Potrivit teoriei acceptate în prezent, antioxidanţii reduc efectul “oxidant” al radicalilor liberi – acele molecule corozive produse de organism în timpul procesării oxigenului, care sunt inspirate, de asemenea, din aerul poluat şi din fumul de ţigară, conform dailymail.co.uk.
Însă, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McGill din Canada, nu doar că radicalii liberi nu provoacă îmbătrânirea, dar administrarea suplimentelor alimentare antioxidante ar putea, de fapt, să accelereze acest proces.
Când radicalii liberi interacţionează cu celulele, proteinele şi ADN-ul din organism, fenomenul ar putea avea un efect nociv, prin interferarea cu structura chimică a celulelor. Potrivit teoriei larg acceptate, acest proces cauzează îmbătrânirea organismului, de la declinul fizic până la apariţia anumitor boli, cum ar fi cancerul.
Cu toate acestea, studiul cercetătorilor canadieni, publicat în revista Cell, sugerează că radicalii liberi prelungesc, de fapt, viaţa celulelor.
Acest proces are loc prin modificarea unui mecanism denumit apoptoză. În urma acestuia, celulele deteriorate sunt instruite să se “sinucidă” într-o serie de situaţii, de exemplu, atunci când trebuie să evite să devină canceroase, după ce ADN-ul lor a trecut printr-o mutaţie periculoasă, sau pentru a distruge virusurile care le-au invadat.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că radicalii liberi influenţează acest “mecanism de sinucidere”, astfel încât să acţioneze într-un mod cu totul diferit în celulele sănătoase, consolidându-le sistemul de apărare şi prelungindu-le durata de viaţă.
“Teoria radicalilor liberi care provoacă îmbătrânirea este incorectă. Am răsturnat această teorie”, a declarat Siegfried Hekimi, profesor de biologie la Universitatea McGill.
Siegfried Hekimi a afirmat că, atunci când au ridicat nivelurile de radicali liberi la viermii cilindrici din familia Nematodae – cu un sistem nervos ce îndeplineşte numeroase funcţii ale organismelor evoluate -, aceştia au trăit “considerabil mai mult”.
În acelaşi timp, acest studiu a confirmat presupunerile altor oameni de ştiinţă. În 2013, cercetătorii de la Institutul de cercetare cardiovasculară Multimedica din Milano au afirmat că organismul uman are nevoie de stresul provocat de radicalii liberi pentru a putea lupta împotriva infecţiilor şi pentru a regla corespunzător funcţiile vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular.
Cercetătorii italieni au examinat toate cercetările anterioare pe această temă şi au ajuns la următoarea concluzie: “Creşterea nivelului de antioxidanţi din organism ar putea avea un efect nociv asupra sănătăţii umane. Un nivel echilibrat de antioxidanţi este important pentru sistemul cardiovascular şi pentru o îmbătrânire sănătoasă”, au concluzionat aceştia într-un articol publicat în The International Journal of Biochemistry and Cell Biology.
Oamenii de ştiinţă consideră că organismul uman dispune de o serie de mecanisme de apărare pentru a supravieţui în medii ostile, dar aceste sisteme sunt declanşate abia când oamenii se confruntă cu situaţiile-limită respective – iar radicalii liberi acţionează tocmai în aceste situaţii.
Problema antioxidanţilor este aceea că ar putea neutraliza acest efect “protector” – fapt care explică, de asemenea, motivul pentru care suplimentele cu antioxidanţi pot produce unele efecte dăunătoare neaşteptate.
De exemplu, studiile de laborator au arătat că dozele mari de antioxidanţi, cum ar fi N-acetilcisteina, ar putea favoriza răspândirea celulelor canceroase ale sânului.
De asemenea, betacarotenul şi vitamina A au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate din cauza cancerului la plămâni şi a afecţiunilor pulmonare.
Cu toate acestea, antioxidanţii din alimente au un rol important pentru sănătatea organismului. Cantitatea ingerată astfel este mult mai scăzută decât cantităţile regăsite în suplimente. În aceste niveluri scăzute, antioxidanţii joacă un rol protector.
“Suplimentele cu vitamine ar putea fi utile pentru copiii mici, persoanele mai în vârstă şi femeile însărcinate, însă pentru restul populaţiei este mult mai bine să se concentreze pe dietă şi pe alimente proaspete, bogate în nutrienţi”, a spus Helen Bond, de la British Dietetic Association.