BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Gigantul petrolier BP primeşte o lovitură de 25,5 mld. dolari din cauza ieşirii de pe piaţa rusească, însă creşte cu 3% pe bursă datorită evoluţiei indicelui preferat al companiei

    Gigantul energetic britanic British Petroleum (BP) a raportat pierderi de 25,5 miliarde de dolari în urma deciziei de a renunţa la participaţia de 19,75% la grupul petrolier rus Rosneft, relatează MarketWatch.

    În consecinţă, BP a înregistrat o pierdere netă de 20,38 miliarde de dolari în T1/2022, de la un profit de 2,33 miliarde de dolari în T4/2021.

    Totuşi, profitul subiacent al costului de înlocuire, indicele preferat al companiei, a crescut de la 4,07 miliarde de dolari la 6,25 miliarde în primul trimestru, reflectând un profit uriaş datorat tranzacţiilor cu petrol şi gaze. Piaţa se aştepta, în medie, ca BP să ajungă în acest sens la 4,49 miliarde de dolari.

    Acţiunile BP listate la Londra creşteau cu 3% la două ore de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi.

    Cash flow-ul operaţional a crescut de la 6,12 miliarde la 8,21 miliarde de dolari, iar datoriile nete au scăzut de la 30,6 miliarde de dolari la 27,46 miliarde.

    BP a anunţat un dividend de 5,46 cenţi per acţiune în primele trei luni ale anului, în linie cu perioada anterioară, şi un program de răscumpărare de acţiuni de 2,5 miliarde de dolari, care urmează să se încheie înainte de publicarea rezultatelor din T2/2022. În T1 de anul acesta, societatea a răscumpărat acţiuni de 1,6 miliarde de dolari.

    BP continuă să prognozeze o creştere stabilă a producţiei în 2022, în pofida exit-ului din Rusia.

    Anul acesta, acţiunile BP s-au apreciat cu 15%, crescând cu 30% în ultimele 12 luni.

     

  • Gigantul McDonald`s închide temporar toate restaurantele din Rusia. Lanţul cuprinde 850 de locaţii în Rusia şi are 62.000 de angajaţi

    Gigantul McDonald`s a anunţat că va închide temporar toate restaurantele din Rusia va opri pentru moment toate operaţiunile din această ţară, potrivit BBC.

    Lanţul de restaurante este extrem de popular în Rusia şi are circa 850 de locaţii şi 62.000 de angajaţi.

    McDonald`s se confrunta cu critici la nivel global pentru că nu s-a retras din Rusia imediat după invazia începută de Vladimir Putin în Ucraina.

    Într-o declaraţie, CEO-ul Chris Kempczinski a declarat că acest conflict „a provocat o suferinţă de nedescris unor oameni inocenţi” şi „ne alăturăm lumii în condamnarea agresiunii şi violenţei şi ne rugăm pentru pace”.

     

     

     

     

  • Gigantul energetic BP scade cu până la 7% pe Bursa de la Londra după anunţul de vânzare de la Rosneft

    Cu până la 7% scad acţiunile gigantului energetic britanic British Petroleum (BP) la Bursa de la Londra, de la 379 de lire în şedinţa de vineri la aproximativ 355 în prezent, după ce compania  anunţat că intenţionează să vândă participaţia de aproape 20% pe care o deţine la gigantul petrolier rus Rosneft, ca urmare a invaziei Moscovei în Ucraina, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Rosneft reprezintă aproximativ jumătate din rezervele de petrol şi gaze ale BP şi o treime din producţia sa. O vânzare a participaţiei de 19,75% va duce la cheltuieli de până la 25 de miliarde de dolari, a declarat duminică BP.

    BP are o capitalizare de aproximativ 99 mld. dolari.

     

  • Gigantul din industria luxului Prada devine singurul proprietar al fabricii de la Sibiu, România, după ce cumpără 20% de la o antreprenoare locală

    ♦ Prada are în total 23 de unităţi de producţie dintre care 20 în Italia şi câte una în Marea Britanie, Franţa şi România ♦ Pe plan local, grupul dezvoltă o nouă fabrică.

    Compania Hipic Prod Impex din judeţul Sibiu este acum controlată în proporţie de 100% de grupul italian de modă de lux Prada după ce anul trecut gigantul a cumpărat ultimele acţiuni de la antreprenoarea Andreea Sabău.

    „Prada Spa a ales să îşi exercite opţiunea de a cumpăra restul de 20% din acţiunile companiei Hipic Prod Impex din România. Ca rezultat al acestui acord, grupul Prada deţine acum compania integral“, se arată într-un document al gigantului unde nu este precizată însă nicio valoare a acestei achiziţii. România nu este singura piaţa unde grupul a făcut astfel de mutări anul trecut.

    Deşi nu oferă date financiare privind această tranzacţie, într-un alt document al grupului Prada apare informaţia conform căreia între 2019 şi 2021 compania a investit 80 mil. euro în producţie, mai exact în achiziţii strategice pentru „o integrare mai bună pe verticală“. Pentru 2022 sunt planificate alte investiţii de 70 mil. euro, iar grupul caută în continuare noi oportunităţi. Pe lista investiţiilor recente apar trei fabrici în Italia, una în Marea Britanie şi o vopsitorie în Franţa. Toate acestea figurează deţinute total sau parţial de Prada acum. În cazul unora, în 2021 gigantul a realizat achiziţia unor pachete minoritare de acţiuni, la fel ca în cazul Hipic Prod Impex din România.

    Hipic Prod Impex este o companie fondată în 1994 şi care anul trecut era controlată în proporţie de 80% de Prada SPA şi 20% de Andreea Sabău, conform platformei de analiză confidas.ro. Între timp, structura oficială a acţionariatului s-a schimbat, italienii controlând tot businessul, conform aceleiaşi surse.

    Andreea Sabău figurează acţionar în mai multe companii – o parte ra­diate, o parte în funcţiune. Una dintre acestea din urmă este Cecco Bruna 2011, cu afaceri de 12 mil. lei şi o marjă de profit de 25% în 2020. Aici ea e unicul acţionar, firma având drept CAEN (obiect de activitate) fa­bri­carea articolelor de voiaj şi maro­chi­nărie şi a articolelor de harnaşament. Acelaşi CAEN îl are şi Hipic Prod Impex, firma controlată de Prada.

    Aceasta din urmă a încheiat 2020 (an marcat de pandemia de COVID-19) cu afaceri de 28 mil. lei, în scădere faţă de 45 mil. lei în anul anterior. Declinul poate fi pus pe seama pandemiei care a dus la închiderea temporară a magazinelor fizice şi la limitarea libertăţii de mişcare. Faptul că oamenii au stat mai mult acasă i-a determinat să investească mai puţin în modă. Datele pe 2021 nu sunt încă disponibile.

    Prada are în total 23 de unităţi de producţie dintre care 20 în Italia şi câte una în Marea Britanie, Franţa şi România. Pe plan local, grupul dezvoltă o nouă fabrică în care investeşte 19 mil. euro, din care 8 mil. euro reprezintă ajutor de stat, conform datelor publice.

    „Noua unitate de producţie va fi gata la finalul primului semestru din 2022, însă va deveni operaţională la începutul semestrului secund al acealuiaşi an“, spunea la final de 2022 Marta Monaco, financial and corporate communication senior manager în cadrul Prada SpA.

    Ea adăuga că fabrica va măsura 11.000 mp, fiind vorba de un singur etaj unde se vor realiza toate etapele procesului de producţie a unor bunuri din piele.

     

  • Răsturnare de situaţie: Gigantul Jump Trading Group intervine şi rambursează cele 320 mil. dolari furate în atacul asupra platformei Wormhole

    Gigantul Jump Trading Group intervine în atacul cibernetic al momentului şi rambursează echivalentul celor peste 320 de milioane de dolari furate de hackeri în timpul atacului asupra platformei Wormhole, potrivit Bloomberg.

    Pentru context, hackerii au furat echivalentul a peste 320 de milioane de dolari de pe platforma Wormhole, care conectează mai multe reţele blockchain, în ceea ce s-a conturat drept al patrulea cel mai mare jaf de acest tip din istoria pieţei crypto. Din punct de vedere tehnic, atacatorii au furat de pe blockchainul Solana 120.000 de monede numite „wrapped Ethereum”, o versiune de monedă cu care lucrează platformele ca Wormhole şi care sunt legate de Ethereum, a doua cea mai mare monedă digitală.

    A doua zi, fondurile au fost acoperite de grupul de trading american cunoscut drept Jump Trading Group.

    Totuşi, atacul cibernetic a scos la iveală vulnerabilitatea platformelor din categoria „finanţelor descentralizate” (DeFi). Acestea au atras din ce în ce mai mult intersul pasionaţilor de criptomonede prin instrumentele pe care le oferă, dar s-au dovedit vulnerabile în faţa hackerilor.

    Atacul a mai scos la iveală şi dimensiunea jucătorului cunoscut drept Jump Trading Group. În ultimele două decenii acesta s-a dezvoltat într-un gigant al pieţelor financiare. Grupul din Chicago a anunţat abia anul trecut că are ambiţii în spaţiul crypto, dar nu a oferit prea multe detalii.

    Grupul este activ în trading din 1999 şi are peste 700 de angajaţi în New York, Chicago, Amsterdam, Londra, Shanghai şi Singapore. Activităţile acestuia se extind în pieţele de acţiuni, criptomonede, opţiuni şi contracte futures din întreaga lume.

    Jump Trading a intrat în crypto şi a cumpărat Certus One, o companie care a ajutat la dezvoltarea platformei Wormhole înainte ca soluţia de conectare a mai multor reţele blockchain să fie lansată.

    Ca birou de tranzacţionare, Jump face eforturi pentru a-şi stabili poziţia şi în spaţiul crypto. Grupul a încheiat un acord cu aplicaţia populară de brokeraj Robinhood care presupune că Jump plăteşte Robinhood pentru ca brokerul să trimită tranzacţiile cu crypto ale clienţilor săi către biroul de tranzacţionare, care le execută.

    În primele nouă luni din 2021, plăţile Jump către Robinhood au reprezentat 17% din veniturile totale ale brokerului, potrivit datelor înscrise la SEC, autoritatea de supraveghere financiară din SUA. Asta înseamnă circa 247 de milioane de dolari pe care Jump i-a plătit pentru dreptul de a executa ordinele Robinhood pe crypto.

  • Lovitură simbolică pentru SUA: Gigantul american Intel, pe cale să îşi piardă poziţia de lider al industriei producătoare de cipuri în faţa sud-coreenilor de la Samsung

    Intel Corp este pe cale să îşi piardă statutul de cel mai mare producător de cipuri la nivel mondial. În primele trei trimestre din 2021, Samsung Electronics a deţinut un mic avans în ceea ce priveşte vânzările, notează Bloomberg.

    Datele complete pentru 2021 vor fi disponibile la sfârşitul lunii ianuarie, însă şansele spun că Intel va cădea pe locul doi. Investitorii deja se comportă ca şi cum Intel şi-a depăşit deja perioada de glorie. În prezent, există alţi producători de cipuri cu evaluări mai mari, precum Taiwan Semiconductor Manufacturing şi Nvidia Corp, cu o capitalizare de trei ori peste cea a Intel.

    Nimeni nu prezice că Intel va dispărea, având în vedere că gigantul american produce marea majoritate a procesoarelor pentru computere la nivel global, mai complexe decât cipurile de memorie produse de Samsung, şi înregistrează o cantitate imensă de cash şi marje uriaşe de profit.

    Totuşi, faptul că Samsung va depăşi Intel constituie o schimbare semnificativă. Intel, una dintre primele companii care au marcat Silicon Valley, a dominat industria semiconductorilor, evaluată la 400 de miliarde de dolari, pentru cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani. Este cel mai important producător american de cipuri într-o perioadă în care implicaţiile geopolitice plutesc extrem de aproape deasupra industriei.

    CEO-ul Pat Gelsinger, care s-a realăturat echipei Intel la începutul lui 2021, plănuieşte să reconsolideze poziţia de lider a companiei, pe care intenţionează să o orienteze către business-ul dedicat producţiei de tip outsourced, dominată de TSMC şi Samsung. Iniţial, investitorii au aplaudat abordarea lui Gelsinger, însă acum îşi concentrează tot mai mult atenţia asupra costurilor pe care le implică planurile CEO-ului şi intervalului de timp în care poate livra rezultate. Este nevoie de câţiva ani pentru a dezvolta un semiconductor şi pentru a construi fabricile în care va fi produs.

    Ascensiunea TSMC şi Samsung, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi tensiunile dintre SUA şi China au „alimentat” temerilor conform cărora Statele Unite ar rămâne vulnerabile pe măsură ce o industrie esenţială îşi mută centrul de gravitaţie către Asia.

    În 1990, cu doi ani înainte ca Intel să devină liderul industriei mondiale dedicate cipurilor, SUA reprezentau 37% din totalul producţiei globale, scăzând cu 12 procente până în prezent. Ponderea Europei a scăzut şi mai mult în aceeaşi perioadă.

    Administraţia Biden ia în calcul o înăsprire a restricţiilor privind vânzările de echipamente către Semiconductor Manufacturing International, cel mai mare producător de cipuri din China, şi a declarat că intenţionează să îmbunătăţească producţia locală de semiconductori.

    Acţiunile Intel s-au apreciat cu 5,5% în ultimul an. În aceeaşi perioadă, TSMC şi Samsung au înregistrat o creştere de 10%, respectiv un minus de 14%.

     

  • Gigantul Samsung îşi deschide primul magazin din metavers: sud-coreeni aduc în metaversul Decentraland o versiune virtuală a magazinului-fanion Samsung 837 din New York

    Samsung intră în metavers prin magazinul Samsung 837X, o versiune virutală a magazinului-fanion Samsung 837 din New York, potrivit Business Insider.

    Gigantul sud-coreean a intrat în parteneriat cu Decentraland, platforma construită pe blockchainul ethereum. Evenimentul de lansare a fost gândit şi cu o petrecere în metavers, iar magazinul va fi deschis pentru o perioadă limitată de timp.

    Magazinul din metavers este împărţit în trei camere: Customization Stage, Sustainability Forest şi Connectivity Theater.

    Connectivity Theater este camera unde vor fi prezentate constant cele mai noi veşti de la Consumer Electronics Show (CES). Sustainability Forest este locul în care invitaţii pot învăţa mai multe despre parteneriatul dintre Samsung şi Veritree, o platformă de soluţii climatice, prin care gigantul vrea să planteze două milioane de copaci în primul trimestru din acest an. În acelaşi timp, Customization Stage este camera în care are loc petrecerea.

    Samsung 837X marchează una dintre cele mai puternici intrări de rand în metaversul Decentraland de până acum. Chiar dacă acest magazin va fi deschis pentru o perioadă limitată, conglomeratul sud-coreean plănuieşte să aducă experienţa metaversului mai aproape de clienţi printr-o serie de noi platforme pe care vrea să le lanseze.

    „Metaversul ne permite să transcendem limitele fizice şi spaţiale pentru a crea experienţe virtuale unice care nu s-ar fi putut întâmpla în alt context”, a declarat Michelle Crossan-Matos, vicepreşedinte senior pentru corporate marketing şi comunicare în cadrul Samsung Electronics America.

    Samsung pare să aibă planuri mari pentru lumea activelor digitale. Compania a anunţat săptămâna aceasta că toţi clienţii vor putea să cumpere şi să vândă NFT-uri prin intermediul unei platforme integrate care va fi valabilă şi pe anumite televizoare smart.

    Înainte de acest anunţ Samsung investea deja în proiecte legate de lumea activelor digitale, în special prin Samsung Next, braţul de venture capital al conglomeratului. Printre investiţiile acestuia se numără Axie Infinity, Dapper Labs, Forte, The Sandbox şi SuperRare.

  • Business internaţional. Acţiunile Alibaba, la minimul ultimilor patru ani. Ce s-ar putea întâmpla în continuare, conform gigantului bancar Goldman Sachs

    Acţiunile gigantului chinez din e-commerce Alibaba au atins recent cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani ca urmare a reevaluărilor efectuate de Wall Street, relatează Barron’s.

    Cel mai recent exemplu în acest sens este instituţia bancară Goldman Sachs, care a eliminat Alibaba din aşa-zisa „conviction list“. Totuşi, compania şi-a menţinut ratingul de „cumpărare“ pe acţiuni, în contextul în care şi-a redus preţul ţintă de la 252 de dolari la 215 dolari. Deşi acţiunile Alibaba listate la New York se tranzacţionau ieri la circa 131 de dolari, cel mai slab nivel din ultimii patru ani, targetul implică o creştere de 64%.

    Conform unui clasament realizat recent de platforma digitală de trading eToro, Alibaba a fost una dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de către investitorii români în T3/2021. Alibaba s-a confruntat cu o serie constantă de presiuni în 2021, ca urmare a schimbărilor de reglementare din sectorul chinezesc de tehnologie. Mai mult, ultimele date financiare au provocat un nou val de reevaluări, forţând unii analişti să îşi schimbe strategiile în ceea ce priveşte societatea, care nu s-a încadrat în prognozele privind vânzările şi veniturile din T3/2021 şi a reactualizat în scădere estimările pentru sfârşitul anului.

    Cea mai recentă analiză a Goldman Sachs evidenţiază o bună parte din problemele gigantului chinez, însă banca rămâne în linie cu majoritatea analiştilor de pe Wall Street şi continuă să prezică evoluţii optimiste în ciuda perspectivelor pe termen scurt. „Într-o perioadă în care cheltuielile din retail încetinesc şi competiţia începe să crească, Alibaba şi-a majorat investiţiile în strategii atât defensive cât şi ofensive, prin care a obţinut noi utilizatori, a dezvoltat noi surse de trafic şi a reuşit să îşi păstreze comercianţii (…) Ne aşteptăm la răscumpărări agresive de acţiuni“, reiese din analiza realizată de Goldman Sachs. 

    Banca argumentează că Alibaba îşi poate extinde piaţa şi poate oferi valoare adăugată comercianţilor şi clienţilor pe termen lung, enumerând trei factori în acest sens: creşterea nivelului de consum la nivel domestic (Alibaba se pregăteşte să atingă un milion de utilizatori chinezi activi anual în 2022), comerţul internaţional şi îmbunătăţirile aduse sectorului de cloud computing

     

  • Probleme pentru Alibaba: Preţul ţintă al acţiunilor gigantului din e-commerce scade pentru a optsprezecea săptămână consecutivă. Declin de 50% în 2021

    Media de preţ oferită de Wall Street gigantului chinez din e-commerce Alibaba scade pentru a optsprezecea săptămână la rând după ce un grup de firme şi-au redus aşteptările privind evoluţia acţiunilor, pe fondul unor temeri legate de competiţie şi autorităţile de reglementare, transmite Bloomberg.

    Cel puţin patru analişti de pe Wall Street au redus săptămâna aceasta preţul ţintă al acţiunilor Alibaba. De exemplu, Shyam Patil, analist al Susquehanna International Group, a citat în acest sens ritmul creşterii economice din China şi cadrul normativ al ţării.

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, argumentează că ultimele investiţii şi iniţiative vor cântări greu asupra marjelor pe termen scurt, în timp ce firma de cercetare Argus Research a oferit o perspectivă mai conservatoare, actualizând rating-ul de la „buy” la „hold”.

    Cu un declin de 50% în 2021, acţiunile Alibaba suferă a optsprezecea scădere consecutivă a target-ului de preţ, cea mai slabă performanţă de acest fel din istoria companiei cu sediul în Hangzhou.

    Evoluţia vine în contextul în care Alibaba a publicat o serie dezamăgitoare de rezultate trimestriale şi a redus estimările pentru privind veniturile din actualul exerciţiu financiar, care se încheie în martie 2022. Declinul a devenit tot mai pronunţat în vară, când autorităţile de reglementare din China au lansat o serie de represalii asupra marilor grupuri tech din ţară.

    În ciuda presiunilor de moment, majoritatea analiştilor intervievaţi de Bloomberg prezintă o perspectivă favorabilă vis-a-vis de acţiunile Alibaba. Astăzi, acţiunile gigantului au crescut cu 2,7 la 13:10 (ora României).

    Conform unui clasament realizat de platforma digitală de trading eToro, Alibaba a fost una dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de către investitorii români în T3/2021.

     

  • Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson, cu o capitalizare de 500 mld. dolari, anunţă că se va împărţi în două companii publice diferite. Acţiunile, creştere de 3% în premarket

    Acţiunile Johnson & Johnson (JNJ) au crescut după ce grupul american a declarat că se va împărţi în două companii publice. Astfel, o societate se va concentra asupra medicamentelor şi produselor medicale, iar cealaltă se va axa pe produse de consum, relatează Bloomberg.

    Gigantul din industria medicală se va desprinde de divizia de consum într-un interval cuprins între 18 şi 24 de luni. Divizia s-a confruntat cu o serie de procese adresate mai multor produse, precum pudra de bebeluşi, care a fost asociată cu mai multe tipuri de cancer la ovare.

    Vineri, acţiunile JNJ creşteau cu 3% în premarket.

    De-a lungul timpului, braţul farmaceutic a fost cel mai bun performer din cadrul Johnson & Johnson. Divizia de medicamente a generat 55% din totalul vânzărilor de anul trecut, 28% venind din segmentul de dispozitive medicale, iar 17% din sectorul dedicat produselor de consum. Per total, JNJ a înregistrat venituri de 83 de miliarde de dolari în 2020, iar analiştii estimează vânzări de 94 de miliarde de dolari în 2021.

    În prezent, societatea analizează alternativele pe care le implică împărţirea, spune CFO-ul Joseph Wolk.

    „Încă suntem în fazele incipiente. Luăm în calcul atât o opţiune de tip «spin», cât şi un IPO (ofertă publică iniţială – n.r.) prin splitare”. Va mai dura ceva timp până vom vedea ce ne indică piaţa.”

    Acţiunile JNJ s-au apreciat anul acesta cu doar 3,6%. Între timp, rivalii de la Pfizer au obţinut un plus de 36%, iar Merck şi Moderna sunt pe plus cu 77%, respectiv 102%.

    Decizia companiei vine după ce General Electric a anunţat că se va împărţi în trei entităţi. Deşi conglomeratele americane formate din businessuri diferite erau destul de numeroase la un moment dat, tot mai multe companii consacrate, care au dominat mediul de business la nivel global, decid să îşi divizeze afacerile în entităţi mai mici, în aşa fel încât executivii să poată răspundă mai rapid în faţa trendurilor economice şi preferinţelor clienţilor.

    Johnson & Johnson are o valoare de piaţă de aproape 500 de miliarde de dolari.