Tag: hoteluri

  • Povestea unei tinere care a renunţat la visul de a fi avocat pentru a lucra pentru unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume. Care este motivul pentru care nu s-ar mai întoarce în ţara noastră

    Industria financiară, sectorul restaurantelor şi barurilor, iar apoi hotelăria. România, Marea Britanie, Maldive şi acum Emiratele Arabe Unite. Cam aşa s-ar putea rezuma pe foarte scurt cariera Gabrielei Petra, în prezent director asociat de vânzări pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite. Ce urmează?

    Cu entuziasm şi visând să schimb lumea, mi-am început cariera în România în sistemul financiar”, povesteşte Gabriela Petra. În 2009, afectată de situaţia generală şi rămasă fără loc de muncă, ea a decis să plece în Jersey, o insulă din Canalul Mânecii, unde a început de la zero, chiar minus, pentru că datora 30 de euro. „Aşa a debutat marea aventură şi noua mea carieră. În Jersey am început să lucrez la o cafenea pe plajă, ca ospătăriţă.

    Apoi, uşor-uşor, mutându-mă de la o companie la alta, un an mai târziu, m-am angajat ca recepţioner la Somerville Hotel unde am rămas în următorii doi ani şi jumătate.” A lucrat în acelaşi timp, doar peste weekend, ca barman în Kasbar, un cunoscut club pe insulă. În mare parte din cauza vremii, plus alte motive specifice vârstei de 20 de ani, Gabriela Petra a căutat apoi să plece către o destinaţie plină de soare şi a găsit un job în Maldive, la Anantara Dhigu – un resort din grupul Anantara, activ pe piaţa de lux.

    „Am stat doar trei luni pentru că din păcate condiţiile erau insuportabile. Am avut noroc şi am găsit rapid un job în Dubai, la hotelul Meydan, unde am început în front office ca guest relations officer.”A urmat un an plin de aventuri şi peripeţii, de planificări şi de învăţat, an în care a decis ce vrea să facă mai departe. „Am pus la punct un plan cu ce urma să realizez în fiecare an şi cum voi reuşi să ajung la rezultatele dorite.” Şi aşa a început să lucreze în vânzări în turism.

    Planul suna cam aşa: în 2014, de la administrator va promova în poziţia de coordonator al echipei de vânzări. În 2015, va trece de la acest nivel, la sales executive (în departamentul de vânzări pro-active). În anul următor va deveni manager, poziţie unde va rămâne cel puţin doi ani, iar apoi va ajunge senior sales manager. În 2019, cel târziu, urma să promoveze ca director asociat de vânzări şi va schimba compania. „Decisesem că voi lucra pentru un brand internaţional, voi avea achipa mea. Mai mult, setasem că voi fi director de vânzări până în 2022.”


    O destinaţie puţin cunoscută

    Un nou emirat caută să se dezvolte după modelul Dubai care a devenit unul dintre cele mai vizitate locuri din lume. Este vorba de Ras Al Khaimah care mizează puternic în perioada următoare pe industria turismului. În România aceasta este o destinaţie puţin cunoscută, în 2020 Ras Al Khaimah fiind vizitat de doar 1.082 de călători locali, de câteva zeci de ori mai puţini ca în Dubai. Spre comparaţie, în 2019 au fost peste 1.500 de români în acest emirat, scăderea de anul trecut fiind pusă pe seama pandemiei de Covid-19. Totuşi, oficialii din emirat pariază pe o creştere puternică a numărului de turişti din România în următorii ani. Mai exact, e vorba de un plus 50% în 2021 şi de un avans de 250% în următorii cinci ani. Rezultatele vor depinde însă de restricţiile de circulaţie şi de coridoarele aeriene. Această destinaţie e deservită de aeroportul din Dubai.


    Până în prezent, totul a fost punct ochit, punct lovit. Iar acum lucrează către targetul propus pentru 2022. Gabriela Petra este în prezent Cluster Assistant Director of Sales (director asociat de vânzări) pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite.

    Este vorba de hotelurile DoubleTree by Hilton Resort & Spa Marjan Island, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah Corniche Hotel & Residences şi Hampton by Hilton Marjan island. Acesta din urmă urmează să se deschidă în acest an. DoubleTree by Hilton Resort & Spa Marjan Island, deschis în 2014, numără 723 de camere, 14 restaurante şi baruri, opt piscine şi alte facilităţi. Este primul hotel din lume din gama DoubleTree by Hilton de 5 stele, cu plajă privată şi concept all-inclusive. De regulă, sub acest brand e vorba de hoteluri corporate, amplasate în oraşe şi clasificate la 4 stele. Hampton by Hilton Marjan Island, ce se va deschide în iulie 2021, va fi primul hotel din lume din gama Hampton de 4 stele. În general acestea sunt clasificate la 3 stele, sunt low budget şi sunt poziţionate în apropiere de aeroporturi. Cel din Marjan Island va avea plajă privată, 515 camere, şapte restaurante şi va opera tot sub conceptul all-inclusive.

    Spre comparaţie, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah se află în inima oraşului, în apropiere de centrul de expoziţii, de mall-uri şi vestitele soukuri (pieţe tradiţionale). Este un hotel boutique cu 154 de camere, potrivit pentru clienţii corporate. Celelalte sunt mai degrabă potrivite pentru familii. „Încă de când am ajuns în această ţară am fost uimită de cum arată turismul în general, de câte investiţii se fac, de cât se construieşte pentru această industrie. În afară de bine-cunoscutele hoteluri pe care le găsim în destinaţie, cu toate clasificările posibile, de la 3 stele lângă aeroport, până la vestitul Burj Al Arab de 7 stele, construit pe mare, Emiratele oferă o gamă variată de activităţi pentru turişti precum safari în deşert, parcuri de distracţie, tiroliană, tururi ale unor locuri unice în lume, precum Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume, moscheea Sheikh Zayed şi oraşul vechi în Dubai.”

    Hotelurile de care se ocupă executivul sunt în emiratul Ras Al Khaimah, unul dintre cele şapte din Emiratele Arabe Unite, cele mai cunoscute fiind Dubai şi Abu Dhabi. Dubaiul este una dintre cele mai populare destinaţii din lume, fiind vizitat atât de turiştii care caută să meargă la plajă tot timpul anului (deşi vara e foarte cald), cât şi de cei care vor să facă shopping sau să descopere ceva din cultura arabă. Ras Al Khaimah mizează însă pe un turist cu un profil mai degrabă de aventurier sau care caută să viziteze natura locului. Totuşi, este în continuare o destinaţie de plajă, motiv pentru care agenţiile construiesc pachete turistice aici şi lansează chartere. „Localizat în partea nordică a ţării, emiratul oferă plaje curate, mangrove, deşert, oaze verzi şi privelişti uimitoare ale munţilor Hajar, inclusiv cel mai înalt vârf montan al ţării -Jebel Jais – unde temperaturile sunt cu aproximativ 10 grade mai mici decât la nivelul mării.” Ca director asociat de vânzări pentru segmentul de leisure, Gabriela Petra se ocupă de vânzările internaţionale, de contractele cu touroperatori, de operaţiunile tip charter, dar şi de pachetele de vacanţă pentru călătorii individuali. „Mă ocup de pieţele europene şi de America Latină. În general, călătoresc foarte mult, sunt prezentă la toate târgurile de turism şi alte activităţi asemănătoare.”

    Iar dacă este în Dubai se întâlneşte zilnic cu clienţii ce se află aici. Ziua ei începe la 5:45 dimineaţa, cu exerciţii timp de 40 de minute, urmate de foarte multă cafea. „Mă pregătesc, iar la cel târziu 8:30 ies din casă. Am 2-3 întâlniri dimineaţa, mă opresc pentru o cafea şi câteva e-mailuri, iar apoi vin alte 2-3 întâlniri.” Termină până la 17:00, când se opreşte la încă o cafea şi foarte multe e-mail-uri. „Ziua de muncă se termină pe la 19:00-20:00 şi începe distracţia. Glumesc, de cele mai multe ori merg acasă şi sfârşesc prin a citi câteva pagini ori mă uit la un film.” De câteva ori pe săptămână, Gabriela Petra merge la volei, singurul obicei pe care l-a păstrat încă din copilărie, când juca pentru Constructorul IOR. Peste weekend se vede cu prietenii şi dacă are energie iese. „Ieşim pe undeva şi ne pierdem noaptea de vineri în oraşul ce nu doarme niciodată.” Uitându-se în urmă, spune că motivul pentru care a plecat din ţară a fost acela că şi-a pierdut locul de muncă în criza financiară anterioară şi nu a găsit altul în acelaşi domeniu ori într-un sector unde se plătea la fel. „Astrele s-au aliniat diferit.”

    Despre România mai spune că nu s-ar întoarce, nu definitiv cel puţin. Sau nu acum. „Decizia depinde de foarte multe variabile. De ce sunt sigură este că voi lua în considerare orice oportunitate şi voi lua o decizie când şi dacă se iveşte.”

    Viaţa ei s-a dovedit a fi foarte diferită de ce îşi planificase pe la 20 de ani. Visa să fie avocat, să îşi facă stagiatura alături de tatăl său, care practica la vremea respectivă. „Voiam să ne deschidem biroul nostru de servicii juridice. Totuşi, 15 ani mai târziu, sunt pe un alt continent şi lucrez în turism. Ce pot spune e că în viitorul apropiat nu planific o întoarcere.” Ultima vizită acasă a fost anul acesta în februarie.

    În general, ajunge acasă o dată pe an şi speră ca acest obicei să continue. Spune că foarte multe s-au schimbat în ţară în ulimul deceniu, în special drumurile din Bucureşti. „Poate mulţi vor dori să mă contrazică, însă am realizat acest fapt în urmă cu patru ani când am avut o călătorie foarte plăcută de la aeroport până în Drumul Taberei. Îmi amintesc momentul în care încercam să gândesc dacă am luat vreo groapă şi nu puteam.” Gabriela Petra spune totodată că România este foarte avansată în ceea ce priveşte aplicaţiile şi serviciile oferite prin intermediul acestora, cel puţin comparativ cu vecinii săi. „Cred că este un lucru nemaipomenit să ai servicii bancare, livrări şi transport la îndemână. Viaţa devine mai simplă, mai uşoară.”

    Totuşi, ca orice capitală din Europa, Bucureştiul este supra-aglomerat, cu un trafic îngrozitor la orele de vârf. „Nu este însă mai rău decât în Roma ori Berlin. E normalitatea metropolelor.” Când vine vorba de România, executivul român spune că îi e dor de natură şi de comunitate în general. La polul opus, nu îi e dor de birocraţie. „Însă am înţeles că s-a îmbunătăţit situaţia şi la acest capitol. Este foarte diferită viaţa pe meleaguri străine, cred că întotdeauna va fi. Oricât de mult iubesc ţara în care trăiesc, România va fi întotdeauna acasă.” Plus că, în ceea ce priveşte mâncarea, nimic în lume nu se compară cu cea de acasă şi nu crede că acest sentiment se va schimba vreodată. „Neîntrecute sunt ciorba de fasole la ţest, mămăliguţa cu brânză şi smântână, tochitura şi, bineînţeles, mâncărurile festive (sarmalele, mucenicii şi nu numai).” Gabriela Petra spune că i-ar plăcea să nu mai audă, atunci când vine în România, că „ţara e frumoasă, păcat că e mâncată de corupţie”. Recunoaşte însă că în ultimii 12 ani nu s-a lovit de nimic extraordinar de problematic şi pentru că nu a avut nevoie de nimic din România, la nivel de acte sau altceva. Şi speră să nu fie cazul!

  • (P) Continental Hotels investeşte 6,85 milioane de euro şi deschide patru noi hoteluri renovate şi reamenajate integral

    După o perioadă în care foarte mulţi oameni au petrecut o mare parte din timp în interiorul locuinţelor, o vacanţă undeva în ţara sună foarte bine. Deşi industria hotelieră a avut o perioadă destul de lungă de pauză, iată că unele hoteluri au transformat acest timp de lockdown într-un avantaj care să le aducă beneficii termen mediu şi lung.

    Continental Hotels investeşte 6,85 milioane de euro şi deschide în acest an patru noi hoteluri renovate şi reamenajate integral, parte din portofoliul companiei. Este vorba despre Continental Forum Bucureşti care a a avut deschiderea pe 30 mai anul curent, Continental Forum Constanţa care a fost deschis pe 19 mai, MyContinental Sibiu care va fi deschis începând cu data de 23 iulie, iar MyContinental Bucureşti care va fi deschis publicului în toamna acestui an.

    Cu o tradiţie de peste 30 de ani pe piaţa turistică din România, Continental Hotels a avut mereu în vedere furnizarea de servicii hoteliere de calitate pentru segmentul turismului de afaceri. Iar, în prezent, Continental Hotels este cel mai mare lanţ hotelier românesc ce acoperă piaţa de lux, business şi economy, oferind, în acelaşi timp, o gamă completă de servicii şi pentru segmentul MICE.

    „2021 este an aniversar pentru Continental Hotels. Pentru că împlinim 30 de ani de activitate pe piaţa din România, am dorit, printre altele, să marcăm acest moment şi prin rebranduirea acestor patru hoteluri, în trei oraşe importante din ţară.”, declară Radu Enache, CEO Continental Hotels.  „Încrederea pe care o au clienţii noştri în noi, câştigată de-a lungul timpului prin serviciile de calitate, ne-a dat acest imbold de a merge înainte şi de a accepta provocările unui an, şi aşa, destul de greu printr-o nouă provocare: aceea de a continua să îmbunătăţim serviciile noastre printr-un rebranding curajos într-un mediu foarte ostil pentru industria actuală a turismului. Ne bucurăm mult că am reuşit să ducem acest plan la bun sfârşit.”, continuă acesta.

    Foto: Radu Enache

    Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.continentalhotels.ro.

    Lucrările de renovare şi reamenajare a celor patru hoteluri Continental Forum Bucureşti, Continental Forum Constanţa, MyContinental Bucureşti şi MyContinental Sibiu au avut o durată de execuţie de aproximativ 8 luni, în timp ce suma investită s-a ridicat la 6,85 milioane de euro. Hotelurile renovate au funcţionat sub un alt brand hotelier până în luna iulie a anului trecut, iar în momentul de faţă ele vor reîntregi portofoliul de branduri hoteliere proprii ale Continental Hotels.

    Continental Forum Bucureşti este situat în centrul oraşului (vecinătatea Parlamentului României) şi permite clienţilor săi acces rapid şi uşor către toate punctele de interes din oraş. Hotelul va funcţiona sub un standard de patru stele, cu 161 de  camere, 7 săli de conferinţă şi va avea un restaurant Continental Bistro.

    MyContinental Bucureşti este amplasat în apropierea Gării de Nord şi oferă acces rapid către diverse obiective turistice importante din oraş. Acesta va funcţiona sub un standard de trei stele plus, cu 250 de camere, 8 săli de conferinţă, restaurant MyBistro şi cofetărie Tekaffe.

    Continental Forum Constanţa, un hotel de patru stele, pune la dispoziţia turiştilor 154 de camere, restaurant Continental Bistro, 3 săli de conferinţă şi un salon de evenimente private.

    MyContinental Sibiu este situat în centrul oraşului, foarte aproape de obiectivele turistice importante precum Piaţa Mare, Muzeul Naţional Brukenthal, Piaţa Mică şi celebrul pod al Minciunilor. Hotelul va sub un standard de trei stele cu 195 de camere, 6 săli de conferinţă şi restaurant MyBistro.

     

     

  • Simona Constantinescu, General Manager, Ana Hotels: Am văzut o dinamică extrem de mare în acest început de an

    Simona Constantinescu, general manager al Ana Hotels, afirmă că a observat o dinamică extrem de mare în acest început de an pe piaţa de turism.

    ”Noi am văzut o dinamică extrem de mare pe acest început de an. La începutul anului am avut valul trei şi singurul segment care a funcţionat a fost cel de turism de iarnă, adică partea de ski. În luna mai a fost o aşteptare şi nu s-a organizat mare lucru, iar începând cu luna iunie avem o relaxare a măsurilor, dar nu se ridică businessul la nivelul pe care noi îl aşteptăm pentru această lună pentru că la campionatul de fotbal se participă destul de limitat. Probabil şi ritmul vaccinării a fost un factor. Probabil că va fi o creştere, partea de leisure va fi în continuare cerută, va fi o creştere pe cererea de la mare şi de la munte”, a declarat Simona Constantinescu în cadrul videoconferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.

    Ce a mai declarat Simona Constantinescu:

     

    ·         Având în vedere că suntem cel mai afectat domeniu din industrie, aş spune că a fost rezilienţă, dar a fost şi un impact major. Noi ne-am adaptat la situaţie în condiţiile date, adică restricţii puse efectiv pe domeniul nostru şi a trebuit să răspundem foarte repede şi foarte atent. Diversificarea portofoliului nostru de hoteluri ne-a ajutat.

     

    ·         Segmentul de B2B ar fi unul cu potenţial. Oamenii vor avea nevoie să interacţioneze, să călătorească, dar şi să aibă şi interacţiune pe zona de B2B. Pe timpul construcţiilor, probabil că vor fi ingineri, constructori şi parteneri care vor veni să stea cazaţi.

     

    ·         În acest moment, noi nu avem în plan investiţii în hoteluri noi pentru că avem investiţii în hotelurile pe care le deţinem, respectiv Athenee Palace Hilton. Am încheiat faza 1 a renovării şi începem faza a doua în toamnă, după Festivalul George Enescu.

     

     

    ·         Estimăm că zona de B2B va începe mai bine din toamnă, iar în zona de leisure ne aşteptam la acel revenge tourism, care vine, este acolo.

     

    ·         Acum ne lovim de alte probleme, cele legate de personal. Cum noi am repornit turismul, au repornit şi hotelurile şi restaurantele închise complet în acest an, plus vasele de croazieră, care au reînceput angajarea. Astfel, avem o migraţie de personal calificat care îşi caută de lucru şi pleacă. Personalul pe care noi deja începusem să îl aducem din Asia vine mai greu.

     

    ·         Cu siguranţă, salariul este un factor determinant pentru cei care pleacă din ţară. A crescut flexibilitatea oamenilor, au început să decidă mai uşor să plece din ţară, iar digitalizarea a fost un factor care a ajutat. Încep să plece pentru perioade de 1-2 ani pentru a câştiga mai bine şi apoi pot să revină. Vedem şi un val de reveniri în rândul tinerilor absolvenţi de facultăţi, care pe perioada pandemiei au suferit pentru că au stat în cămine, şi au început să revină. Nu vin neapărat în HoReCa, unde salariile sunt mai mici comparativ cu alte industrii.

     

    ·         Avem şi noi oameni care au decis să plece în industrii care au funcţionat în această perioadă – retail, farma. Este de înţeles.

     

    ·         Cele mai descoperite funcţii din acest moment sunt cele de munci necalificate – housekeeping şi partea de spălare vase, curăţenie, deci munca ce poate fi prestată de muncitorii asiatici.

     

     

     
  • V-aţi amenajat locuinţa în pandemie? Care sunt cele mai noi tendinţe

    Anul 2020 a adus transformări şi modificări în toate industriile, dar şi în propria locuinţă, în care fiecare dintre noi am stat poate mai mult ca niciodată. Sergiu Călifar, designer de interior şi fondator al studioului de design interior Pure-Mess Design, vorbeşte despre schimbările care s-au evidenţiat în ceea ce priveşte amenajarea casei, dar şi a spaţiilor spre care ne întoarcem acum: restaurante, hoteluri şi malluri.

     

    Spre deosebire de anii anteriori pandemiei, pentru compartimentarea restaurantelor, în prezent, este indicat să creezi mai multe spaţii, mai multe module pentru vizitatori, în funcţie de comportamentul lor, deoarece unii vin să mănânce mai multe feluri de mâncare, alţii un singur fel, unii vin pur şi simplu să savureze un cocktail şi astfel, se mizează pe oferirea unui confort mai mare acestora, inclusiv pe partea senzorială, a povestit pentru Business Magazin, Segiu Călifar, designer de interior şi fondatorul studioului de design interior Pure-Mess Design. Dezvoltat în urmă cu şase ani, acesta a înregistrat afaceri de 500.000 de lei anul trecut, în scădere cu aproape 20% faţă de anul precedent.

    „Fiecare grup e diferit, unii sunt mai gălăgioşi, alţii au nevoie de mai multă intimitate, alţii vor să fie retraşi, unii au nevoie de mai multă lumină şi atmosferă pentru că inclusiv în restraurante se poartă pozele instagramabile. Aceste locuri în care te poţi poza reprezintă de fapt o reclamă extraordinară, gratuită, pentru restaurant şi este bine să fie gândită şi construită de la bun început, alături de un designer de interior”, a spus Sergiu Călifar. Asftel, în ceea ce priveşte zona de restaurante, e important ca antreprenorii să creeze zone şi spaţii diferite într-un context unitar, astfel încât fiecare tipologie de client să se poată simţi bine. „Clienţii fideli vor avea zonele lor preferate şi, atunci când fac rezervare, vor şti exact ce să ceară. Se poate ca inclusiv anumite zone să fie tematice.” De asemenea, calitatea materialelor şi a produselor folosite este iar un aspect important, iar dacă până în acest an se punea mare accent pe economie, în prezent, jucătorii au început să caute anumite branduri care pot să aibă o imagine «spectaculoasă», un confort ridicat şi rezistă mai mult în timp, a adăugat designerul de interior Sergiu Călifar. „Clienţii sunt din ce în ce mai avizaţi şi mai pretenţioşi pentru că au acces la mai multă informaţie, ştiu ce există pretutindeni în lume prin intermediul social media şi au aşteptări din ce în ce mai mari.” În cazul hotelurilor, comparativ cu situaţia de acum doi ani,  în prezent, se face mai uşor trecerea de la 3 la 4 stele, continuă fondatorul Pure-Mess Design. „Şi aici turiştii au aşteptări mai mari, cer mult mai des cazare la cel puţin 4 stele. Din fericire pentru proprietar, investiţia pentru a creşte numărul de stele la 4 este destul de mică. Ai nevoie de o anumită înălţime a camerelor, de o zonă de spa sau piscină şi o mai mare atenţie la detalii şi servicii. Oamenii caută locaţii cu spa şi piscină, chiar şi în 2020, dacă ne uităm pe statistici, oamenii căutau hoteluri cu zone de spa, piscină, relaxare.”

    Astfel, hotelurile au nevoie de terasă deschisă, o zonă de cafenea şi o zonă de restaurant. „Zona de mic dejun trebuie să fie una fresh, iar pe timp de seară ai nevoie de o atmosferă mai elegantă, mai îmbietoare. Concurenţa între hoteluri a început să fie din ce în ce mai acerbă. Oamenii caută locaţii cu un grad ridicat de confort, caută detalii precum salteaua de calitate înaltă, piesele cât mai moderne de mobilier. Caută ca şederea la hotel să fie o reală experienţă. Vacanţele sunt mult mai scurte decât erau în trecut şi sunt dispuşi să cheltuiască mai mult, dar au nevoie de cât mai multe beneficii, facilităţi.”

     Un alt aspect important este funcţionalitatea camerei de hotel. „Spre exemplu noptierele să nu aibă neapărat zonă de sertare, dar să fie suficient de generoase ca spaţiu de depozitare. Din statistici reiese că turistul nu e ordonat aşa cum este acasă la el, pentru că ştie că la hotel a doua zi va avea curăţenie şi ordine făcută în cameră. Trebuie să ţinem cont de acest comportament şi să inserăm elemente care să ajute la o mai bună organizare în cameră. Putem să avem o banchetă creată special pentru bagaje, cu zonă de depozitare deasupra şi sub aceasta, astfel încât să existe suficient loc pentru două valize şi nu vom mai avea valize în mijlocul camerei”, a spus Sergiu Călifar.

    Pe de altă parte, ce nu este „la mare căutare” sunt zonele de clinici şi de salon din hoteluri, mai spune Sergiu Călifar.

     „Abia dacă se merge în zonele de masaj. Spre exemplu, noi am transformat toată zona de demisol a hotelului Mandachi, din Bucovina, într-o zonă destinată relaxării. Tema a pornit de la conturarea unui concept de «biohotel» care să fie susţinut de un design modern, unic şi curajos pentru Bucovina. Acolo am proiectat o pisicină, un hammam turcesc, o saună umedă şi una uscată. Avem de asemenea camere de masaj şi o mică sală de sport. Fiecare e gândită în acelaşi spaţiu cumva. Ai o recepţie individuală pentru partea de spa. Te aşteaptă cineva, îţi oferă prosop în funcţie de zona pe care vrei să o accesezi”, a explicat reprezentantul Pure-Mess Design. De asemenea, zona de spa a devenit mult mai spirituală în ultimul timp. „Ne plac poveştile, legendele, tot ce are legătură cu partea spirituală. Investim în lumânări parfumate. Oamenii au călătorit foarte mult, au avut diverse experienţe cu diferite culturi şi atunci vor să aducă o parte din toate astea în proiectul lor.”

     Iar în noul context, în zona de spa contează foarte mult cum şi unde este amplasată aceasta. „Dacă avem, de exemplu, o zonă de SPA către o privelişte de pădure, la munte, se pune mult accent pe suprafaţă vitrată şi acest ambient natural de care eşti înconjurat poate să pară că intră cumva la interior. Te poţi folosi de tavan închis la culoare, multe scafe de lumină ambientală care să pună în valoare priveliştea. Dacă vorbim de o zonă de SPA închisă, fără vreun view de excepţie, atunci se pune mult accent pe centrele de perspectivă create cât să îţi direcţioneze privirea. Ne folosim de tot felul de artificii ale plafonului, ale tavanului, astfel încât să pară mai înalt şi mai luminos. Păstrând zona de linişte şi de ambient, venim cu o imagine cât mai dinamică.” Mallul viitorului, de asemenea, este un spaţiu care atrage mulţi oameni, însă, punctul forte al acestui loc este că oferă dinamică şi poate aduce la un loc mai multe facilităţi, servicii şi activităţi, factori pe care reprezentanţii de astfel de spaţii trebuie să le exploateze.

     „Aici poţi intra dimineaţa, să bei pe timp de vară cafeaua cu gheaţă, te întâlneşti cu prietenii, apoi mergi şi faci rapid cumpărăturile, ai şi zone în care poţi depozita aceste cumpărături, angajaţi care să îţi ducă aceste cumpărături din magazine spre spaţiile de depozitare. Poţi avea zone de relaxare unde te poţi opri oricând la o cafea, un suc. Zone în care să ai vederi panoramice şi o imagine care să fie odihnitoare ca privire. În tendinţe este şi varietatea zonei de puburi, restaurante, spaţii în care să poţi consuma ceva rapid, dar şi spaţii în care te poţi delecta cu o masă, în care să ai tot confortul. În general proiectele pe care noi, la Pure-Mess Design, le avem în malluri sunt şi cele pe care le implementăm cel mai rapid pentru că beneficiarii au un timp limită în care să pornească business-ul”, a mai explicat Sergiu Călifar.

    În zona dezvoltatorilor imobiliari, lucrurile au suferit schimbări mai radicale, susţine fondatorul Pure-Mess Design, şi există o conştientizare a faptului că piaţa e foarte mare.  „În prezent, oamenii pun mult mai mult preţ pe partea de grafică, de prezentare a proiectului, investesc mai mult în randări, în soluţiile ingenioase. Lucrează cu un designer din dorinţa de a eficientiza. Inclusiv dacă proiectul de arhitectură este deja realizat, noi le propunem şi soluţii tehnice ca să eficientizăm cât se poate de bine spaţiul. Lăsăm cât mai multă felxibilitate pentru a putea lucra pe nevoile şi dorinţele fiecărui client.”

     De asemenea, în sectorul dezvoltatorilor concurenţa este crescută, mai spune Sergiu Călifar. „Mă bucură că dacă în 2019 am lucrat cu un dezvoltator, în 2020 au venit doi dezvoltatori, iar acum lucrăm cu cinci. E o piaţă în creştere, concurenţa e foarte mare. Se pune foarte mult accent pe partea de reprezentare grafică, pe partea de finisare, mobilare.

    Majoritatea celor din zona HoReCa au început să devină dezvoltatori. Fie s-au asociat cu alţii care erau colegi de breaslă, dar aveau alte domenii şi acum au început să facă blocuri, case. Vom lucra în curând la dezvoltarea unei zone rezidenţiale care va fi un cartier în adevăratul sens al cuvântului şi unul dintre dezvoltatori vine din zona de construcţie, altul din management şi al treilea din zona de restaurante.”

     În ceea ce priveşte spaţiile biroului, acestea devin „mult mai versatile şi personalizate pentru angajaţi”, mai spune Sergiu Călifar. „Spaţiile de birouri conţin mai multe detalii şi elemente care îi ajută să se regăsească în acel spaţiu. În plus, orele de lucru au flexibilitate mult mai mare.”

     Despre persoanele fizice, designerul de interior Sergiu Călifar a spus că au devenit mult mai minimaliste, în ceea ce priveşte stilul de viaţă, un factor care a produs schimbarea fiind reprezentat şi de timpul, tot mai îndelungat, pe care l-au petrecut şi încă îl petrec în ultima perioadă în propriile locuinţe.

    „Oamenii au pus şi pun în continuare în balanţă lucurile de care au nevoie cu adevărat. Au început să nu mai facă rabat acolo unde e vorba de confort. Spre exemplu, în dormitor, totul devine cât mai curat, minimalist, aerisit.” Astfel, pentru că munca a „invadat” locuinţele multor angajaţi, dormitorul a devenit un loc sacru, care a avut şi are parte de mai multă atenţie când este vorba de amenajarea lui, a mai spus Sergiu Călifar.

     „Se pune accent foarte mult pe designul dormitorului pentru că e o cameră unde vrem să fie un spaţiu personal în care să ne simţim bine, un fel de sanctuar zen. Dormitorul reflectă din ce în ce mai mult personalitatea clientului, se pune mult accent pe capătul de perspectivă, imaginea pe care o vezi atunci când intri. E important ca imaginea pe care o vezi atunci când te pui în pat să fie cât mai odihnitoare, să nu te agite. Din dorinţa unui confort mărit, oamenii au început să caute spaţii cât mai generoase, mai luminoase, mai bine proiectate. Vor linişte, vecini mai puţini.”

    Pure-Mess Design a trecut peste provocările aduse de contextul pandemic început anul trecut şi a încheiat anul 2020 cu afaceri de 500.000 de lei, în scădere cu aproape 20% faţă de anul precedent. De asemenea, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to consumer), însă, în 2020 compania a atras mai mulţi clienţi din zona persoanelor fizice. „Anul trecut au predominat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuat să crească şi în acest început de an. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, anul trecut.”

    Cât despre anul în curs, acesta a început „atipic faţă de toată activitatea pe care Pure-Mess Design a desfăşurat-o până în prezent, în ultimii şase ani”, a spus fondatorul companiei.

     „Atipic într-un sens foarte bun. În special dacă e să-l compar cu 2020. Începutul anului 2021 a demarat foarte repede, toată lumea avea chef de muncă, chef să facă schimbări. Am avut în prima parte a anului aproape zilnic cereri de ofertă. Înainte de Sărbătorile Pascale, lucrurile efectiv au bubuit. Ne trezim acum în cea mai aglomerată perioadă pe care noi am avut-o de când desfăşurăm această activitate.”

    Sergiu Călifar mai spune că proiectele puse pe „hold” în 2020 au fost deblocate anul acesta şi s-au suprapus cu proiectele în curs din 2021. „Astfel, volumul de muncă este dublu.” În schimb, una dintre provocările cu care se confruntă jucătorii de profil este reprezentată de criza de materii prime. „Este criză de tot ce înseamnă materii prime în toate industriile, iar preţurile sunt mai mari. Cea mai mare creştere, de 35%, se înregistrează la tot ceea ce înseamnă fier. Foarte mulţi furnizori cu care lucrăm sunt îngrijoraţi. Multe nu se găsesc. E cerere mare de comenzi, dar ele nu există pe stocuri. Termenele de livrare s-au mărit. Dacă înainte se livrau spre exemplu în patru săptămâni, acum avem şi 6-8 săptămâni. Avem producători de uşi care livrează în trei luni. Activitatea noastră este, aşadar, la cel mai mare nivel de până acum”, a conchis Sergiu Călifar.

  • Hotelurile „adult only“, noua nişă în turismul local. „Sunt oaze de linişte pentru adulţi, fără agitaţia dată de copii“

    ♦ Resortul Green Village din Delta Dunării a deschis anul acesta o zonă a complexului în care se pot caza doar adulţii, de asemenea Phoenicia Boutique Hotel & Casino din Mamaia se adresează doar adulţilor.

    Conceptul de adult only din industria hotelieră, care permite accesul doar celor peste 18 ani, a început să câştige teren şi în România, iar primele unităţi de cazare care au intrat pe această nişă fie integral, fie doar pentru o parte a com­ple­­xului sunt deja operaţionale.

    „Acest concept a pornit de la feedbackul unora dintre clienţi şi de la experienţele in­ter­naţionale pe care le-am trăit. Având zone distincte, face sens ca unele dintre ele care sunt complet separate să fie fără agitaţia dată de copii. Având în vedere faptul că toate con­strucţiile nostre sunt de lemn şi se pro­pagă sunetul destul de uşor, atunci când sunt copii e multă gălăgie. Am creat o oază de li­niş­te pentru adulţi“, spune Dragoş Anastasiu, pro­prietarul complexului Green Village din Delta Dunării.

    Resortul deţinut de el a deschis anul aces­ta zona Egreta, o parte izolată a com­ple­xului în care se pot caza doar adulţii în 20 de camere. În restul resortului, copiii au acces, astfel că zona destinată tuturor turiştilor este mai mare decât zona pentru adulţi.

    „Faptul că faci un hotel sau o zonă adult only nu are nimic de-a face cu atitudinea faţă de copii, nu înseamnă că o zonă adult only urăşte copiii, este o opţiune de business“, precizează Dragoş Anastasiu.

    Anul 2021 este cel de-al şaptelea an de funcţionare al Green Village 4* Resort de la preluarea sa de către Eurolines Group, fiind şi prima investiţie în hotelărie a grupului condus de omul de afaceri Dragoş Anastasiu.

    Un alt hotel dedicat exclusiv adulţilor este Phoenicia Boutique Hotel & Casino din Mamaia, conform site-ului de rezervări booking.com. Hotelul este parte din grupul Phoenicia, controlat de omul de afaceri Mohammad Murad.

    Phoenicia Boutique Hotel, inaugurat în vara anului 2019, dispune de 39 de apartamente cu vedere spre mare.

    „Este o segmentare, pentru atragerea clienţilor. Unităţile de cazare fac o comunicare pentru toate tipurile de turişti, însă sunt unităţi care fac doar pentru adulţi. Nu cred ca e un trend, e o nişă în care anumite unităţi se specializează pe o nişă de turişti, turismul adresat adulţilor este pentru a nu fi deranjaţi de clientela de familii cu copii. Înaninte nu existau, toţi ne adresam tuturor, acum vor să atragă clienţii cei mai potriviţi pentru ei“, spune Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

    El precizează faptul că pe viitor vor mai apărea hoteluri care se vor specializa şi se vor adresa turiştilor potriviţi pentru conceptele respective. Conceptul de adult only există de multă vreme în unităţile de cazare din străinătate, astfel că există diverse resorturi care au un anumit specific, printre care şi adult only, însă există şi resorturi construite astfel încât să se adreseze familiilor şi în special copiilor.

     

  • Amenajările interioare, reinventate. Hotelul care apelează la o metodă originală pentru renovarea camerelelor

    Unele hoteluri apelează la artişti pentru picturi şi alte decoraţiuni, altele îi pun să facă toată treaba. Un astfel de hotel este Travelers Hotel din New Orleans, care găzduieşte artişti, dar şi turişti obişnuiţi.

    Artiştii de la Travelers primesc spaţiu de locuit, spaţiu de creaţie şi o sumă de bani lunară făcând în schimb munca pe care ar face-o angajaţii obişnuiţi ai unei unităţi de cazare, printre care oferirea indicaţiilor despre atracţiile turistice din zonă, scrie New York Times. Mai mult, până şi o parte din mobilier este lucrat de artişti. Tot cu artişti s-a rezolvat şi decorarea spaţiului, aceştia primind buget pentru a-şi decora locuinţele temporare puse la dispoziţie, dar contribuind şi la înfrumuseţarea hotelului. Chiar dacă şi lucrează pentru gazdele lor, aceştia au timp suficient pentru creaţie, la Travelers venind pictori, sculptori, scriitori şi nu numai.

    Hotelul poate întreţine până la patru artişti deodată prin programul său de reşedinţă, primindu-i pe toţi cei interesaţi. Pe viitor însă, artiştii care vor dori să vină la Travelers vor trebui să treacă printr-un proces de selecţie care presupune înscrierea online, urmată de o serie de interviuri.

    Hotelul din New Orleans care pune artiştii la treabă este al doilea de acest fel deschis de proprietarii săi după Travelers Clarksdale (Mississippi), iar sursa de inspiraţie a constituit-o o pensiune din New York, 3B, care s-a închis însă în 2016 după ce clădirea în care funcţiona şi-a schimbat proprietarul.

  • Hotelurile vor începe să se adreseze numai unor anumite categorii de turişti. “Se specializează pe o nişă”

    În ultima perioadă, conceptul de adult only a început să câştige din ce în ce mai mult teren pe piaţa hotelieră din România. Astfel, unităţile de cazare au adoptat conceptul de adult only fie pentru întreaga unitate de cazare, fie doar pentru o parte a complexului. Însă, acest concept face parte dintr-un soi de fenomen al specializării hotelurilor din România, care vor opta mai mult în viitor să se adreseze unei anumite nişe de turişti.

    „Este o segmentare, pentru atragerea clienţilor unităţile de cazare fac o comunicare pentru toate tipurile de turişti, însă sunt unităţi care fac doar pentru adulţi. Nu cred ca e un trend, e o nişă în care anumite unităţi se specializează pe o nişă de turişti, turismul adresat adulţilot este pentru a nu fi deranjaţi de clientela de familii cu copii. Înaninte nu existau, toţi ne adresam tuturor, acum vor să atragă clienţii cei mai potriviţi pentru ei”, spune Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

    El precizează faptul că pe viitor vor mai apărea hoteluri care se vor specializa şi se vor adresa turiştilor potriviţi pentru conceptele respective. Conceptul de adult only există de multă vreme în unităţile de cazare din străinătate, astfel că există diverse resorturi care au un anumit specific, printre care şi adult only, însă există şi resorturi construite astfel încât să se adreseze familiilor şi în special copiilor.

    Resortul Green Village din Delta Dunării, deţinut de omul de afaceri Dragoş Anastasiu, a deschis anul acesta zona Egreta, o parte izolată a complexului în care se pot caza doar adulţii în 20 de camere.

    „Acest concept a pornit de la feedback-ul unora dintre clienţi şi de la experienţele internaţionale pe care le-am trăit, având zone distincte, face sens ca una dintre ele, care este complet separată să fie fără agitaţia dată de copii. Având în vedere faptul că toate construcţiile nostre sunt de lemn şi se propagă sunetul destul de uşor, atunci când sunt copii e multă gălăgie. Am creat o oază de linişte pentru adulţi”, spune Dragoş Anastasiu.

    În restul resortului, copiii au acces, astfel că zona destinată tuturor turiştilor este mai mare decât zona pentru adulţi.

    „Faptul că faci un hotel sau o zonă adult only nu are nimic de-a face cu atitudinea faţă de copii, nu înseamnă că dacă avem o zonă adult only urăşte copiii, este o opţiune de business”, precizează Dragoş Anastasiu.

    Anul 2021 este cel de-al şaptelea an de funcţionare al Green Village 4* Resort de la preluarea sa de către Eurolines Group, fiind şi prima investiţie în hotelărie a grupului condus de omul de afaceri Dragoş Anastasiu.

    Conceptul adult only este relativ nou în România şi este destinat doar persoanelor de peste 18 ani, minorilor nefiindu-le permis accesul. Ideea acestui concept este de a oferi turiştilor linişte.

    De asemenea, un alt hotel dedicat exclusiv adulţilor este Phoenicia Boutique Hotel & Casino din Mamaia, parte din grupul Phoenicia, controlat de omul de afaceri Mohammad Murad, conform site-ului de rezervări booking.com. Phoenicia Boutique Hotel, inaugurat în vara anului 2019, dispune de 39 de apartamente cu vedere spre mare. În cadrul hotelului există şi Casino Athena, care se află la parterul Phoenicia Boutique Hotel.

    Conceptul de adult only începe să fie adoptat de hotelierii din România, fiind un concept extistent deja de multă vreme în străinătate. Însă aşa cum au apărut hoteluri exclusiv pentru adulţi, vor mai exista şi hoteluri care vor oferi facilităţi pentru anumite categorii de turişti, precum cei care practică sportul sau sunt amatori de gastronomie.


     

     

  • România lipseşte de pe harta marilor branduri hoteliere: doar 13 dintre cele mai valoroase 30 sunt prezente local. Printre numele importante care nu au venit în România se numără Hyatt şi Shangri-La

    Doar 13 dintre cele mai valoroase 30 de branduri hoteliere din lume sunt în România, astfel că lipsesc nume cu greutate precum Hyatt sau Shangri-La, care acoperă multe dintre marile oraşe ale globului, arată o analiză a ZF pe baza datelor Brand Finance aferente anului 2020.

    În România doar una din zece camere de hotel este afiliată la un brand internaţional, o pondere redusă comparativ cu alte pieţe. De altfel, pe pieţele din regiune precum Bulgaria, Albania ori chiar Republica Moldova există branduri hoteliere internaţionale care din România lipsesc, precum Melia sau M Gallery.

    În total, sunt mai puţin de 100 de hoteluri locale ce poartă branduri ale unor lanţuri precum Accor, Hilton, Wyndham (Ramada), Best Western sau Marriott, conform estimărilor ZF pe baza datelor din 2019, dar ţinând cont şi de deschiderile din ultima perioadă marcată de pandemie.

    Înainte de pandemie erau planuri şi pentru alte dez­voltări şi intrări, însă acum multe planuri sunt încă pe hold.

  • Peste 100 de hotelurile de la mare se pregătesc pentru deschiderea sezonului estival pe 1 Mai, care coincide în acest an cu Paştele. Litoralromanesc.ro: Un sejur de 3 nopţi pentru două persoane, fără mic dejun, costă circa 600 lei la un hotel de 3 stele din Mamaia, iar cu toate mesele incluse porneşte de la 900 de lei

    Peste 100 de hotelurile de pe litoral se pregătesc pentru deschiderea oficială a sezonului estival la data de 1 Mai, care  coincide în acest an cu Paştele ortodox, anunţă Litoralulromanesc.ro, turoperator pe segmentul de sejururi la mare.

    Hotelurile se vor redeschide cu respectarea restricţiilor în vigoare care prevăd funcţionarea la o capacitate de cazare de 70% şi servirea meselor pe terase.

    “În această perioadă, atât hotelierii, cât şi proprietarii de terase şi magazine de pe litoral lucrează intens şi se pregătesc de deschidere: spaţiile verzi sunt amenajate, se fac lucrări de cosmetizare, curăţenie şi igienizare. E un entuziasm general şi toată lumea aşteaptă cu bucurie şi nerăbdare primii turişti din sezon cu atât mai mult cu cât anul trecut litoralul a fost închis pe perioada sărbătorilor de Paşte şi 1 Mai”, afirmă Ionuţ Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

    În acelaşi timp se vor deschide si restaurantele care nu aparţin de hoteluri.

    “Restricţiile sunt cele cu care ne-am obişnuit deja în viaţa de zi cu zi şi care sunt valabile în toată ţara. Ceea ce sperăm este ca autorităţile să elimine obligativitatea purtării măştii pe plajă, aşa cum s-a întâmplat şi vara trecută, mai ales că studiile arată că transmiterea virusului în aer liber este mult încetinită. Aşteptăm adoptarea acestei măsuri cât mai repede, astfel încât toţi românii care petrec vacanţa pe litoral să se bucure de clipe de relaxare de care toţi avem atât de mare nevoie”, adaugă Ionuţ Nedea.

    În ceea ce priveşte preţurile, un sejur de 3 nopţi de cazare pentru două persoane, fără mic dejun, porneşte de la 345 de lei la un hotel de 2 stele din Mamaia şi ajunge la 630 lei la un hotel de 3 stele.

    În sudul litoralului, tarifele pornesc de la 258 de lei pentru 3 nopţi de cazare în hoteluri de 2 şi 3 nopţi din Eforie Nord.

    Cei care optează pentru pachete complexe (toate mesele şi alte servicii) trebuie să achite pentru un sejur de 3 nopţi la 3 stele în Mamaia de la 915 lei, iar la 4 stele de la 1.008 lei.

    În sudul litoralului, la 3 stele, cu pensiune completă şi tratament, un sejur de 3 nopţi costă 1.338 lei pentru două persoane, iar un sejur cu all inclusive costă aproape 1.800 lei.

  • Locul care promite să îi facă să se îndrăgostească de mare chiar şi pe cei care nu au văzut sau nu au înţeles niciodată frumuseţea ei

    Managerii de hoteluri din Sharm el Sheikh au promis că nu vor ezita să facă loc drapelului României printre cele expuse ale Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii şi Germaniei, atunci când turiştii români vor fi în număr mai mare în această destinaţie.
    Ce i-ar putea atrage pe români aici?

    Pandemia nu doar că ne-a închis în case, dar pe mine m-a făcut să îmi fie dor de mare cum nu mi-a fost niciodată. Am redescoperit marea, dar nu Marea Neagră, ci Marea Roşie, într-o staţiune egipteană numită Sharm El Sheikh, care pe vremuri era un loc exclusivist, unde mergeau doar cei cu mulţi şi foarte mulţi bani. Acesta este pentru mine locul unde m-am reîndrăgostit de mare, nu doar de culoarea turcoaz a sa, ci şi de minunile ce se ascund în ea.

    Sharm El Sheikh este un oraş situat în partea de sud a peninsulei Sinai, pe fâşia de coastă între Marea Roşie şi Muntele Sinai, locul unde până acum câţiva ani îşi dădeau întâlnire diferite vedete, oameni politici şi oameni de afaceri.

    De ceva vreme, Sharmul a devenit mult mai accesibil turiştilor, astfel că, cei care ajung acolo au o paletă diversă de hoteluri din care să aleagă, cu preţuri pentru toate buzunarele. Şarmul oraşului egiptean este că te plimbă prin frumuseţea mării, fiind al doilea cel mai frumos loc din lume unde merită să faci scufundări, dar îţi oferă şi ocazia de a cunoaşte din cultura egipteană.

    „Şarmul Sharmului” e că îi face să se îndrăgostească de mare chiar şi pe cei care nu au văzut sau nu au înţeles niciodată frumuseţea mării. Este locul unde vietăţile subacvatice nu se simt deranjate atunci când omul le invadează mediul. Egiptul trăieşte din turism, iar ospitalitatea a fost ridicată de egipteni la rang de artă. Mulţi dintre cei care lucrează în turism vorbesc rusa pentru că mulţi turişti care ajung acolo sunt ruşi, iar pentru a-i face să se simtă cât mai «acasă» le-au învăţat limba.

    La intrarea în complexurile turistice, flutură în vânt drapelurile Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii şi Germaniei, fiind ţările care oferă Sharmului cei mai mulţi turişti. M-am întrebat când vom vedea şi drapelul României, iar managerii de hoteluri au promis că nu vor ezita să facă loc României printre cele expuse, atunci când turiştii români vor fi în număr mai mare în Sharm. Dacă Sharmul va fi în topul preferinţelor românilor, poate va fi şi locul unde vom auzi limba română. Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat acolo este faptul că turiştii nu vor să audă cuvântul problemă, astfel că toţi cei care lucrează în acest sector economic au învăţat că „nu există probleme”, există doar lucruri de rezolvat. Sharmul m-a făcut să uit de răul pandemiei, mi-a dat ocazia să mă bucur iar de ceea ce are să ne ofere această lume.

    Soarele, plaja şi marea fac din Sharm un loc în care să vrei să te mai întorci sau chiar să rămâi. Ana Maria Răduică, ghidul local care se ocupă de turiştii românii care ajung în Sharm el Sheikh, trăieşte de 18 ani acolo şi spune că atunci când a ajuns în oraşul egiptean s-a simţit ca acasă şi acela a fost momentul când a decis să lase Bucureştiul pentru oraşul de la Marea Roşie. Ea spune că egiptenii nu sunt foarte diferiţi de români, iar cele două popoare se aseamănă destul de mult în modul în care abordează lucrurile. Tot ea îmi explică, că în ciuda ideilor preconcepute, Egiptul nu este o ţară în care femeile ocupă un loc inferior in societate faţă de bărbaţi, ba chiar mâna dreaptă a guvernatorului Sinaiului de Sud, Khaled Fouda, este o femeie. Deşi în alţi ani Sharmul era supraaglomerat de turişti, acum m-am bucurat de multe lucruri pe care acest oraş turistic a avut să mi le ofere. Centrul vechi al oraşului, unde se află moscheea Al Sahaba, nu mai este atât de plin de turişti cum era cândva.

    Pandemia şi-a lăsat amprenta într-un mod dur asupra Sharmului, din cele 380 de hoteluri, circa 70% dintre acestea sunt închise, dar oamenii nu şi-au pierdut speranţa şi se bucură la fiecare turist nou venit. Cu toate acestea, pentru cei cărora nu le place aglomeraţia, este momentul potrivit să ajungă în Sharm, nefiind foarte mulţi turişti. Sharm El Sheikh atrage atât turişti care vin pentru turism religios, sportiv, dar şi de leisure. Cei care vin în scop religios pot merge pe Muntele Sinai, unde pot vizita şi Mănăstirea Sf. Ecaterina, un lăcaş de cult  greco-ortodox, fiind cea mai veche mănăstire creştină locuită, dar pot ateriza şi în Sharm ca mai apoi să pornească către Ierusalim. Sharmul este cunoscut şi pentru varietatea acitvităţilor sportive, aici venind mulţi profesionişti de scufundări pentru a practica acest sport, dar este şi locul unde se află cea mai mare competiţie de cămile.

    Orice turist care ajunge în Sharm El Sheikh ar trebui să meargă şi în Parcul Naţional Ras Mohamed, unde se află Laguna Albă, un petic de pământ în mijlocul mării, o imagine care se întipăreşte pe retină.

    Am avut onoarea să îl cunosc pe Khaled Fouda, guvernatorul Sinaiului de Sud, care zicea că România se află pe lista sa de destinaţii în care doreşte să ajungă şi speră că de la două zboruri charter, în prezent, din şi spre România să se ajungă la circa 15-20.

    În staţiunea de la Marea Roşie, am dat şi de trei români, Laura şi Lucian, care au venit din Iaşi, şi de Remus, din Bucureşti. Pentru Laura era a treia oară în Sharm, la fel şi pentru Lucian, pe când Remus era pentru prima dată în Egipt. I-am întrebat de ce au ales să vină în Egipt, în loc să meargă într-o vacanţă în ţară. Motivele pentru care au ales Sharmul în locul staţiunilor de pe Valea Prahovei a fost că îşi doreau un loc cu soare şi căldură, iar faptul că Egiptul se află la trei ore de zbor reprezintă un avantaj în alegerea vacanţei. „Ce m-a impresionat aici este că oamenii sunt mult mai prietenoşi, te ajută cu tot ce ai nevoie, pe când în ţară atunci când ai plătit nu îi mai interesează de cum te simţi. Aici, pentru ei feedbackul este foarte important, să te facă să te simţi cât mai bine ca să te întorci, dar şi să recomanzi altor oameni”, spune Lucian, care lucrează în domeniul asigurărilor. 

    Sharmul a fost mica mea escapadă în lume de la izbucnirea pandemiei, dar m-a făcut să vreau să mă întorc acolo, iar data viitoare, pe lângă scufundări, voi merge să văd şi răsăritul soarelui de pe Muntele Sinai, dar şi la piramidele din Giza.

    Sharm El Sheikh atrage atât turişti care vin pentru turism religiost, sportiv, dar şi de leisure. Orice turist care ajunge în oraşul egiptean ar trebui să meargă şi în Parcul Naţional Ras Mohamed, unde se află Laguna Albă, un petic de pământ în mijlocul mării, dar şi locul cel mai potrivit din zonă pentru a face scufundări.