de 11.808,61. La interval de câteva zile, un constănţean a câştigat 750.000 de lei (peste 163.000 de euro) cu un bilet de 5 lei repetat de cinci ori şi cu o cotă de 10.000.

    Superbet este cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara.


    Superbet România a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Pe 21 noiembrie 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia. Superbet Polonia a obţinut licenţă de operare în retail în luna octombrie, devenind singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză.

  • Câţi BANI câştigă in fiecare lună Teodor Meleşcanu ministrul de Externe al României

    Teodor Meleşcanu este, conform declaraţiei de avere pe anul 2017, proprietarul unui apartament de 127 de metri în capitală. Soţii Meleşcanu au un autoturism marca Audi, cumpărat în 2006, dar şi cinci ceasuri în valoare totală de 11.500 de euro.
     
    Salariul de ministru, încasat de Meleşcanu de la MAE, a însumat în anul 2017 peste 223.000 de lei. Ministrul de Externe a mai primit 49.132 de lei de la SNSPA şi 7.769 de lei de la Hyperion, ambele pentru funcţia de profesor. Theodor Meleşcanu primeşte şi pensie de la Ministerul Afacerilor Externe, care în 2017 a avut valoarea de 87.600 de lei.
     
    În total, Meleşcanu a încasat în 2017, potrivit declaraţiei sale de avere, peste 366.000 de lei, sau aproximativ 30.500 de lei pe lună.
     
    Este de remarcat creşterea substanţială a pensiei primite de la MAE: dacă în 2011 valoarea anuală era de 22.800 lei, în 2017 pensia primită de Meleşcanu a ajuns la 87.600 de lei.
     
    Declaraţia de avere este disponibilă aici.

  • Câţi BANI câştigă in fiecare lună Teodor Meleşcanu ministrul de Externe al României

    Teodor Meleşcanu este, conform declaraţiei de avere pe anul 2017, proprietarul unui apartament de 127 de metri în capitală. Soţii Meleşcanu au un autoturism marca Audi, cumpărat în 2006, dar şi cinci ceasuri în valoare totală de 11.500 de euro.
     
    Salariul de ministru, încasat de Meleşcanu de la MAE, a însumat în anul 2017 peste 223.000 de lei. Ministrul de Externe a mai primit 49.132 de lei de la SNSPA şi 7.769 de lei de la Hyperion, ambele pentru funcţia de profesor. Theodor Meleşcanu primeşte şi pensie de la Ministerul Afacerilor Externe, care în 2017 a avut valoarea de 87.600 de lei.
     
    În total, Meleşcanu a încasat în 2017, potrivit declaraţiei sale de avere, peste 366.000 de lei, sau aproximativ 30.500 de lei pe lună.
     
    Este de remarcat creşterea substanţială a pensiei primite de la MAE: dacă în 2011 valoarea anuală era de 22.800 lei, în 2017 pensia primită de Meleşcanu a ajuns la 87.600 de lei.
     
    Declaraţia de avere este disponibilă aici.