Tag: haine

  • Tânărul care a făcut 13 milioane de euro dintr-un PARIU dupa ce un prieten a RÂS de el

    Franţa a dat naştere multor creatori de modă, însă cineva trebuia să se ocupe şi de lenjeria purtată de francezi pe sub hainele create de celebrii designeri. Guillaume Gibault este cel care a mizat pe lenjeria intimă, şi s-a ales cu o afacere de milioane de euro, scrie Financial Times.

    Le Slip Français, o firmă franţuzească de lenjerie intimă premium, a luat naştere în urma unui pariu pe care Guillaume Gibault l-a făcut cu un prieten în 2011. Amicul său era convins că Gibault nu va reuşi să vândă nici măcar un produs în online. Cu un master în business şi un an experienţă într-un magazine de produse alimentare bio, Gibault era însă convins că şi hainele bio pot avea acelaşi succes pe care l-a avut mâncarea de acest tip. De asemenea, el a anticipat cât de mult va transforma social media industria modei în următorii ani.

    Ideea de a vinde lenjerie intimă a avut o motivaţie practică: „Are dimensiuni reduse, este uşor de vândut online, nu trebuie să o probezi şi rămâi fidel brandului ales”, îşi motivează el alegerea.

    Înarmat cu 10.000 de euro din economii, Gibault a comandat 600 de perechi de chiloţi de la o fabrică din Dordogne, iar în septembrie 2011, se năştea Le Slip Français, care avea să intre pe piaţă în 2012, chiar în preajma alegerilor prezidenţiale din acel an. „Nu aveam nimic de pierdut. În caz că lucrurile nu ar fi mers bine, aveam lenjerie intimă pentru o viaţă”, glumeşte antreprenorul.

    Conceptul de “fabricat în Franţa” este esenţial pentru companie. Gibault spune că producţia locală trebuie susţinută, şi în acest sens şi-a propus ca fiecare element al produselor pe care le vinde, de la bumbacul folosit ca material, până laambalaj, totul să fie produs 100% în Franţa. Cea mai ieftină pereche de chiloţi vândută de companie are un preţ de aprox. 30 de euro.

    Iniţial, afaceristul francez şi-a dezvoltat businessul din apartamentul bunicii sale, situat în Paris. Vânzările au crescut odată cu atenţia primită în mass-media. Într-un singur an, din 2012 până în 2013, cifra de afaceri a crescut de la 40 de mii la 300 de mii de euro, iar peste încă un an, ajunsese la 900 de mii de euro. 

    În 2014, Gibault s-a hotărât să colaboreze şi cu investitori externi. În urma parteneriatului cu compania 360 Capital Partners, Le Slip Français şi-a ridicat veniturile la 2 milioane de euro, iar în prezent, are vânzări de peste 13 milioane de euro anual. Compania numără 62 de angajaţi şi colaborează cu 42 de furnizori locali. Momentan, 90% din vânzări provin din magazinele din plan local, însă Le Slip Français are succes şi în U.K., S.U.A, Germania şi Japonia, ţări în care plănuieşte să se extindă.

    În Franţa, industria textilă a scăzut de la 451.000 de locuri de muncă în 1990 la puţin peste 58.000 în 2016, potrivit Union des Industries Textiles. Dintre cele peste 100 de milioane de perechi de lenjerie intimă cumpărate de francezi anual, doar 5% sunt produse pe piaţa internă, potrivit unui firme de cercetare de piaţă.

     

  • Cum a reuşit o tânără să economisească 190.000 de euro pentru a-şi cumpăra casă. Este o metodă simplă la îndemâna tuturor

    Pare ireal, dar multe ori risipim banii pe haine. O femeie a reuşit să economisească aproape 190.000 de euro printr-o metodă simplă care este la îndemâna tuturor. A ales că cumpere doar haine de la second hand, cu excepţia lenjeriei intime.

    Hannah Klose a învăţat să economisească bani pentru vacanţe cu soţul ei şi cu fiica de 2 ani. Dulapul ei conţine haine semnate de designeri şi articole de lux pe care le-a cumpărat de la second hand din vacanţe. Hanah Klose şi fiica sa, Josie, din Sydney au reuşit să facă economii de 280.000 $, echivalentul a 190.000 de euro, de-al lungul anilor, potrivit mirror.co.uk.

    Klose nu cheltuieşte niciodată mai mult de 3 lire pe un obiect de îmbrăcăminte. “99% dintre hainele familiei mele sunt luate de la magazine SH. Numai când mă gândesc la shopping la mall îmi vine rău”, spune ea care adăugă faptul că şi dacă ar câştiga la loto tot de la magazine second hand ar cumpăra haine.

    În plus, ea apreciază achiziţia de haine de la astfel de magazine pentru că nu ştie niciodată peste ce obiecte interesante, valoroase va da. Femeia a povestit că a găsit jachete de designer de doi dolari şi o geantă de şase dolari, marca Gucci.

    Hannah Klose a reuşit să economisească bani de vacanţe şi chiar să-şi achite şi casa pe care o luase cu un împrumut.

     

  • Românii, campioni la cumpărat haine online: 75% dintre români preferă să cumpere îmbrăcăminte online

    Românii sunt urmaţi în clasamentul cumpărătorilor de haine de cei din Marea Britanie (74%), Malta (74%) şi Bulgaria (73%).
     
    Procentele de la haine şi articole sportive contrastează puternic cu cele obţinute de cumpărătorii români la alte categorii de cumpărături online – penultimii la călătorii şi vacante, cu 17%, ante-penultimii, cu 23% la bunuri pentru casă, ante-penultimii (15%) la bilete pentru evenimente, locul 24 la achiziţionarea de cărţi şi reviste (16%), ante-penultimii la echipamente electronice (15%) şi penultimii (5%) la poduse alimentare.
     
    În UE ponderea celor ce fac achiziţii pe internet a crescut la 68%, faţă de 50% în anul precedent.
     
    Cele mai mari procente de cumpărători online s-au înregistrat în Marea Britanie (86 %), Suedia (84 %), Danemarca, Germania, Luxembourg şi Olanda (82 %).
     
  • Cum poţi să îţi faci o afacere cu bijuterii online

    “Brandul Iona este rezultatul muncii unei echipe de bijutieri, designeri de produs şi oameni de marketing şi comunicare. Am pornit acest business de la o nevoie identificată pe piaţa bijuteriilor din aur din România, şi anume aceea de a oferi piese fine, cu design şi în bugetul clientelor”, spune Simona Telteu, fondatoare şi managing partner Iona.

    Investiţia iniţială, realizată din capitaluri proprii, a fost de circa 60.000-70.000 de euro, pe care reprezentanta businessului estimează că o va amortiza în următorii trei ani.

    Bijuteriile Iona sunt produse în atelierele din România, preţul mediu al unei bijuterii situându-se între 400 şi 500 de lei, însă poate creşte şi până la câteva mii de euro în cazul celor cu diamante, vândute exclusiv în showroomul care se va deschide luna aceasta în Bucureşti. În primul an de activitate, reprezentanţii businessului estimează o vânzare de circa 600 de piese. În ceea ce priveşte veniturile pentru aceasta perioadă, Simona Telteu spune că sunt moderaţi în legătură cu rezultatele financiare şi că se focusează pe creşterea brandului, pe care o consideră ca fiind „cea mai importantă în primii ani de funcţionare pentru a asigura premisa unui business de succes”. Abia după consolidarea brandului în plan local reprezentanţii Iona iau în calcul şi extinderea în afara graniţelor, după circa 1-2 ani de activitate.

    Experienţa anterioară a Simonei Telteu ţine de domeniul marketingului: în ultimii cinci ani a făcut parte din echipa Henkel Adezivi, unde a avut ocazia să coordoneze echipe interne şi externe. „După aproape 15 ani de corporate, am ales să las în urmă mediul cunoscut şi sigur de acolo şi să mă dedic antreprenoriatului în industria bijuteriilor din aur, fabricate cu măiestrie în România”, descrie ea reorientarea spre domeniul antreprenoriatului. 

    Anul trecut a absolvit cursurile de bijuterie contemporană la Assemblage, despre care spune că este „singura şcoală de bijuterie de autor din Bucureşti şi una dintre cele mai bune din zona aceasta a Europei”. Cursurile urmate acolo au ajutat-o să înţeleagă mai bine limbajul designerilor şi al bijutierilor; totuşi, spune că implicarea ei în crearea brandului Iona este în primul rând ca om de business şi apoi de marketing, în industria de fine jewelry.

    Momentan, bijuteriile Iona sunt comercializate în magazinul online al companiei, iar în offline vor intra luna aceasta, odată cu deschiderea showroomului. Pe viitor, produsele se vor vinde şi „în concept store-uri alese în ton cu personalitatea brandului”, spune Simona Telteu. Printre partenerii brandului se numără concept store-ul AlbAlb din Bucureşti, dedicat exclusiv creaţiilor româneşti, şi platforma dedicată infrastructurii de comerţ online Blugento.

    Pentru creşterea brandului, reprezentanţii Iona mizează pe tehnologiile moderne care permit printarea 3D şi personalizarea bijuteriilor şi inscripţionarea acestora cu mesaje cu semnificaţie pentru cliente. „În colecţiile noastre folosim simboluri din cultura românească şi cea universală. Businessul nostru are o componentă locală pronunţată, deoarece atât conceptul, cât şi producţia bijuteriilor se realizează exclusiv în România”, spune antreprenoarea.

    De asemenea, se bazează „pe o creştere accelerată a online-ului în zona bijuteriilor din aur, ca expunere în social media, dar mai ales ca vânzare pe platformele de e-commerce. Cifrele arată o dublare a coşului de cumpărături pe segmentul fashion, în comerţul online din România, iar previziunile sunt şi mai încurajatoare pentru 2019”.

    Planurile companiei vizează şi extinderea colaborării cu designerii de produs şi extinderea reţelei de concept store-uri partenere, precum şi realizarea unei linii pentru companii, dedicată proiectelor speciale şi cadourilor premium.

    Printre tendinţele pieţei, Simona Telteu spune că a remarcat, pe de o parte, asocierea tradiţională a bijuteriei din aur cu vânzarea aurului la gram, iar pe de altă parte, concentrarea aproape exclusivă pe pietrele preţioase (diamant, rubin, safir), fără a conta atât de mult lucrătura şi designul, ceea ce îi ştirbeşte din frumuseţe. „De aceea noi am considerat că bijuteria din aur poate fi adusă în secolul nostru, să fie contemporană, să fie cool, cu design.”

    Potrivit reprezentantei Iona, principala provocare în dezvoltarea businessului este mediul legislativ din România, care dezavantajează producţia locală de bijuterii din aur, a atelierelor locale specializate în producţia de bijuterii din aur şi în ţintuirea pietrelor preţioase, în schimbul importurilor: „OUG 10/2018 privind regimul metalelor şi pietrelor preţioase din România a adus schimbări legislative cu posibil impact pe termen mediu şi lung”. 

    De asemenea, ea subliniază că „este foarte greu să găseşti designeri de produs specializaţi în bijuterie fină la noi în ţară, iar acest lucru este în strânsă legătură cu dezvoltarea precară a acestei industrii. Lipsa locurilor de muncă şi atenţia la cele mai mici detalii fac ca designul de bijuterie din aur să nu fie abordat cu interes de absolvenţii de la facultăţile de arte. Ne-am propus ca în viitor să venim în sprijinul lor şi să-i promovăm. Avem tineri talentaţi şi acesta poate fi factorul diferenţiator care să ajute la creşterea industriei noastre.”

    Care este profilul ţintă al clienţilor Iona? „Ne adresăm femeilor de carieră şi femeilor independente financiar, cu educaţie şi aspiraţii pentru o Românie mai bună. Celor care preţuiesc o bijuterie din aur, cu semnificaţie şi design.”

    Antreprenoarea crede că piaţa locală de bijuterii din aur cu design este mult sub cea din vest atât în privinţa valorii medii de achiziţii, cât şi în privinţa obiceiurilor de consum. „În Europa de Vest, urmând trendul iniţiat de bijutierii din SUA, există linii de bijuterii din aur, pe care case de renume le vând exclusiv în online, pe platforme dedicate de e-commerce.” De asemenea, observă ea, există un trend puternic în promovarea colecţiilor de bijuterii care poartă amprenta unor designeri independenţi; de exemplu, iconery.com din SUA, care oferă clientelor piese din aur în serie limitată, la preţuri mai accesibile decât clasicele magazine stradale, cu vitrine impunătoare. „Chiar şi Tiffany & co, emblemă a magazinelor tradiţionale, speculează acest trend al comerţului electronic”, încheie ea.

    Principalii competitori ai brandului Iona sunt: „Malvensky, prin designul care reproduce un simbol românesc atemporal, Coloana Infinitului, şi Minionette, prin tehnologiile moderne de producţie pe care le folosesc”.

    Antreprenoarea spune că piaţa bijuteriilor fantezie sau a gablonzurilor este mult mai dezvoltată în ceea ce priveşte potenţialul de design şi de forme care se pot obţine pentru bijuterii realizate din metale nepreţioase, spre deosebire de bijuteriile din aur, „mai limitate în funcţie de modul în care se poate lucra acest metal şi de tehnicile existente la momentul actual pe piaţă”.

    Ea explică diferenţa dintre ele prin faptul că „o bijuterie fantezie îşi pierde din aspect şi luciu în câteva luni sau câţiva ani, cea din aur e preţuită datorită metalului, a pietrei, a monturii şi a faptului că este de lungă durată şi este pentru totdeauna. E genul de piesă pe care o laşi moştenire”.

    În ceea ce priveşte bijuteriile fantezie, produse din materiale nepreţioase, reprezentanta Iona consideră că avântul pe care l-au luat acestea în ultimii zece, chiar 20 de ani, în cazul unor branduri cunoscute de pe piaţă sau chiar în retailul modern al brandurilor de îmbrăcăminte a deschis mai mult apetitul româncelor pentru accesorizare, „ceea ce este un lucru bun, pentru că se modifică obiceiurile de consum şi se modifică în bine”. Ea remarcă totuşi că „pentru bijuteria din aur decizia de cumpărare se ia altfel şi se ţine cont de mai mulţi parametri. În timp ce în cazul bijuteriilor fantezie este o cumpărătură de impuls, la bijuteria din aur lucrurile stau diferit”, încheie antreprenoarea.
    Momentan, echipa Iona este formată din cinci angajaţi şi colaboratori externi şi urmează să fie mărită odată cu deschiderea showroomului.

  • Ce poţi să cumperi cu 1 leu de Black Friday 2018. Cosmetice si haine sub 10 lei

    Libris are oferte promoţionale la cărţi şi materiale educative, care pornesc de la 1 leu. „Cronica vieţii mele”, scrisă de laureatul Nobel Bob Dylan, beneficiază de o reducere de 84%, astfel că poate fi găsită la 5,51 lei. 

    Libris are oferte şi la cărţile pentru copii şi materialele educative. De exemplu, harta fizică a României costă 81 de bani, iar poveştile copilăriei, precum „Alice în Ţara Minunilor”, „Peter Pan”, „Frumoasa şi Bestia” beneficiază de o reducere de 40%, costând doar 2,7lei.
     
    Totodată, la Diverta puteţi găsi cărţi de joc educative la doar 4,95 lei.
     
    Cărtureşti vine cu reduceri de până la 70%.  De exemplu, un suport pentru pahar Van Gogh costă doar 2,8 lei. 
     
    Nichiduţă oferă reduceri la jucăriile pentru copii. De exemplu, o zornăitoare „girafa amuzantă” poate fi găsită la doar 9 lei. Vedeţi aici oferta completă. 
     
    Cu oferte irezistibile, de până la 70%, vine şi Melkior. De exemplu, creioanele contur de buze pot fi găsite la doar 8,7 lei, iar oja beneficiază de o reducere de 50% şi costă doar 4,95 lei. De asemenea, puteţi găsi tatuaje metalice cu doar 5,97 lei. 
     
    Starshiners oferă reduceri la haine de până la 80%. De exemplu, topul secret roşu beneficiază de o reducere de 80%. Îl puteţi achiziţiona cu doar 9 lei, aici. Şosetele din material gros şi pufos au reducere de 51%, scrie stirileprotv.ro
  • O româncă este CFO al unui start-up norvegian evaluat la 7 mil. euro şi specializat în închirierea de haine şi accesorii

    FJONG Norge este o platformă de intermediere pentru închirierea de haine şi accesorii. În mo­men­tul acesta compania are un show­room şi o platformă on­line unde se pot face rezer­vă­rile. Ideea din spatele acestei firme este că oamenii au multe haine scumpe, pe care le folosesc o dată sau de două ori, după care le atârnă în dulap.
     
    Cristina Zgherea şi-a construit cariera în sectorul financiar – domeniul bancar şi cel al asigurărilor -, însă recent a decis să dea corporaţiile pe un start-up pe care îl descrie ca fiind la intersecţia dintre tehnologie şi fashion. Ea locuieşte astăzi în Oslo, Norvegia, dar când a emigrat acum circa un deceniu, prima ei oprire a fost în Copenhaga, Danemarca.
     
  • Puşcă cu bani, o casă îmbrăcată în aur şi maşini fuchsia: aşa arată viaţa copiilor bogaţi ai Nigeriei FOTO

    Copiii bogaţi ai Instagramului, care nu dezămagesc atunci când vine vorba de a-şi expune averea fabuloasă pe social media, nu mai provin doar din Marea Britanie, SUA sau Rusia. Mai nou, avioanele private, hainele de designer şi vacanţele exotice sunt etalate pe Instagram şi de copiii Africii, mai exact ai Nigeriei, cea mai puternică economie a continentului negru.

    Emeka Okonkwo, cunoscut ca E-money, este cel mai tânăr miliardar nigerian, ce deţine diverse proprietăţi şi afaceri cu petrol şi gaze, precum şi propria sa casă de discuri. De asemenea, casele sale sunt împodobite de mobilier luxos şi poleit cu aur, iar la petreceri se prezintă cu un accesoriu neobişnuit: o puşcă ce aruncă bani în loc de gloanţe. Un video recent arată cum miliardarul nigerian „împuşcă” cu 2.500 de lire în timpul unei nunţi.

    Rapper-ul si designerul Bayo Adewale aka Bnaira este, de asemenea, obişnuit să arunce cu bani la petreceri. Acesta este cunoscut pentru dragostea sa faţă de maşinile luxoase roşii,  cu care nu ezita să se afişeze în timp ce studia la Universitatea din Lagos. Înainte de terminarea studiilor, obişnuia să conducă un Range Rover.

    De asemenea, creaţiile Louboutins sunt extrem de populare printre tinerii bogaţi din Nigeria, care se fălesc cu colecţiile lor impresionante pe reţelele de socializare. Mompha, CEO-ul de la Lagos Bureau De Change, se pozează agresiv mulţimile sale de pantofi cu tălpi roşii, dar şi cu genţi de la Gucci, Cavalli, Valentino, Versace, Hermes sau Louis Vuitton. „Acestea sunt piese exclusive şi trebuie neapărat să le am”, spune tânărul care a cheltuit 2.500 de lire pe o geantă Versace.

     

  • Ce se întâmplă cu hainele ieftine: Acţiunile retailerului H&M cresc cu aproape 10% pe fondul speculaţiilor din piaţă

    Investitorii îşi îndreaptă iarăşi atenţia către retailerul suedez H&M, pe fondul unor speculaţii pozitive cu privire la marja de profit a companiei şi la reducerea stocului de haine nevândute, în valoare totală de 4 miliarde de dolari.

    Sentimentul pozitiv din jurul acţiunilor Hennes & Mauritz i-au determinat pe investitori să se întoarcă, iar joi la ora 15.00 acţiunile H&M se tranzacţionau la 18,36 dolari per acţiune, în creştere cu 9% de la începutul şedinţei.

    În timp ce profiturile înregistrate în al treilea trimestru au fost sub aşteptări, analiştii au subliniat perspectivele pozitive pe care le prezintă retailerul pentru al patrulea trimestru.

    Deşi stocul de haine nevândute este încă ridicat, calitatea şi echilibrul sunt mai importante, transmite companiei.

     

     

  • De ce ardea unul dintre cei mai importanţi producători de haine din lume produse de zeci de milioane de euro în fiecare an

    Producătorul britanic Burberry va renunţa la practica de a arde obiectele nevândute, aşa cum sunt hainele, genţile sau parfumurile.

    Decizia vine ca urmare a valului de critici din partea agenţiilor ecologiste.

    Anul trecut, Burberry a distrus marfă în valoare de aproape 29 de milioane de lire sterline, încercând astfel să îşi protejeze brandul. Compania a susţinut că produsele nevândute ar putea fi recomercializate de terţi la preţuri inferioare, afectând astfel imaginea brandului.

    Reprezentanţii Burberry au anunţat că marfa nevândută va fi de acum reciclată sau donată.

    “Luxul modern implică ideea de responsabilitate faţă de societate şi faţă de mediu”, a declarat celor de la The Guardian Marco Gobbetti, CEO-ul Burberry. Acesta a anunţat şi faptul că Burberry nu va mai folosi blană naturală pentru haine, trecând la blană artificială.

  • Pe ce îşi cheltuiesc românii salariile toamna. Rechizitele nu se află pe primul loc

    Suma destinată murăturilor este de 261 de lei, pentru haine şi pantofi, 685 de lei şi pentru dulceţuri şi compot, 202 lei. În acelaşi timp, în satele şi comunele din ţară, românii pun pe primul loc casa – aproape un sfert din cei care au răpuns spun că au în plan să renoveze o cameră sau întregul imobil, iar 12% se gândesc la confort şi optează pentru toate cele necesare încălzirii pe timp de iarnă. Pentru unul din zece respondenţi, tot este important să aibă ceva dulce la îndemână, aşa că banii merg, din nou, pe gemuri şi compoturi. 

    Ca valoare cheltuită, cei mai mulţi bani se duc, în mediul urban, către city break-uri – 1.454 de lei. Pe locul doi, şi foarte aproape ca valoare, sunt sumele cheltuite pentru diverse evenimente, cum ar fi nunţi, botezuri şi aniversări – 1.424 de lei, iar lista este completată de noile modele de telefoane – 1.412 lei.

    Dacă, în mediul urban, oamenii ar aloca aproape 1.200 de lei pentru renovarea unei camere sau a locuinţei, în rural casa primează, din nou, iar suma ce urmează a fi cheltuită este de peste 2.300 de lei, adică aproape dublă.

    Începutul de an şcolar scoate din buzunarele orăşenilor, în medie, 567 de lei, însă doar 30% din respondenţi au în minte această cheltuială. Pe de altă parte, în mediul rural, deşi pregătirile pentru un nou an şcolar sunt mai sus în lista de cheltuieli, doar 8% dintre respondenţi s-au gândit că vor cheltui bani pentru asta.

    4 din 10 români din mediul urban s-au gândit deja că vor cheltui bani pentru cauciucurile de iarnă. Pentru un set de anvelope şi manopera aferentă, respondenţii sunt gata să aloce, în medie, 854 de lei.

    Black Friday – locul 4 în top şi 44% din respondenţi din mediul urban – scoate din buzunarele românilor pasionaţi de reduceri, peste 900 de lei. Tot pentru reduceri, de data aceasta pentru articolele de vară, 37% din respondenţi plănuiesc să cheltuiască peste 500 de lei.
    Întrebaţi dacă şi au resursele financiare necesare pentru a îşi face cumpărăturile de toamnă, 45% din respondenţii din mediul urban spun că va trebui să renunţe la alte cheltuieli, 44% au deja banii necesari, iar 11% vor lua în calcul o sursă de finanţare.

    În mediul rural, pe de altă parte, 61% vor renunţa la alte cumpărături pentru a putea acomoda lista toamnei, 18% au deja banii necesari, iar 20% vor contracta o finanţare.