BusinessMagazin

Tag: imbolnavire

  • Coronavirusul închide o fabrică gigant a celui mai mare producător de carne de porc din lume. SUA se apropie periculos de un deficit de carne

    Smithfield Foods, cel mai mare producător de carne de porc din lume, a anunţat că va închide pe termen nedeterminat una dintre cele mai mari facilităţi de procesare din SUA, după ce mai mulţi angajaţi s-au îmbolnăvit de COVID-19, potrivit Time.

    Producătorul Smithfield Foods va închide temporar facilitatea de procesare din Sioux Falls, Dakota de Sud, care reprezintă circa 4-5% din producţia din SUA, a anunţat compania, duminică.

    Decizia vine după ce oficialii statului au raportat peste 200 de cazuri de COVID-19 în rândul angajaţilor de la facilitatea respectivă, în contextul în care sute de muncitori din industria cărnii s-au îmbolnăvit deja în Statele Unite.

    Majoritatea fabricilor au fost forţate să reducă, mai mult sau mai puţin, nivelul producţiei.

    „Închiderea acestei facilităţi, corelată cu o listă din ce în ce mai mare de fabrici care se închid în industrie, împinge ţara noastră periculos de aproape de margine în ceea ce priveşte aprovizionarea cu carne. Este imposibil să ţii rafturile pline dacă fabricile nu funcţionează”, a spus Ken Sullivan, CEO-ul Smithfield Foods.

    Deşi nu este clar încă dacă infectarea angajaţilor are legătură cu locul de muncă, vestea expune vulnerabilităţile lanţurilor globale de aprovizionare, necesare pentru a ţine rafturile pline după ce panica i-a determinat pe cetăţeni să năvălească în magazine şi să cumpere fără măsură.

    Cu fabrici închise şi muncitori infectaţi, rafturile magazinelor primesc din ce în ce mai multe lovituri, întrucât acestea au fost afectate şi de perturbările care au intervenit în drumul de la fermă la gospodăria clientului – probleme cu transportatorii şi blocaje în porturi.

    Creşterea abruptă a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 în SUA a dat naştere temerilor legate de siguranţa angajaţilor, în contextul în care au fost raportate decese în cazul angajaţilor unor facilităţi de procesare a cărnii deţinute de JBS şi de Tyson Foods.

    În mai multe cazuri, angajaţii au organizat proteste faţă de condiţiile în care trebuie să lucreze. În fabricile de procesare a cărnii, staţiille de lucru aflate pe liniile de procesare pot fi de multe ori foarte apropiate, ceea ce îngreunează distanţarea socială în practică. Mai mult, angajaţii împart camere comune, precum vestiarele.

    Smithfiled, deţinut de WH Group din Hong Kong, a vrut iniţial să închidă facilitatea din Dakota de Sud pentru trei zile. Cu toate acestea, guvernatoarea statului, Kristi Noem, a cerut companiei să extindă măsura pentru cel puţin 14 zile.

    Cei 3.700 de angajaţi ai acestei fabrici vor mai fi plătiţi pentru cel puţin două săptămâni.

  • Brexitul s-a îmbolnăvit de COVID-19: Cu Boris Johnson la terapie intensivă şi alţi lideri europeni infectaţi sau izolaţi, soarta acordului comercial Uniunea Europeană – Marea Britanie este sub semnul întrebării

    Acordul comercial parte a Brexit se confruntă cu obstacole majore, în contextul în care premierul britanic Boris Johnson se află la terapie intensivă din cauza coronavirusului, iar alţi oficiali cheie în aceste negocieri sunt infectaţi ori plasaţi în auto-izolare, potrivit CNBC.

    Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie 2020, după lungi perioade de amânare şi incertitudine – însă perioada de tranziţie expiră la finalul anului 2020, iar până atunci Marea Britanie trebuie să negocieze un acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

    Însă în contextul actual, rămâne întrebarea dacă cele două părţi vor reuşi să rămână în acest calendar.

    „În aceste circumstanţe este foarte dificil să iţi imaginezi cum ar putea fi încheiat un acord amplu între Marea Britanie şi Uniunea Europeană până la finalul anului. În utlimele săptămâni, am văzut că negociatorul-şef al UE pentru Brexit s-a îmbolnăvit, negociatorul Marii Britanii prezintă simptome, iar acum există şi această situaţie foarte tristă în care se află premierul”, a spus Amanda Sloat, cercetător în cadrul Brookings Institution.

    În data de 19 martie, Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit a anunţat că a fost infectat cu coronavirus, în timp ce negociatorul-şef al britanicilor, David Frost, s-a plasat în auto-izolare în aceeaşi perioadă, după ce a prezentat simptome.

    Boris Johnson, 55 ani, a fost mutat la terapie intensivă, luni, în contextul în care simptomele lui s-au înrăutăţi în doar câteva ore, potrivit unui anunţ guvernamental.

    În data de 27 martie, acesta a anunţat că a fost testat pozitiv şi că are „simptome uşoare”.

    Dominic Raab, ministrul de Externe, va prelua temporar atribuţiile premierului, cât timp Johnson este în spital.

    Ce se întâmplă cu tranziţia

    Când Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie, a început o „perioadă de tranziţie” în care Marea Britanie încă este membră a pieţei unice – iar cele două părţi au început negocierile pentru un acord comercial.

    Dacă nu semnează un acord până la finalul anului 2020, toate regulile pieţei unice pică, iar relaţia comercială dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi reglementată de normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    „Majoritatea oamenior erau sceptici cu privire la încheierea unui acord până în noiembrie chiar şi în condiţii perfecte. Marea Britanie are timp până la data de 30 iunie să ceară o extindere a perioadei de tranziţie. Uniunea Europeană a spus clar că nu va susţine amânările – însă rămâne de văzut în contextul actual”, a explicat Sloat

  • IMM-urile transmit solidaritatea lor pentru medici

    Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România au transmis un mesaj presei pentru a anunţat solidaritata lor faţă de medici. Redăm în întregime mesajul:

    „Sistemul nostru de sănătate este supus unei presiuni enorme în această perioadă. Comunitatea este susţinută şi protejată în fiecare zi de mii de medici şi asistente care luptă cu preţul propriei vieţi. Condiţiile medicilor sunt cu mult mai modeste, iar nevoile şi necesităţile acestora, cu mult mai mari. Foarte mulţi dintre ei se îmbolnăvesc, cedează, demisionează şi astfel pierdem lupta.

    Astfel, având în vedere prevederile din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, unităţile sanitare au obligaţia să asigure toate materialele şi să adopte toate măsurile necesare pentru menţinerea igienei în cadrul unităţii şi prevenirea îmbolnăvirii pacienţilor sau a personalului medical. Medicii trebuie să îsi desfăşoare activitatea profesională cu mijloacele aflate la dispoziţie, spitalul fiind singurul răspunzător atât din punct de vedere penal cât şi civil pentru îmbolnăvirea medicilor şi a pacienţilor.

    Astfel, ţinând cont de cele mai sus menţionate, Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, cea mai mare organizaţie a oamenilor de afaceri, recunoaşte şi apreciază meritele deosebite ale tuturor celor implicaţi în “linia întâi”.

    De asemenea, CNIPMMR nu susţine luarea unor măsuri punitive împotriva acestora, importante în aceste momente fiind cele de bonificare, stimulare şi dotare a spitalelor şi medicilor cu echipamente necesare exercitării profesiei lor şi susţine acordarea unei bonificaţii în valoare de 500 euro/ lună pentru medici, asistente şi personalul medical şi dotarea lor cu materiale, consumabile şi alte echipamente necesare în acest moment.”

  • Ce este Anosmia, un simptom observat la mulţi dintre bolnavii asimptomatici de COVID-19

    Peste 500.000 oameni s-au îmbolnăvit la nivel global de COVID-19. Numărul decedaţilor a trecut de 20.000. O treime dintre îmbolnăviţi sunt asimptomatici, spun doctorii

    COVID-19 poate debuta cu dificultăţi respiratorii, tuse seacă şi febră. Totuşi, specialiştii spun că o treime dintre purtătorii virusului sunt asimptomatici. Astfel, un indiciu pentru ei ar putea fi simptomul numit Anosmie.

    Potrivit specialiştilor în ORL, dar şi în pneumologie, un număr semnificativ al îmbolnăviţilor cu coronavirus pot arata simptome de anosmie. Acest lucru se referă la pierderea mirosuli şi a gustului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • ULTIMA ORĂ: Au fost anunţate noi cazuri de coronavirus in România

    Au fost înregistrate alte 19 noi cazuri de îmbolnăvire în ultimele 24 de ore, iar până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 158 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), potrivit grupului de comunicare strategică.
    Redăm mai jos informarea grupului de comunicare strategică:
     
    Până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 158 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).
    Au fost înregistrate alte 19 noi cazuri de îmbolnăvire, după cum urmează: 4 în Arad, 3 în Ilfov, 2 în Vâlcea, 2 în Timişoara şi câte unul în Bucureşti, Cluj Napoca, Sălaj, Buzău, Ialomiţa, Hunedoara, Galaţi şi Suceava.
    Cele 19 persoane depistate au vârsta cuprinsă între 19 şi 54 ani, sunt în carantină sau autoizolare. În continuare cele mai multe dintre aceste noi cazuri au călătorit în Italia,  2 dintre ele în Austria şi Germania.
    Persoanele infectate cu COVID-19 (coronavirus) sunt internate în spitale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova şi Constanţa şi se află sub supraveghere medicală permanentă. Starea de sănătate generală a pacienţilor este bună.
    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.008 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 15.546 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.
    Până în prezent, au fost înregistrate 36 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.
    În perioada 15 martie, ora 08.00 – 16 martie, ora 08.00, au fost înregistrate 1153 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 5517 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.
    Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.
    Alte decizii, precum şi alte date de interes, vor fi aduse la cunoştinţa publicului în cel mai scurt timp”.

  • Cel mai mare scrutin din lume organizat într-o singură zi provoacă victime: Peste 270 de membri ai secţiilor de votare au murit, iar alţi aproape 2.000 s-au îmbolnăvit din cauza epuizării

    Autorităţile din această ţară au decis ca pe data de 17 aprilie să aibă loc, simultan, alegerile prezidenţiale, cele parlamentare şi cele regionale, cu scopul de a reduce costurile.
     
     Astfel, acesta a fost cel mai mare scrutin din lume organizat într-o singură zi, dat fiind că Indonezia este a patra cea mai populată ţară din lume. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 80% din totalul populaţiei cu drept de vot, iar fiecare dintre alegători a introdus până la cinci buletine de vot în urne, ceea ce a însemnat că persoanele responsabile cu numărarea voturilor au fost nevoite să depună o muncă intensă.
     
    Arief Priyo Susanto, purtătorul de cuvânt al Comisiei Electorale Generale (KPU) a declarat că 272 de membri ai secţiilor de votare au decedat din cauza suprasolicitării, în timp ce alte 1.878 de persoane s-au îmbolnăvit din aceleaşi motive. Ministerul Finanţelor lucrează la un document prin care familiile celor decedaţi să poată fi despăgubite, a anunţat acesta.
     

  • Focar de hepatită virală într-un oraş din România. Echipă de specialişti, trimisă ca să împiedice extinderea cazurilor de îmbolnăvire

    Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba a trimis la Blaj, miercuri, o echipă de specialişti de medicină preventivă şi inspectori sanitari pentru a lua măsuri de limitare a focarului de hepatită acută virală de tip A apărut în oraş, aici fiind înregistrate 17 cazuri (6 în luna ianuarie, 5 în luna februarie, 6 în luna martie), la copii cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani.
     
    „Se vor identifica contacţii şi vor fi imunizaţi prin medicii de familie, cu vaccin distribuit de DSP Alba; s-a dispus efectuarea dezinfecţiei şi igienizării prin personalul de specialitate în unităţile de învăţământ, în parteneriat cu UAT Blaj (DSP a furnizat var cloros pentru unităţi de învăţământ şi în colectivitatea afectată de îmbolnăviri); evoluţia focarului va fi atent supravegheată şi vor fi puse la dispoziţie materiale necesare pentru efectuarea controalelor periodice şi a triajului în unităţile de învăţământ; s-au realizat şi se vor mai realiza acţiuni de informare şi educare pentru părinţi, cadre didactice şi elevi privind regulile obligatorii de igienă”, a declarat Dragoş Suciu, purtător de cuvânt al DSP Alba.
     
    El a precizat că, începând de joi, asistenţii comunitari, supravegheaţi de singurul medic şcolar care activează la acest moment în Blaj vor face examene de urină, în colectivităţile unde sunt cazuri de îmbolnăvire.
     

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: O afacere imposibil de realizat în Vest. Cum să renunţi la Bucureşti pentru un business izolat de restul lumii? – VIDEO

    Ionuţ Popescu a pus bazele centrului de echitaţie Potcoava după ce ”s-a îmbolnăvit de cai“, după cum el însuşi spune, la un eveniment de profil, în 2008. Opt ani mai târziu, a lansat proiectul pe care îl descrie drept o ”ascunzătoare de la munte“, greu de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. A investit în acesta 500.000 de euro, dintre care jumătate fonduri europene, şi a ajuns, în primul an de funcţionare, la venituri de aproximativ 150.000 de euro.

    “Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“

    În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.

     

    CITITI AICI CONTINUAREA MATERIALULUI

  • Povestea oamenilor care au construit una dintre cele mai mari companii din lume cu o istorie de peste 180 de ani şi cu venituri 65 de miliarde de dolari

    William Procter s-a născut pe 7 decembrie 1801 în Herefordshire, Marea Britanie. A urmat cursurile şcolii Luckston, iar după absolvire a intrat în lumea businessului. În 1820 s-a mutat la Londra, pentru a lucra în industria textilelor, iar după 10 ani a emigrat în New York, SUA, unde s-a căsătorit cu Martha Peat şi a început o afacere cu lumânări. După doi ani, cei doi au hotărât să se mute în vest, în Cincinnati, Ohio, însă Martha s-a îmbolnăvit de holeră şi a murit în timpul călătoriei.

    Procter a decis să rămână în Cincinnati, unde a cunoscut-o pe Olivia Norris, cu care s-a căsătorit în 1833. Prin intermediul soţiei sale l-a întâlnit pe cumnatul său, James Gamble, care avea să-i devină partener de afaceri.
    James Gamble s-a născut pe 3 aprilie 1803, în Irlanda, în apropiere de Enniskillen, şi a urmat cursurile şcolii Portora Royal. În 1819, el a emigrat în SUA alături de părinţii săi, care plănuiseră să se stabilească în Illinois.

    Pe drum însă, deoarece s-a îmbolnăvit, familia a decis să rămână în Cincinnati, unde tatăl său a pus bazele unei fabrici de săpunuri, luându-l pe Gamble ca ucenic. Antreprenorul s-a înscris la cursurile colegiului Kenyon, pe care l-a absolvit în 1824, iar patru ani mai târziu a început să producă săpunuri pe cont propriu. Ulterior, s-a căsătorit cu Elizabeth Ann Norris, sora Oliviei Norris, cu care a avut zece copii.
    La sugestia socrului lor, Alexander Norris, Procter şi Gamble şi-au unit forţele pentru a pune bazele unui nou business. Astfel, pe 31 octombrie 1837 a fost înfiinţată compania Procter & Gamble (P&G).

    Prima activitate a companiei a fost producţia de săpun, iar profitul a crescut exponenţial. Între 1858 şi 1859, cei doi au înregistrat vânzări de un milion de dolari; în acea perioadă, businessul avea 80 de angajaţi. În timpul războiului civil din America, compania a încheiat o serie de contracte cu armata, pentru a o aproviziona cu săpun şi lumânări.
    În 1887, William Procter, nepotul lui William Procter, a conceput o schemă de împărţire a profitului, prin care oferea angajaţilor un pachet de acţiuni în cadrul companiei, mizând pe faptul că acest lucru va împiedica eventualele greve muncitoreşti.
    Ulterior, compania a deschis fabrici şi în alte locuri din Statele Unite, deoarece cererea depăşea capacitatea de producţie a fabricii din Cincinnati, diversificând totodată gama de produse.
    William Procter a murit pe 4 aprilie 1884 şi este îgropat în cimitirul Spring Grove, alături de partenerul său de business, James Gamble, care a murit în reşedinţa sa din Cincinatti, pe 29 aprilie 1891, din cauze naturale.
    După moartea celor doi, Procter & Gamble s-a extins la nivel internaţional şi, odată cu achiziţia companiei britanice Thomas Hedley în 1930, şi-a mutat sediul în Marea Britanie, în Newcastle upon Tyne. De-a lungul anilor, compania a introdus în portofoliu branduri precum Tide (1946) şi Prell (1947), iar în 1955 a vândut prima pastă de dinţi cu fluorură, cunoscut sub denumirea Crest. În 1961 a lansat brandul Head & Shoulders, urmat de inovarea pieţei de articole pentru bebeluşi cu producerea scutecelor de unică folosinţă Pampers. Fiul lui Procter, William Alexander Procter şi nepotul său, William Cooper Procter au fost preşedinţi ai P&G.
    Compania a intrat pe piaţa din România în 1995, iar în 2010 a deschis o fabrică în localitatea Urlaţi din judeţul Prahova, cu o investiţie de 100 de milioane de dolari, în prezent cea mai mare fabrică de şampon a Procter & Gamble din lume. Aceasta funcţionează cu 250 de angajaţi.
    În 2017, Procter & Gamble a înregistrat venituri de 65,06 miliarde de dolari la nivel global, având peste 95.000 de angajaţi. 

  • Ne-am îmbolnăvit atât de mult? Vânzările de medicamente au ajuns la 3 miliarde de euro în 2017, dublu faţă de 2008

    Piaţa românească de medica­mente a ajuns la vânzări de 14,1 miliarde de lei (3 mld. euro) în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit infor­maţiilor oferite de compania de cercetare de piaţă Cegedim. Faţă de acum zece ani, vânzările de medicamente s-au dublat, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Cegedim.
     
    „Aşteptăm o creştere a pieţei în 2019 – 2020 cu 1-2 miliarde lei prin introducerea unor molecule noi în sistemele de compensare necondiţionate şi condiţionate. Însă, în lipsa unei finanţări proporţionale, sumele datorate creşterii vor fi suportate de producători prin taxa clawback, la care vor contribui şi producătorii de generice care nu beneficiază de venituri“, a spus Dragoş Damian pentru ZF. Medicamentele compensate şi gratuite care ajung la pacienţii români în 2018 vor fi acoperite din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin fondul naţional unic de asi­gurări sociale de sănătate – circa 6 miliarde de lei, din taxa clawback plătită de producători – 3 miliarde de lei şi coplata pa­cienţilor – circa 1 miliard de lei, potrivit lui Dragoş Damian.
     
    În ultimii ani, sistemul medical românesc a fost zguduit de crize ale medica­mentelor, iar pacienţii au fost nevoiţi să cumpere singuri medicamentele care nu se mai găseau în spital sau să meargă în străinătate pentru a le cumpăra. Primii 20 de jucători din piaţa de medicamente din România au vânzări de aproape 9,5 miliarde de lei în 2017, ceea ce co­respunde unei cote de 67% din piaţa totală, potrivit cal­culelor ZF pe baza datelor Cegedim.