Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.
Tag: haine
-
Cum a ajuns o vedetă cu o avere de peste 50 de milioane de euro să îşi vândă hainele pe eBay
De multe ori am auzit expresia “banii nu aduc fericirea”, iar în cazul starului britanic Katie Price, cunoscută drept Jordan, aceasta s-a dovedit cât se poate de adevărată. Ce s-a întâmplat cu femeia obişnuită să cheltuiască zilnic mii de lire pe tratamente de lux şi cadouri ridicol de scumpe?Cu trei căsnicii la activ şi obişnuită deopotrivă atât cu un complimentele venite din partea fanilor înfocaţi, dar şi cu critici aspre, vedeta cu o avere cotată cândva la 45 de milioane de lire sterline (peste 50 de milioane de euro), care s-a reorientat spre lumea businessului după ce a fost mulţi ani un model de succes, a fost nevoită să înceapă un plan de reorganizare după ce a ajuns în pragul falimentului.
Recent divorţată de cel de-al treilea soţ, cu care are doi copii în vârstă de 13, respectiv 11 ani, Price a simţit pe propria piele gustul amar al eşecului pe toate planurile. Cu o carieră de succes în modelling, invidiată sau criticată de mii de femei şi bărbaţi, starul a demonstrat că nu poţi cumpăra orice cu bani. Cândva, a locuit într-o casă de 2 milioane de lire, care astăzi a ajuns pustie şi neîngrijită, după ce femeia a fost nevoită să concedieze îngrijitorii, menajerele, grădinarii şi bonele.
O mare parte din avere a “investit-o” în cadouri scumpe pentru partenerii săi, însă majoritatea profitau de banii săi şi apoi se reorientau spre alte femei, iar soţul său a înşelat-o cu cea mai bună prietenă. Din păcate, Price a uitat să ţină cont de faptul că toată lumea îmbătrâneşte şi, în ciuda faptului că era obişnuită să cheltuiască anual 15.000 de lire pe extensii de păr şi tratamente cu botox, astăzi realizează cât de inutile au fost acele cheltuieli. Acum este nevoită să îşi vândă hainele pe eBay, după ce businessul său a eşuat.
Caii săi, premiaţi la diverse concursuri, au fost vânduţi, la fel şi lamele, pe a căror îngrijire Price pierdea zeci de mii de lire. “Când ai în spate un trecut fără bani, cu multe greutăţi, este mereu o parte din tine care se teme că te-ai putea întoarce acolo”, povestea ea în urmă cu câţiva ani. Acum, încearcă să îşi schimbe total comportamentul financiar şi să înveţe din lecţiile amare pe care viaţa i le-a oferit.
-
Un business mic pentru cei mici
“Ideea acestei afaceri s-a conturat în urmă cu opt ani, când făceam lucruri handmade pentru copii. Deşi a urmat o pauză în activitate pentru ceva timp, nu am uitat de ideile noastre, ci, din contră, am fost mânaţi de pasiunea de a crea produse adecvate pentru cei mici”, povesteşte proprietarul brandului Belkids, Onu Iuri, cetăţean român, dar născut în Ucraina.
În mai 2017, a înfiinţat firma prin care operează acum businessul, iar în octombrie 2017 a fost acceptat pentru o finanţare prin Start-Up Nation.
„După alte câteva luni bune, în septembrie 2018, am finalizat implementarea. Vânzarea produselor către clientul final a fost începută în luna ianuarie 2019.”
Anul trecut a însemnat dezvoltarea businessului, odată cu achiziţia unor utilaje în vederea confecţionării de îmbrăcăminte pentru copii. Cum vânzarea efectivă a început doar de câteva luni, Onu Iuri nu a făcut încă un calcul referitor la vânzări. În producţie lucrează, în acest moment, doi angajaţi.„În spatele meu se află o familie numeroasă, foarte unită, care mă ajută ori de câte ori este necesar. Încercăm să ne facem cât mai cunoscuţi şi să facem lumea să înţeleagă faptul că aceste produse chiar sunt confecţionate în România”, mai spune Onu Iuri.
Cea mai mare parte a clienţilor de până acum au fost persoane fizice, la care Onu Iuri vrea să ajungă în mod direct, fără intermediari. Majoritatea clienţilor sunt mămici cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani.
„Mizăm pe calitate, de la utilajele folosite, la materialele realizate în fabrici din Europa, cu imprimeuri superamuzante, colorate şi realiste.”
Hainele sunt concepute pentru a fi purtate în fiecare zi, dar există şi modele elegante, pentru evenimente speciale. „Ţinta” sunt copiii cu vârste între zero şi opt ani. O pereche de pantaloni scurţi pentru bebeluşi porneşte de 18 lei, iar cel mai scump produs costă 120 de lei.
După ce afacerea cu articole vestimentare va creşte, Onu Iuri se gândeşte ca, începând cu anul viitor, să se extindă şi pe segmentul decoraţiunilor pentru camere de copii. Momentan însă se concentrează pe producţia de haine.
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Caruselul Vegan –
producţie de dulciuri vegane (Bucureşti)
Fondator: Andreea Elisei
Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 11.000 de euro
Distribuţie: evenimente private, târguri

Lemnino –
producţie de jucării din lemn (Huşi, judeţul Vaslui)
Fondatori: Anca şi Alin Costrăşel
Investiţie iniţială: 40.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 11.000 de euro
Distribuţie: grădiniţe, centre educaţionale, spaţii de joacă

Durbane Urbane –
producţie de lădiţe din lemn (Braşov)
Fondator: Mădălin Pop
Investiţie iniţială: 5.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 54.000 de euro
Distribuţie: cafenele, agenţii de publicitate, diverse companii, clienţi individuali

Pania –
producţie de pâine artizanală (Bucureşti)
Fondatori: Ciprian Răglean, Răzvan Ionescu, Răzvan Mihai Ionescu
Investiţie iniţială: 100.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
Distribuţie: livrări către angajaţii din clădirile de birouri din Capitală -
Care sunt noile tendinţe din piaţa comerţului cu diamante
Ca atare, producătorii de bijuterii încearcă să vină cu soluţii, scrie The Telegraph.
Producătorul de diamante şi bijuterii De Beers, de exemplu, a optat, printre altele, pentru diamante neşlefuite, în special galbene, pe care le-a strecurat printre celelalte pietre preţioase folosite la piesele din colecţia Portraits of Nature inspirată de vieţuitoare din zonele unde se află minele sale.
Creatoarea Valerie Messika utilizează diamante colorate pentru bijuterii de lux gândite să poată fi purtate la fel de bine la o cămaşă de blugi sau tricou şi haine elegante, iar Ana Khouri propune bijuterii cu note asimetrice în care diamantele par să se contopească cu metalul în care sunt montate.
-
Cum să faci sute de mii de euro folosindu-te de o aplicaţie la care oricine are acces. Tot mai mulţi tineri au reuşit deja
Acest lucru este în mare parte datorat aplicaţiilor noi care au apărut în ultimii ani şi au permis tinerilor cumpărători să înfiinţeze magazine online cu uşurinţă şi să cumpere sau să vândă îmbrăcăminte şi accesorii second hand, scrie Business Insider.
Depop, de pildă, lansată la Milano în 2011, a devenit rapid o aplicaţie de top în întreaga lume. Această aplicaţie de social shopping numără companii precum Poshmark şi ThredUp drept concurenţi şi a fost descrisă drept o combinaţie între eBay şi Instagram. Vineri, compania a anunţat că a strâns 62 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare condusă de compania General Atlantic. Reprezentanţii Depop intenţionează să utilizeze acest capital pentru a se extinde în SUA şi să îşi tripleze baza de utilizatori de acolo.
Potrivit lui Rachel Swidenbank, vicepresedinte al Depop, vanzarea prin intermediul aplicaţiilor poate deveni un hobby foarte profitabil. Câţiva vânzători încasează venituri şi de 300.000 de dolari pe an, a spus ea. Deşi această sumă nu reprezintă un profit pur – Depop opreşte 10% din valoarea fiecărei vânzări şi există şi un cost de inventar şi de livrare – cheltuielile aferente derulării unei afaceri în cadrul aplicaţiei sunt scăzute. În plus, este accesibil oricui are un smartphone.
-
De ce nu mai poartă hainele Marks&Spencer emblema „Made in Romania“
Marks & Spencer, grup britanic de retail care are două divizii principale (una de modă şi o alta de comerţ alimentar), mai colaborează în România doar cu Alex Tricot şi Sarmac, conform datelor publice. Prima este furnizor de accesorii pentru grupul britanic, iar a doua realizează încălţăminte.
Niciun producător de haine nu mai e pe lista de parteneri ai gigantului britanic după ce anul trecut erau cinci astfel de nume printre care şi Alison Hayes, care până în 2017 (după rezultatele pe 2016) era cel mai mare producător de textile din România. Businessul companiei a scăzut însă după ce producătorul de textile a anunţat în prima parte a lui 2017 că va închide fabrica pe care o deţinea la Urziceni (Ialomiţa). Acum compania mai deţine doar o unitate de producţie în Buzău. Oficialii Alison Hayes invocau la momentul închiderii faptul că salariile din textile devin prea mari şi că nu mai e sustenabil să produci local. Mai exact, România devine prea scumpă pentru producţia de îmbrăcăminte şi încălţăminte.
-
Anca şi Vlad Ţurcanu au lăsat domeniul financiar pentru un magazin mobil de haine unde aşteaptă 30 de corporatişti pe zi
El spune că pe piaţa din România conceptul de magazin mobil de haine este unul nou, iar modelul este preluat de la rulotele de la festivalurile de street food.
Rulota EMA T Concept va fi amplasată timp de două-trei zile pe săptămână în business park-urile Capitalei, în parcările acestora.
Până în prezent, rulota de haine a fost prezentă în aprilie 2019 în faţa birourilor Băncii Transilvania, iar în mai la Plaza România, pentru următoarele apariţii compania aşteptând confirmările. Pentru a amplasa rulota în faţa clădirilor de birouri, fondatorii companiei dau discounturi pentru angajaţii companiei sau merg pe modelul de barter, asigurând de exemplu ţinutele pentru angajatele din recepţie.
Hainele sunt produse în România, în fabrica familiei din Focşani.
„Fabrica este în Focşani şi linia principală de activitate este producţia în lohn/ semi-lohn pentru diverse branduri din Franţa, Italia şi Danemarca. La capacitate vorbim de aproximativ 120.000 bucăţi pe an“, a mai spus Vlad Ţurcanu.
Publicul ţintă este format din femeile angajate în corporaţii, iar stilul vestimentar al hainelor de sub brandul EMA T Concept este „smart business with a twist“, hainele putând fi purtate şi în afara programului de la birou.
-
Compania care face MILIOANE din haine la mâna a doua
Compania Remix a fost înfiinţată în urmă cu şapte ani în Sofia, Bulgaria, de către patru antreprenori cu experienţă în fashion, marketing, IT şi finanţe. Afacerea a pornit iniţial cu un magazin fizic în Sofia, dar la scurt timp, remarcând interesul clienţilor şi perspectivele de a dezvolta conceptul şi de a-l pune la dispoziţia unui public mai larg, fondatorii au hotărât să regândească modelul de business şi să îl mute în online, urmând ulterior extinderea internaţională.
„Am lansat Remix în România în iarna anului 2014, ca o expansiune logică a afacerii noastre, având în prealabil extinderea din Grecia. Din punct de vedere logistic, ne-a fost uşor să o punem în scenă şi, din moment ce clienţii români şi bulgari sunt destul de apropiaţi ca tendinţe de achiziţie, am ştiut că vom avea succes aici, bazându-ne pe modelul şi strategia de comunicare folosită anterior în Bulgaria”, spune Genoveva Petrova, general manager al Remix. Potrivit ei, investiţia iniţială de marketing a fost minimă, încadrându-se „în intervalul bugetelor de patru cifre lunar”. În prezent compania operează pe nouă pieţe din UE – Bulgaria, România, Grecia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Germania şi Austria, având peste 500 de angajaţi.
„România este o piaţă de primă importanţă pentru Remix, fiind geografic apropiată de depozitul nostru principal din Sofia şi având un număr mare de clienţi interesaţi de modă. Vrem să creştem veniturile de aici în anii următori.” 2018 a fost un an dificil în termeni de profitabilitate pentru Remix, din cauza unui incident din vara anului 2017, când depozitul principal a ars. În ciuda acestui lucru, compania a înregistrat anul trecut venituri brute de 35 de milioane de euro, iar anul acesta businessul se îndreaptă spre 42 de milioane de euro, „un ritm un pic mai lent comparativ cu anii precedenţi, pentru că accentul pe acest an va fi pus pe eficienţă, îmbunătăţiri şi stabilizare completă”, spune Petrova.
De altfel, potrivit ei, „ultimele şapte luni au demonstrat că businessul se stabilizează”. Piaţa locală, pe care reprezentanţii Remix o descriu drept „interesantă, cu un număr mare de clienţi în ton cu moda”, generează aproximativ 30% din veniturile companiei. În ceea ce priveşte investiţiile, în anul 2019 acestea vor fi direcţionate spre extinderea portofoliului de produse şi îmbunătăţirea sistemelor software şi hardware ale companiei, prin crearea de software mai bun şi modernizarea în mod constant a tehnologiei.
Cu o reţea de furnizori răspândiţi pe plan internaţional, în portofoliul platformei remixshop.com se regăsesc 5.000 de branduri – de la H&M şi Zara până la Chanel şi Gucci – împărţite pe trei niveluri: mărci de lux, mid-range şi budget, şi peste 100.000 de produse second-hand şi de tip outlet, atât îmbrăcăminte, cât şi încălţăminte şi accesorii, pentru femei, bărbaţi şi copii. „Încărcăm zilnic peste 10.000 de produse, cu o strategie de stabilire a preţurilor care transferă online modelul tradiţional de vânzare second-hand. La ora 4:00 în fiecare zi, preţurile tuturor articolelor nevândute scad cu -5%. Reducerea se acumulează zilnic, până când ajunge la -75%”, explică general managerul companiei.
În România, spune Genoveva Petrova, baza de clienţi a început să crească rapid datorită recomandării făcute de aceştia apropiaţilor. „Când ai un produs şi o ofertă bune, clienţii fericiţi şi loiali sunt dispuşi să te recomande prietenilor şi familiei.”
Un alt moment cheie în dezvoltarea businessului a venit în anul 2016, când compania a obţinut o finanţare în valoare de 8 milioane de euro pentru expansiune şi mai târziu un alt împrumut de 2 milioane de euro din partea companiei Mezzanine Management – una dintre companiile care oferă finanţare de tip mezanin (care combină structuri de finanţare şi investiţii în acţiuni – n.red).
Un an mai târziu, ca parte a ţintei de a spori relaţia cu clienţii şi de a pune accentul pe sustenabilitate, compania a introdus un nou concept, Sell to Remix, care permite clienţilor să vândă pe platforma Remix haine şi accesorii noi sau în stare foarte bună, pentru care primesc un procent din preţul final de vânzare. De altfel, Petrova spune că „afacerea are în centrul său conceptul de reciclare, care se opune complet modelului actual al industriei de modă – producţie în masă de produse ieftine, orientate pe tendinţe, de calitate scăzută şi prost realizate, care îşi pun amprenta asupra mediului”.
„Multe sectoare de activitate, inclusiv industria auto, se schimbă şi se îndreaptă spre o economie divizată şi orientată spre reciclare. Aceasta este o tendinţă globală, pe care mai mulţi consumatori din România o recunosc, iar îmbrăcămintea şi moda nu fac excepţie”, adaugă ea.
În urma lansării serviciului Sell to Remix din anul 2017, „clienţii noştri au devenit una dintre cele mai importante categorii de furnizori – toţi îşi pot vinde hainele şi accesoriile bune sau nefolosite către Remix, făcându-şi astfel spaţiu în garderobă”, explică Petrova.Astfel, tot ce au de făcut cei care vor să valorifice hainele nepurtate este să comande o pungă branduită din partea companiei şi să o umple cu articolele de care „vor să scape”, apoi să solicite un curier care o va ridica gratuit. Angajaţii businessului dezinfectează produsele, le verifică pentru a nu avea defecte, apoi urmează măsurarea, fotografierea şi postarea lor pe site, însoţită de o scurtă descriere. „Produsele aprobate de Sell to Remix sunt încărcate pe remixshop.com. Odată ce procesăm hainele primite, clientul va putea ajusta preţurile pieselor aprobate pentru a primi mai târziu profitul din vânzarea lor în portofelul virtual de pe site sau într-un cont bancar personal. Există şi opţiunea de a dona filialei locale a SOS Satele Copiilor România”, spune reprezentanta Remix. Tot compania se ocupă şi de livrarea către consumatorul final.
Clienţii Remix sunt preponderent femei active în câmpul muncii, cu vârste de până în 50 de ani, provenite în special din mediul urban, dar nu numai: „Avem şi un număr mare de clienţi şi în oraşele mai mici din România, dar şi din celelalte pieţe, datorită accesului local limitat la o asemenea varietate de branduri şi stiluri pe care le oferă remixshop.com”, explică Petrova.
Ea spune că în România compania are un portofoliu de clienţi descris de un număr de şase cifre, dar crede că potenţialul pieţei este mult mai mare. Preţurile de pe site variază datorită sortimentului larg de branduri, precum şi datorită combinaţiei de piese second-hand şi de tip outlet, însă există mii de piese cu preţuri de sub 15 lei. Cele mai populare categorii de produse sunt rochiile, pantofii, topurile şi genţile. În 2018, Remix a vândut în România peste 1 milion de produse. „Am observat că în România clienţii noştri sunt sensibili la preţuri şi orientaţi spre brand. Cel mai scump produs pe care l-am vândut vreodată la remixshop.com a fost o haină de piele Gucci, achiziţionată de un client de-al nostru în Bucureşti pentru 1.100 de euro”, povesteşte reprezentanta Remix.
„Atitudinea românilor cu privire la moda second-hand se aseamănă cu cea cu care ne-am confruntat în Bulgaria la începuturile businessului – avea o reputaţie uşor negativă, în mare parte din cauza magazinelor fizice care oferă produse de calitate scăzută, uzate şi nesortate, iar clientela se presupunea a fi reprezentată doar de persoane cu venituri mici şi de minorităţi.” Cu toate acestea, mizând pe o strategie de comunicare activă, pe selecţia produselor, prezentarea şi calitatea acestora, aspectul site-ului, ambalajul şi atenţia generală asupra detaliilor, „credem că am reuşit să schimbăm percepţia multor oameni, iar o dovadă în acest sens este aceea că în România clienţii noştri au venituri medii şi peste medie”.
Principalii concurenţi ai Remix sunt, potrivit Genovevei Petrova, discounterii de modă online şi, într-o oarecare măsură, marketplace-urile cu haine second-hand care, deşi sunt complet diferite faţă de modelul de business al companiei, oferă o alternativă similară pentru cumpărăturile la preţuri accesibile. Totuşi, spune ea, „concurenţa cu un model de afaceri exact ca cel al Remixshop.com este dificilă din cauza numeroaselor operaţiuni, procese şi a diverselor resurse şi cunoştinţe necesare pentru a face ca afacerea să funcţioneze cu succes la o marjă de profit rezonabilă. De aceea nu există concurenţi de aceeaşi dimensiune în UE în ceea ce priveşte comercianţii online de haine second-hand”.
Principala provocare a dezvoltării pe piaţa locală a fost logistica, „deoarece majoritatea companiilor de curierat au puncte de livrare mai lente, iar în unele zone lipsesc complet, aşa că a trebuit să lucrăm în conformitate cu partenerii noştri locali pentru a creşte reţeaua şi a îmbunătăţi serviciul clienţi în mod constant”. În prezent, în plan local, Remix colaborează pe segmentul de logistică cu compania FAN Courier.
Petrova spune că întoarcerea la magazinele fizice nu face parte din planurile de viitor ale companiei, deoarece operarea afacerii în
online le oferă şansa de a activa la nivel internaţional şi de a ajunge la o audienţă mai largă atât pentru vânzarea produselor, cât şi pentru aprovizionarea acestora de la clienţi prin serviciul Sell to Remix. „Credem că retailul şi tehnologia online, combinate cu economia de revânzare, sunt viitorul”, încheie ea. -
(P) Avantajele unei staţii de călcat faţă de un fier de călcat simplu
Până atunci însă, va trebui să ne călcăm hainele ori de câte ori ne dorim să arătăm prezentabili. Iar asta ar trebui să se întâmple de fiecare dată când ieşim din casă. Pentru a avea haine netede, fierul de călcat, staţia de călcat, chiar şi steamer-ul ne stau la dispoziţie. Toate trei prezintă avantaje şi dezavantaje, iar factorul de decizie trebuie să fie influenţat de modul tău de viaţă şi de timpul pe care îl ai la dispoziţie.
Poate că te-ai întrebat şi tu, la fel ca mulţi alţii, dacă e rentabil să-ţi cumperi o staţie de călcat în locul banalului şi mai ieftinului fier de călcat</a>. Hai să analizăm avantajele unei staţii de călcat faţă de fierul simplu de călcat, pentru ca tu să poţi lua o decizie avizată în momentul în care vei achiziţiona următorul tău produs pentru călcat. Hai să analizăm avantajele unei staţii de călcat faţă de fierul simplu de călcat, pentru ca tu să poţi lua o decizie avizată în momentul în care vei achiziţiona următorul tău produs pentru călcat.
Dacă obişnuieşti să calci haine în fiecare zi, dimineaţa, în grabă, atunci fierul de călcat simplu ar putea fi mai potrivit pentru tine. O staţie de călcat necesită ceva mai mult timp pentru a fi pusă în funcţiune şi pentru a se încălzi înainte de a fi folosită. Dar, dacă eşti genul de persoană care aşteaptă să se strângă ”munţi” de haine înainte de a se apuca de călcat, operaţiune căreia îi dedică o zi anume din săptămână, staţia de călcat este varianta mai potrivită pentru tine.
Calitatea călcării hainelor este diferită, de asemenea. Faţă de un fier de călcat obişnuit, o staţie de călcat foloseşte un debit de abur mult mai puternic, care netezeşte materialul mult mai bine.
Timpul acordat fiecărei cămăşi sau perechi de pantaloni de călcat este redus. Datorită puterii mai mari a aburului, nu trebuie să insişti de mai multe ori pe fiecare bucată de ţesătură pentru a o călca perfect, întrucât o staţie de călcat îşi face treaba mai bine şi mai rapid.
Alte avantaje ale staţiei de călcat ar fi faptul că aceasta este silenţioasă şi că nu arde ţesăturile atunci când este lăsată pe haine, în timpul călcatului. În plus, nu calcă doar pe orizontală, ci şi pe verticală, astfel că sacourile sau chiar şi paltoanele pot fi foarte uşor pregătite de purtare fără a le da jos de pe umeraşe.