BusinessMagazin

Tag: hardware

  • Microsoft reduce preţul Windows RT pentru tabletele mici. Care este motivul

     Microsoft încearcă să determine companiile partenere să producă mai multe tablete echipate cu sistemul de operare Windows RT, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    Reducerea de preţ este valabilă numai pentru tabletele de mici dimensiuni.

    La un an după prezentarea primelor dispozitive cu Windows RT, prin care Microsoft spera să se impună pe piaţa tabletelor, compania nu a reuşit să acumuleze o cotă de piaţă semnificativă. Producătorii de dispozitive, precum HP sau HTC, nu au acordat suficientă atenţie sistemului de operare, astfel că tabletele cu Windwos RT lipsesc din magazine în timp ce Apple şi Google continuă să domine piaţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elkotech distribuie softul ATEN pentru accesarea de la distanţâ a centrelor de date

    Softul Control Center Video Session Recorder (CCVSR) înregistreazâ automat mişcârile de pe ecran, ale tastaturii şi click-urile mouse-urilor atunci când serverele sunt accesate prin intermediul porturilor unui switch KVM-Over-IP. Companiile pot astfel folosi CCVSR pentru a urmâri incidentele tehnice şi pentru acţiunile de audit.

    Software-ul înregistreazâ de la nivel de BIOS pânâ la logare, de la instalarea aplicaţiilor pânâ la configurarea oricârei pârţi a sistemului de operare, toate acţiunile fiind înregistrate şi salvate. Astfel, managerii IT pot utiliza software-ul pentru a repara orice incident tehnic şi pentru a evalua mai uşor situaţiile pe baza înregistrârilor. Acest lucru este util pentru organizaţiile care folosesc companii terţe pentru suportul IT.

    Noul software de la ATEN se instaleazâ odatâ cu switch-urile KVM-Over-IP, fârâ a fi nevoie de o instalarea suplimentarâ pentru serverele vizate.

    “Centrele actuale de date sunt din ce în ce mai complexe şi necesitâ un numâr mare de persoane şi companii terţe pentru a asigura o bunâ funcţionare a sistemelor şi aplicaţiilor. în acest context, existâ posibilitatea producerii unor erori tehnologice sau umane. CCVSR le permite managerilor IT sâ le urmâreascâ mai bine şi sâ redea imaginile pe baza înregistrârilor, pentru a identifica problemele. Software-ul este un instrument util pentru acţiunile de audit”, a declarat Kevin Chen, preşedinte al ATEN International.

  • Piaţa computerelor, încotro?

    Estimarea îi aparţine lui Tiberiu Dobre, country manager al diviziei de imprimante şi sisteme personale al HP România, care nu oferă însă o fereastră de timp pentru realizarea acestui obiectiv.

    Vânzările de computere s-au prăbuşit în România în 2009 din cauza crizei economice, declinul fiind de 65%, până la 430.000 de unităţi, însă în următorii ani au revenit pe pantă ascendentă.

  • Viaţa şi aventurile marilor companii de software

    In anii ’50-’60 situaţia era însă cu totul diferită: producătorii de hardware – în principiu IBM (“Albă ca Zăpada”) cu 70% din piaţă, urmat de UNIVAC, Burroughs, NCR, Control Data Corporation, General Electric, RCA şi Honeywell (“cei şapte pitici”, deveniţi apoi “the BUNCH”, după retragerea GE şi RCA) – vindeau sau închiriau, în anii de început ai industriei, maşini automate de calcul fără niciun fel de software.

    În acele vremuri de pionierat, clienţii trebuiau să îşi implementeze singuri programele necesare, ceea ce era o muncă extrem de laborioasă, ineficientă şi repetitivă. Vorbim nu doar de aplicaţiile în sine pentru calcule matematice, salarizare, contabilitate sau alte procese economice, ci şi de toate bibliotecile utilitare necesare, de pildă pentru lucrul cu sistemele de intrare-ieşire (benzi magnetice sau cartele perforate) ori pentru lucrul cu memoria. Dacă adăugăm la asta şi faptul că toate aplicaţiile şi bibliotecile trebuiau scrise în limbaj maşină şi pasate computerului prin intermediul cartelelor perforate, avem o imagine bună asupra complexităţii dezvoltării de programe în perioada romantică a industriei.

    Cine erau atunci clienţii care îşi permiteau să sprijine şi să subvenţioneze o industrie atât de pretenţioasă şi de prohibitivă? Nu mulţi, cu siguranţă. Resursa hardware era scumpă, programatorii erau puţini, opţiunile de educaţie în domeniu, în afară de cele oferite de creatorul tehnologiei (IBM), ca şi inexistente.

    Sprijinul guvernului american a fost hotărâtor. Văzând în industria ce se năştea potenţialul câştigării unui avantaj tehnologic în războiul rece împotriva Uniunii Sovietice, guvernul american a investit miliarde de dolari în proiecte precum sistemul de apărare a spaţiului aerian SAGE (realizat cu IBM pentru hardware şi MIT pentru software), în alte câteva sute de programe militare ori în programul spaţial NASA. Rezultatele concrete ale acestor programe au fost primele sisteme real-time, primele limbaje de programare de nivel înalt, primele compilatoare, sisteme de operare şi de baze de date. Grupurile de utilizatori precum SHARE (fondat în 1955) prin circulaţia liberă şi dezinvoltă a programelor şi aplicaţiilor lor (modelând în bună măsură comunitatea open source de mai târziu) au contribuit şi ele la reducerea redundanţei şi la creşterea productivităţii muncii de programare.

    Cu impulsul dat de bunele rezultate ale proiectelor publice au apărut şi primele proiecte software private. Primul exemplu de acest fel a fost sistemul de rezervări aeriene SABRE al American Airlines, proiect realizat de IBM. Succesul SABRE a adus companiei aeriene, pentru câţiva ani buni, un semnificativ avantaj competitiv şi a dovedit astfel utilitatea economică ridicată a industriei software care se năştea. Exemplul companiilor aeriene a fost urmat curând de domeniul bancar.

    Un efect secundar esenţial al programelor guvernului american şi al grupurilor de utilizatori a fost educarea în noua disciplină a unor generaţii întregi de programatori. Mulţi dintre ei aveau un puternic simţ antreprenorial, desigur, şi dintre aceşti primi pionieri implicaţi în proiectele mamut ale statului american s-au ales primii întreprinzători ai unui nou tip de startup: compania software.

    Companiile software au apărut aşadar iniţial ca subcontractori ai statului american, ai IBM sau ai MIT în marile proiecte publice ale anilor ’50. Printre aceşti pionieri trebuie amintiţi Thompson-Ramo-Wooldridge (TRW), Computer Usage Company (CUC), Computer Sciences Corporation (CSC), Computer Applications Inc. (CAI), Advanced Computer Techniques (ACT), Applied Data Research (ADR), Informatics, Automatic Data Processing (ADP), Electronic Data Services (EDS).

    Ce mă interesează în acest articol este evoluţia spectaculoasă a acestor companii software ale anilor ’50-’60.

    De la subcontractori în proiecte ale altor terţi, ele au evoluat rapid şi şi-au diversificat oferta de servicii către programare, procesare de date, administrare de centre de calcul şi teleprocesare. Alimentată de apariţia tot mai multor proiecte publice şi private, creşterea acestor companii a fost fenomenală. În decursul a câţiva ani ai deceniului şase, ele şi-au crescut numărul angajaţilor de zeci şi chiar sute de ori, şi-au mărit spectaculos cifrele de afaceri şi profiturile şi au trecut prin listări la bursă extrem de profitabile pentru acţionari.

  • Consola sau computer? Cum vor sa schimbe companiile din domeniu tactica jocului

    Nu mai este demult un secret ca romanii se joaca mai mult pe
    calculator decat pe consola. Se vede inca din vanzarile de jocuri,
    dintre care aproape trei sferturi sunt pentru computere, in timp ce
    restul se imparte intre toate tipurile de console existente pe
    piata. Pe de-o parte, nici n-ar avea cum sa fie altfel deocamdata,
    de vreme ce aproape ca nu mai exista locuinta, cel putin in marile
    orase, fara un calculator, pe cand console de jocuri au doar
    aproximativ 150.000 de romani, potrivit estimarilor din piata.

    Pe de alta parte insa, cresterile din ultimii ani au dat
    sperante distribuitorilor si comerciantilor din domeniu ca balanta
    poate ajunge macar sa se echilibreze in urmatoarea perioada, mai
    ales ca piata, desi inca destul de mica, a fost mai rezistenta la
    criza decat multe altele. Consolele au devenit practic o forma mai
    ieftina de distractie decat iesirile in oras sau mini-vacantele de
    la sfarsit de saptamana. Si totodata mai comoda prin comparatie cu
    calculatorul, pentru ca jocurile pe consola nu presupun instalarea
    de sistem de operare si drivere, un procesor mai puternic sau
    memorie si placa video performante, lucruri de care se lovesc
    adesea jucatorii pe computer, mai ales atunci cand e vorba de
    jocurile de ultima generatie.

    Anul trecut romanii au cumparat in total peste 30.000 de console
    pentru jocuri, cifra estimata sa creasca anul acesta cu 17 procente
    pana la 35.000 de bucati, dupa calculele lui Mihail Stegaru,
    product manager in cadrul RHS Gaming Business Unit, companie care
    aduce pe piata locala produse Nintendo. Cea mai mare parte sunt
    console pentru acasa, precum Xbox de la Microsoft, Wii de la
    Nintendo sau PlayStation de la Sony, insa aproximativ 10.000 de
    bucati vor fi anul acesta din categoria portabilelor, cifra in
    crestere fata de nivelul de 8.000 din 2010. “Consola Nintendo 3DS
    va insemna in jur de 15% din piata”, completeaza managerul despre
    dispozitivul recent lansat pe piata locala, asteptarile vizand cel
    putin 1.500 de bucati vandute anul acesta, dintre care o treime
    chiar in prima luna de la lansare.

    In total, consolele vor insuma anul acesta o piata de peste 11
    milioane de euro, dintre care sapte milioane de euro dispozitivele
    in sine si patru milioane de euro jocurile pentru acestea, peste
    nivelul de noua milioane de euro (sase pentru echipamente si trei
    pentru jocuri) inregistrat in 2010, potrivit estimarilor lui
    Stegaru. “Consolele portabile sunt deocamdata un segment mai putin
    dinamic din cauza gamei mai reduse”, completeaza el. Situatia a
    inceput insa deja sa se schimbe, avand in vedere avansul mai mare
    al vanzarilor de portabile estimat pentru acest an prin comparatie
    cu cresterea asteptata pentru consolele fixe. Iar faptul ca au un
    public diferit este unul dintre motive – consolele de buzunar se
    adreseaza in general tinerilor din familii cu venituri peste medie,
    segment care va continua sa faca astfel de achizitii indiferent de
    situatia economica, in timp ce consolele pentru acasa sunt folosite
    de un public ceva mai matur, fiind dedicate intregii familii, care
    e in continuare destul de sensibila la contextul economic. Totusi,
    cele doua categorii de consumatori nu se exclud una pe cealalta, ba
    din contra, este posibil ca un consumator sa achizitioneze ambele
    tipuri de console sau chiar doua dispozitive din aceeasi categorie,
    intrucat multe dintre seriile de jocuri sunt compatibile cu mai
    multe platforme si pot fi folosite atat pe consola de acasa, cat si
    pe cea din buzunar.

    Apetitul de joc al romanilor sau, mai bine zis, inclinatia catre
    un anumit tip sau marca de consola ramane totusi strans legat de
    factorul pret. Nintendo 3DS, consola portabila care le permite
    consumatorilor sa experimenteze jocuri 3D fara a avea nevoie de
    ochelari speciali, a ajuns la finele lunii martie in magazinele din
    Romania la un pret de 1.300 de lei, la care se adauga si costul
    jocurilor, de aproximativ 280 de lei pentru un titlu. “In acest
    moment exista doar sase jocuri, insa numarul lor ar putea depasi 50
    pana in 2012. Estimam vanzari de cateva zeci de bucati din fiecare
    titlu”, spune Mihail Stegaru. O miscare mai recenta in piata ar fi
    ieftinirea consolei de buzunar PlayStation portable aplicata de
    producatorul japonez Sony inclusiv in Romania in urma cu doua
    saptamani. Pretul recomandat a scazut cu 24%, pana la 550 de lei,
    iar jocurile din seria Essentials costa ince-pand de la 50 de lei,
    in functie de titlu. Este insa prea devreme de spus daca din
    aceasta competitie va iesi castigator doar pretul sau in balanta va
    inclina si functionalitatea inedita a unei console 3D, fie ea si cu
    dureri ocazionale de cap.

  • Adio PC, bun venit smartphone!

    A fost nevoie de ani buni pana cand laptopurile au intrecut
    computerele de birou din punctul de vedere al vanzarilor la nivel
    mondial. Pentru smartphoneuri au fost de ajuns doar cativa ani ca
    sa depaseasca cu totul computerele, mai repede decat s-ar fi
    asteptat multi specialisti din industrie. Ultimele trei luni ale
    anului trecut au marcat momentul in care consumatorii din toata
    lumea au cumparat mai multe telefoane mobile inteligente decat
    computere de orice fel.

    Mai exact, s-au vandut 101 milioane de telefoane din categoria
    smartphone, in crestere cu 87% fata de perioada similara din 2009,
    pe cand computerele au atins vanzari de 92 de milioane de unitati,
    cifra cu doar trei procente mai mare, conform datelor companiei de
    cercetare de piata IDC. Era de asteptat sa se intample mai devreme
    sau mai tarziu, odata ce tot mai multi producatori de telefoane
    mobile lanseaza dispozitive cu sistem de operare Android de la
    Google, dar nimeni n-ar fi crezut ca momenul va veni mai devreme de
    2011, cel mai probabil spre final.

    In Romania, lucrurile stau cu totul altfel. In tot anul trecut,
    consumatorii au achizitionat dupa mai multe estimari in jur de 3,5
    milioane de telefoane mobile, din care doar 10% sunt
    smartphone-uri, dupa cum calcula nu demult Karsten Wildberger,
    directorul comercial al Vodafone Romania. La un pret mediu de 55 de
    euro pentru un telefon, vanzarile de telefoane ar fi trebuit sa se
    cifreze la peste 192 de milioane de euro anul trecut, ceva mai mult
    decat cele 156,4 milioane de euro raportate de compania de
    cercetare Gfk pentru piata locala, din care 17% sunt venituri din
    vanzarea de smartphoneuri.

    Cele 350.000 de telefoane inteligente nu inseamna insa decat
    ceva mai mult de jumatate din numarul total al computerelor vandute
    la noi, mai exact 606.692 de unitati anul trecut, potrivit IDC,
    dintre care 434.679 de laptopuri. Fata de 2009, compania de
    cercetare constata o crestere de aproape 27% a computerelor, or, in
    conditiile in care smartphoneurile ar avea o crestere de 75% de la
    an la an, sub nivelul din lume, iar computerele isi vor mentine
    evolutia, trecerea ar putea fi facuta si in Romania cel mai devreme
    in 2012. Un scenariu poate prea optimist, dar sustinut de interesul
    tot mai mare al romanilor pentru iPhone si alte telefoane mobile
    asemenea, cu ecran tactil si conectivitate la internet mobil.
    Telefonul Apple este de altfel unul dintre factorii importanti de
    crestere ai pietei mondiale de smartphoneuri. Compania are o cota
    de 16% din numarul de bucati vandute, dublu prin comparatie cu
    2009, si pozitia a doua in clasamentul producatorilor, dupa ce a
    depasit Research In Motion, producatorul BlackBerry.

    Din toata aceasta ecuatie lipseste insa un singur lucru, anume
    tabletele PC. Daca ar fi fost incluse in cifrele de vanzari ale
    computerelor, probabil numarul ar fi depasit 101 milioane la nivel
    mondial in ultimul trimestru al anului trecut, dat fiind ca doar
    Apple a vandut sapte milioane de tablete iPad in acest interval.
    Iar telefoanele mobile inteligente ar mai fi avut de asteptat pana
    sa castige intrecerea cu computerele.

  • Revista presei economice din Romania

    Cei 5,11 milioane de inscrisi in sistemul pensiilor private
    obligatorii risca sa aiba pensii indecente daca actuala contributie la pilonul II nu va creste la 8% in
    2016, fata de 6% cat este stabilit in actuala legislatie, potrivit
    Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, citata de
    Gandul. Legea salarizarii va fi batuta in cuie saptamana
    viitoare, iar pana atunci ministerele fac intre timp simulari pe
    toate cele patru scenarii discutate in coalitie.

    Taierea de 25% a salariilor, fentata cu
    cresteri de pana la 70%: autoritatile locale din majoritatea
    judetelor Romaniei au incercat sa scape de diminuarea salariilor
    prin umflarea cheltuielilor de personal in luna iulie, fata de
    iunie, scrie Evenimentul Zilei. Criza economica ii alunga pe
    imigranti din Romania, numarul strainilor care au obtinut
    autorizatii de munca in tara noastra in primele sase luni ale
    anului fiind de sase ori mai mic decat cel anticipat de executiv
    pentru intregul an.

    PC-urile produse in Romania nu mai pot concura
    cu articolele ieftine din Asia, remarca Adevarul; prezentate
    drept o alternativa ieftina, in urma cu trei ani, calculatoarele
    asamblate de romani pierd teren din cauza egalizarii preturilor cu
    cele ale competitorilor. Schimbul de locuinte revine in forta: ca
    sa scape de ratele bancare, unii proprietari aleg sa-si schimbe
    locuintele cu unele mai mici, obtinand si o diferenta de bani care
    poate acoperi o parte din datorii.

    Englezii vor sa construiasca sosele in Ardeal,
    sustine Romania Libera, citandu-l pe ambasadorul Marii
    Britanii, ambasadorul Marii Britanii, care spune ca investitorii
    din tara sa ar dori sa participe la construirea de sosele,
    autostrazi si la modernizarea aeroporturilor din regiunea Cluj.
    Bulgaria a devansat anul trecut Romania la puterea de cumparare pe
    cap de locuitor – potrivit FMI, Romania a avut in 2009 cel mai mic
    PIB/cap de locuitor ajustat cu puterea de cumparare din UE.

    In saptamana in care legea bugetului – cel mai important act
    normativ al unui an fiscal – ar fi trebuit sa fie deja in
    dezbaterea Parlamentului, nimeni nu pare sa stie cum arata actul
    normativ, remarca Ziarul Financiar: toata lumea face
    trimitere la strategia fiscal-bugetara 2011-2013, care insa ar fi
    fost deja retrasa, pentru ca nu era decat o ciorna. Romania este in
    top zece la productia de lapte in UE, insa doar unu din cinci litri
    ajunge in fabrici, restul fiind vandut direct sau folosit pentru
    autoconsum.

  • CS Vision a lansat prima masa multitouch din Romania

    “Solutia multitouch este pasul firesc al evolutiei inaltei
    tehnologii”, a spus Razvan Bagiu, unicul actionar al CS Vision. “Am
    inceput astfel sa o studiem si am ajuns sa o producem aici in
    Romania”, a completat acesta.

    Masa multitouch este o solutie buna pentru prezentari, promotii
    sau diverse evenimente. Pretul unei astfel de mese este in jur de
    9.800 de euro. “Pana in acest moment masa multitouch a starnit
    curiozitatea mai multor potentiali clienti din publicitate sau
    proprietari de showroom-uri. De asemenea, avem cateva cereri pentru
    expozitii si muzee”,a mai daugat Bagiu.
    Pana la finalul acestui an compania estimeaza ca vor fi contractate
    in Romania 10 mese TomTouch Multitouch.

    Anul trecut CS Vision a avut o cifra de afaceri de 980.000 de
    euro, iar pentru acest an estimeaza o crestere de 32%, la 1,5
    milioane de euro.

  • PRO SYS: Asteptam deschiderea bugetului si a licitatiilor publice

    "In ultima perioada am observat o diminuare a numarului de comenzi, iar fata de lunile trecute vanzarile au inregistrat o usoara scadere de 2%-3%", a spus Petrica Barbieru, General Manager din cadrul PRO SYS." Aceasta scadere insa ne va mobiliza sa gasim noi solutii pentru a trece de perioada de criza, si anume virtualizare si solutii care sa reduca costurile", a completat acesta, precizand ca in acest an principalele scopuri ale companiei sunt consolidarea relatiilor cu clientii si extinderea solutiilor pe care aceasta le ofera.

    Din momentul in care a fost creata, in 1995 si pana in prezent PRO SYS nu a inregistrat pierderi, dimpotriva, a avut o crestere de 10% in fiecare an, potrivit lui Barbieru, care adauga ca anul trecut compania a avut o crestere de 20%. "Evolutia companiei depinde foarte mult de bugetul si de investitiile facute de stat pentru ca, pana la urma, cel mai mare investitor in economie este statul si el genereaza atat proiecte directe cat si proiecte indirecte pentru noi", a declarat acesta. "Pe langa proiectele generate de stat dorim sa venim cu solutii noi pentru firmele private pentru a ne mentine astfel portofoliul de clienti, iar daca se poate sa il extindem."

    In perioada urmatoare, directorul companiei a spus ca astepta deschiderea bugetului si a licitatiilor publice de catre stat, dar va continua in acelasi timp si atragerea de noi clienti din randul companiilor private. "Momentan suntem undeva intr-un echilibru intre numarul de clienti privati si numarul de proiecte de stat", a afirmat Barbieru. Printre institutiile si companiile cu care PRO SYS colaboreaza se afla Ministerul Agriculturii, Autoritatea Feroviara Romana, Consiliul Concurentei, Imprimeria Nationala, Ministerul Dezvoltarii, ROMATSA, Televiziunea Romana, Antena 1, EOS KSI, IMSAT, ROMARG sau UTI.
     

  • Laptopul ramane in urma desktopului?

    Lori Crown din California isi foloseste cel mai adesea computerul pentru a stoca si edita fotografii, hard disk-ul PC-ului fiind aproape intotdeauna plin cu poze. Dar in loc sa cumpere unul nou, eventual un laptop, ca sa aiba si mobilitate, Crown prefera sa inlocuiasca hard disk-ul sau componentele, investind in computerul ei ori de cate ori e nevoie.

    “Atat timp cat functioneaza, iar eu nu caut cele mai noi tehnologii din domeniu, mi se pare mai ieftin sa aduc imbunatatiri modelului pe care il am deja”, spune Lori Crown. Intr-adevar, pana la un anumit punct, o astfel de investitie este chiar indicata, mai ales daca PC-ul este folosit pentru activitati mai putin complexe, costurile de intretinere fiind astfel mai scazute fata de cele presupuse de cumpararea unui computer nou, potrivit analistilor companiei de cercetare de piata Gartner.

    In schimb, in cazul utilizatorilor de business sau al pasionatilor de jocuri, de exemplu, “sa cumperi un computer din gama entry level si sa incepi apoi sa adaugi un procesor sau o placa grafica mai performanta, componente care probabil nici nu se vor potrivi cu configuratia initiala, nu are niciun sens”, spunea Cedric Royer, directorul de vanzari al furnizorului de hardware Nvidia pentru Europa de Est, Rusia si Comunitatea Statelor Independente, intr-un interviu recent cu BUSINESS Magazin.

    Royer se referea in principal la faptul ca preturile computerelor noi au scazut destul de mult in ultima vreme, ceea ce inseamna ca un computer nou poate fi de multe ori mai ieftin decat ar costa repararea si imbunatatirea unui computer vechi. Cu alte cuvinte, oficialul Nvidia sugereaza ca oamenii ar trebui sa urmareasca inca de la bun inceput sa-si procure un computer performant, astfel incat sa-l poata folosi cativa ani fara ca acesta sa fie rapid depasit de noile tehnologii sau sa aiba nevoie prea repede de imbunatatiri sau reparatii.

    Pe acest principiu mizeaza si Jim Chua, un alt californian care isi cumpara cate un computer nou la intervale destul de scurte de timp, cand cel pe care-l foloseste ajunge sa fie depasit de noile tehnologii. “Sunt unul dintre asa-numitii <early adopters>, mai ales ca pentru mine computerul nu este o jucarie, ci un echipament care contribuie in mare masura la cresterea productivitatii”, spune Chua. Americanul prefera notebookurile, unde inlocuirea componentelor este mult mai dificil de realizat decat in cazul unui desktop, astfel ca pentru el costurile imbunatatirii computerului ar fi in mod nejustificat mai mari.

    Pe argumentul pretului isi bazeaza foarte multi dintre posesorii de computere comportamentul de achizitii, ieftinirea treptata a laptopurilor fiind unul dintre motivele pentru care vanzarile de astfel de echipamente au crescut in ultimii ani in detrimentul celor de computere de birou. Aceasta tendinta a generat diferite discutii legate de momentul cand vanzarile de notebook-uri le vor depasi pe cele de desktopuri, mai ales ca interesul pentru acestea din urma nu mai este un fenomen masurabil doar la nivel de companii, ci si in randul utilizatorilor individuali.

    La nivel mondial, acest lucru s-a in tamplat deja, iar pentru 2008, calculele IDC sustin ca situatia se va mentine – din totalul de 310 de milioane de unitati estimate ca se vor vinde anul acesta, peste 145 de milioane vor fi notebook-uri, restul fiind impartite intre desktopuri si servere. Cifra IDC nu corespunde insa cu cea a Gartner, care estimeaza pentru acest an vanzari de 297 de milioane de unitati, diferenta fiind data de faptul ca cele doua companii folosesc metode diferite de masurare a pietei.

    In ce priveste piata din Romania, va mai fi nevoie de cel putin un an pana cand notebook-urile vor insemna mai mult de jumatate din vanzari, sustin comerciantii. “Momentan, raportul vanzarilor anuale este de 40% notebook-uri si 60% desktopuri, in timp ce in Vest, 70% din numarul de unitati vandute inseamna echipamentele portabile”, a constatat Lucian Condruz, director product management in cadrul eMag.

     

    Pe internet, laptopurile deja inregistreaza vanzari mai mari decat computerele de birou, insa la nivelul intregii piete, aceasta trecere se va face cel mai probabil in 2009. “La actuala rata de crestere, vanzarile de desktopuri vor fi depasite de cele pentru notebook-uri anul viitor, dar din nou, depinde foarte mult de evolutia preturilor, care cred ca vor continua sa scada cu o rata anuala de 10-15%”, considera Dana Iorga, directorul de operatiuni al IT&S, importator si distribuitor de electronice.

    Primele semne au inceput totusi sa se vada. In trimestrul intai al acestui an au fost comercializate in Romania aproape 103.000 de desktopuri, in timp ce numarul laptopurilor vandute s-a apropiat de 119.000, potrivit unui studiu realizat de Gartner. Cu toate acestea, in al doilea trimestru situatia pare ca a revenit la normal, dat fiind ca numarul computerelor de birou vandute a fost de 113.944, aproape dublu fata de cele 58.258 de laptopuri vandute, conform estimarilor Gartner.

    “Inceputul acestui an a fost o surpriza placuta nu doar pentru anumite regiuni, ci la nivelul pietei mondiale”, spune Mathew Wilkins, analist in cadrul companiei de cercetare iSuppli, referindu-se la faptul ca vanzarile in crestere cu 12,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent au fost peste asteptari.

    “Desktopurile au si vor avea intotdeauna o pondere semnificativa in segmentul companiilor si in cel guvernamental, astfel incat, pe ansamblu, vanzarile nu vor face decat sa stagneze”, explica Dan Topala, directorul diviziei de distributie a grupului Flamingo International.

    Cat despre laptopuri, sub pretextul mobilitatii sau al faptului ca echipamentele portabile sunt la moda, multi dintre cumparatori pierd din vedere o nuanta: un desktop ofera avantaje de neignorat in ce priveste performantele. Dupa cum spune Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, daca vom compara un laptop si un desktop care au acelasi pret, acesta din urma este cu 20% mai performant, dimensiunile ecranului si ale tastaturii sunt mai mari, iar service-ul este mai ieftin.

    “In multe dintre pietele dezvoltate din lume a inceput sa fie sesizata deja tendinta oamenilor de a-si optimiza configuratia computerului nou achizitionat, asa incat sa obtina o performanta mai ridicata pentru aceeasi investitie”, spune Cedric Royer, directorul de vanzari al Nvidia, avand convingerea ca pana la finalul acestui an tot mai multi dintre cumparatorii romani de calculatoare vor adopta acelasi comportament.