BusinessMagazin

Tag: imbolnavire

  • Rudă a unui copil din Argeş mort la “Marie Curie”: Noi nu am consumat produse de la “Brădet”

     Elena Ghiţă, bunica fetiţei de 11 luni din localitatea argeşeană Poiana Lacului, care a murit pe 15 februarie la Marie Curie, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că e imposibil ca produsele Brădet să fi dus la decesul nepoatei sale pentru că nu au fost consumate deloc în familie, informează Mediafax

    “Nepoţica mea nu a consumat niciodată brânză de la Brădet. Nici în familie, adulţii, nu au mâncat produse de la această firmă. (…) Trebuiau să vină să ia probe, că aveam produsul în frigider, dar de la la altă firmă. Eu cred că ar trebuit să se gândească să analizeze mai atent produsele pe care le-au consumat toţi cei care s-au îmbolnăvit. Ar putea fi apa sau bananele. Părerea mea e că trebuiau să vină inspectori din alte judeţe să ia probe pentru analize. S-au spus numai minciuni legate de Brădet. Nu e corect ce se întâmplă. De când s-a făcut brânza şi până la comercializarea ei, a trecut prin multe mâini. Copiii nu ni-i mai pot da înapoi, dar să se afle ce s-a întâmplat şi să ni se spună adevărul. Să nu mai fie lăsaţi şi alţi bebeluşi să moară” a declarat, pentru MEDIAFAX, Elena Ghiţă, bunica fetiţei de 11 luni din localitatea argeşeană Poiana Lacului, care a murit pe 15 februarie la spitalul Marie Curie din Capitală.

    Lavinia Marinescu, mama unei fetiţe din Piteşti care a fost externată după ce a avut probleme digestive, a declarat că evită să-i mai dea copilului brânză.

    “Am trăit coşmarul vieţii mele. Acum, fetiţa mea e acasă. La noi în familie se consumă produse de la Brădet. În general, copilului îi dădeam de la alt producător, dar când nu am găsit, am luat şi de la această firmă. Deşi ministrul a incriminat acest producător, eu nu o pot face. Nu e corect. Să se facă lumină şi apoi să se arate cu degetul spre vinovaţi. Toţi medicii ne-au spus că s-a îmbolnăvit din cauza alimentaţiei. Întrebarea e: eu nu îi mai dau copilului hrană diversificată? Brânza de la Brădet e foarte bună. Eu o să mai mănânc. În privinţa fetiţei, o să evit să îi mai dau să mănânce brânză. Ni s-a spus că pe 4 martie vom primi răspunsuri clare. (…) Nu am decât cuvinte de laudă la adresa medicilor bucureşteni. Nu pot spune asta despre medicii de la Piteşti, care mi-au ţinut copilul internat de pe 2 februarie până pe 7. Dacă erau competenţi, fetiţa mea nu ajungea la dializă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Lavinia Marinescu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat că dovada legăturii dintre brânza cu E.Coli de la “Lactate Brădet” şi cazurile bebeluşilor din Argeş îmbolnăviţi nu există, Ministerul Sănătăţii având datoria să finalizeze ancheta, el apreciind însă că, prin indicarea producătorului, poate a salvat alte vieţi.

    Patronul firmei de prelucrare a laptelui Lactate Brădet din Argeş, Marius Badea, a declarat marţi că închide producţia şi că nu mai crede în reabilitarea unităţii, deşi este posibil ca “ministrul să se fi grăbit să arate” spre firmă. Marius Badea a spus, cu lacrimi în ochi, că nu crede că fabrica va mai putea să îşi continue activitatea, deşi în mod oficial i s-a cerut doar sistarea activităţii în secţia de brânzeturi.

    Din ancheta epidemiologică a Direcţiei de Sănătate Publică Argeş a reieşit că unul din cei trei copii din Argeş, decedaţi la Spitalul Marie Curie, a consumat brânză proaspătă de vaci în cazul căreia ANSVSA a depistat bacteria Escherichia Coli.

  • Fanii din China îşi cumpără scutiri medicale pentru a putea sta acasă la meciurile de fotbal

    Campionatul mondial “îmbolnăveşte” tot mai multe persoane în China, relatează CNN. Fanii se pregătesc de sărbătoare cumpărând tot mai multe adeverinţe medicale false de pe site-uri online.

    Cele mai multe meciuri din Brazilia vor avea loc la ore târzii în China, mai precis între 3 şi 6 dimineaţa. Presa din China a numit evenimentul “campionatul mondial cu cea mai mare diferenţă de fus orar din istorie”. Pesemne că asiaticii au uitat de campionatele din ’30, ’50, ’70, ’78 şi ’86.

    Preţul unei adeverinţe false poate ajunge şi la 50 de dolari, însă iubitorii de fotbal sunt de părere că preţul merită. “Meciurile sunt distractive doar dacă le urmăreşti în direct. Înregistrările nu au niciun sens”, a declarat un suporter numit Liu.

    Unele companii au abordat problema într-un mod neaşteptat: au oferit angajaţilor trei zile în plus de concediu pentru a-şi putea susţine favoriţii.

  • Toate zborurile Lufthansa programate pe aeroportul parizian Roissy, anulate din cauza unei greve

     “Toţi salariaţii s-au îmbolnăvit. De aceea, toate cursele aeriene – atât cele de plecare, cât şi cele de sosire pe aeroport Roissy – au fost anulate”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Aéroports de Paris (ADP), precizând că sunt afectaţi aproximativ 1.300 de pasageri.

    Sindicatele CFDT, CFTC, Unsa şi CGE-CGC denunţă un plan al companiei Lufthansa care prevede desfiinţarea a 199 de locuri de muncă în Franţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GEO COSTINIU A MURIT. Actorul avea 63 de ani

     Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că Geo Costiniu a fost un mare artist, un om bun şi un coleg minunat. “Era suferind. A fost un mare artist, un om bun şi un coleg minunat, care s-a îmbolnăvit. (…) A murit săptămâna trecută Dana Comnea, la New York, şi acum moare Geo Costiniu. Sunt foarte mâhnită. Era un coleg minunat şi uite că boala l-a învins”, a declarat aceasta pentru MEDIAFAX.

    Geo Costiniu a început să joace în producţii de televiziune încă de la vârsta de 8 ani, fiind considerat un actor foarte talentat, iar la 14-15 ani juca în spectacole la Casa Studenţilor din Bucureşti. În anul IV de facultate, a debutat pe scena Teatrului Bulandra din Capitală, sub îndrumarea regizorului Liviu Ciulei. După absolvirea facultăţii, unde i-a avut ca profesori pe Dem Rădulescu şi Octavian Cotescu, a fost repartizat la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a jucat între anii 1973 – 1974.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania s-a sucit din nou: Nu exista probe ca germenii de legume ar fi cauzat epidemia

    Ministrul agriculturii din landul Saxonia Inferioara, Gert
    Lindemann, a spus ca procesul de cercetare a cauzelor epidemiei e
    dificil, pentru ca au trecut deja cateva saptamani de la inceputul
    imbolnavirilor, astfel incat va fi necesara initierea de noi teste
    pe germeni si seminte, “pentru a ajunge la deplina certitudine”,
    informeaza AP.

    Declaratia ministrului arunca si mai mult in incertitudine soarta
    producatorilor europeni de legume, care abia ce rasuflasera usurati
    cand acelasi ministru spusese, cu o zi in urma, ca epidemia nu
    poate fi atribuita castravetilor de import, ci germenilor de legume
    (mai multe soiuri de fasole, linte, lucerna, schinduf) produsi de o
    ferma organica si livrati magazinelor si restaurantelor din
    landurile invecinate.

    “O asemenea investigatie e un dezastru”, a declarat pentru AP
    Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea Bolilor
    Infectioase de la Universitatea Minnesota. “Un asemenea sir de
    razgandiri dovedeste incompetenta autoritatilor germane”, a spus
    cercetatorul.

    Ferma cu pricina se numeste Gaertnerhof si se gaseste in satul
    Bienenbuettel din districtul Uelzen (intre Hamburg si Hanovra), din
    Saxonia Inferioara, in nordul Germaniei. Ferma a fost deja inchisa,
    iar produsele distribuite de firma in Saxonia Inferioara, Hamburg,
    Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost
    retrase de pe piata.

    Autoritatile germane au emis insa o avertizare pentru populatie de
    a se abtine nu numai de la consumul de germeni (muguri) de legume,
    ci si de la consumul de salata, rosii si castraveti, pe motiv ca si
    castravetii ar putea fi contaminati, insa cu o tulpina diferita de
    E.coli, nu cu cea noua care a cauzat majoritatea imbolnavirilor din
    2 mai incoace.

    UE va tine marti o reuniune de urgenta a ministrilor
    agriculturii din UE, spre a discuta criza creata si impactul ei
    economic, inclusiv interzicerea totala de catre Rusia a
    importurilor de legume din UE. Luni, ministrul roman al
    agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca va cere Comisiei
    Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani de
    castraveti, ale caror pierderi sunt estimate la 9 milioane de euro
    pentru urmatoarele doua luni. Statul va acorda celor pagubiti un
    ajutor financiar de 4,6% din valoarea productiei comercializate
    anul trecut, dar nu mai mult de o treime din cheltuielile facute in
    perioada in care se estimeaza pierderi, a promis Tabara.

    Presa occidentala a publicat reportaje din Germania, in special din
    Hamburg, de unde reiese ca restaurantele au renuntat aproape de tot
    sa mai ofere salata sau cruditati clientilor, din prudenta, ceea ce
    inseamna ca pagubele pentru producatorii europeni de castraveti,
    rosii si salata vor continua.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu alte
    epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.