Studiul arata ca ponderea utilizatorilor de produse bancare in
totalul populatiei de peste 15 ani este de 56%, Romania clasandu-se
pe locul 13 intre tarile europene analizate, cu o pozitie inaintea
Bulgariei. Printre primele clasate se gasesc tari precum Slovenia
si Austria, cu o penetrare a serviciilor bancare de 100%, respectiv
98%, urmate de Croatia si Cehia, cu 90%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Odata cu inaintarea in varsta, atat ponderea celor care acuza
lunar astfel de dureri, dar si frecventa crizelor cresc. O persoana
tanara, de pana in 30 de ani, se plange de dureri de cap in medie
de 1.4 ori pe luna, in timp ce in randul persoanelor de peste 50 de
ani durerile de cap se instaleaza mult mai frecvent, in medie de
2.5 ori pe luna.
Mai predispuse unor stari de disconfort generate de durerile de
cap sunt femeile, persoanele cu nivel de educatie scazut, dar si
persoanele vaduve si cele care locuiesc in mediul rural. Studiul
indica si o legatura puternica intre nivelul de trai si frecventa
instalarii unor astfel de episoade. Cu cat veniturile sunt mai
scazute, cu atat mai mare este si incidenta durerilor de cap.
“Este important sa ne tratam durerea, dar daca aceasta se repeta
este util sa aflam cauza ei si sa nu abuzam de aceste calmante”,
comenteaza presedintele Patronatului Farmacistilor din Romania,
Ioana Cacovean. Numai ca in farmacie discutia este tot mai
comerciala, iar multi romani invata medicina de la televizor, din
reclame. “Oamenii si-au pierdut obiceiul de a merge la medic si
s-au obisnuit sa se trateze din mers”, mai spune Cacovean.
Cel mai frecvent, aceste dureri sunt localizate in zona fruntii
(41% dintre cei afectati anual) sau sunt dureri generalizate in
toata zona capului (29%). Relativ frecvente sunt si durerile in
zona oculara (20%) sau a tamplelor (19%).
Cele mai frecvente simptome asociate durerilor de cap sunt
ametelile (26%), starile de agitatie (15%), tulburarile de vedere
(13%), dificultatile de concentrare (11%), greata (11%), lipsa
poftei de mancare (11%) si afectarea capacitatii motrice (11%). 39%
dintre cei intervievati nu au semnalat si alte simptome, ponderea
acestui segment fiind semnificativ mai mare in randul persoanelor
tinere, necasatorite, dar si in randul celor care au foarte rar
dureri de cap (1 – 6 ori pe an).
Respondentilor li s-a cerut sa numeasca si situatia in care
durerile de cap se instaleaza cel mai frecvent. Astfel, principalii
factori care duc la declansarea crizelor sunt stresul (pentru 33%
dintre cei afectati), oboseala (22%) sau supararea (12%).
Astfel, daca in luna februarie 2009 aproape jumatate dintre
romani considerau ca situatia financiara a familiei lor era mai rea
decat acum un an, in februarie 2010 procentul celor care o duc mai
rau din punct de vedere financiar urca la aproape 60%. Reducerea
veniturilor a fost resimtita puternic de-a lungul intregului an
2009 – una dintre cele mai pesimiste perioade pentru opinia publica
din Romania. Exista si o mica parte a populatiei ale carei venituri
s-au imbunatatit comparativ cu un an in urma, dar aceasta a scazut
de la 13% in februarie 2009 la 7% in februarie 2010.
Parerile romanilor fata de evolutia situatiei lor financiare in
acest an sunt impartite – 40% cred ca venitul lor va ramane
acelasi, in vreme ce 40% spun ca se asteapta ca acesta sa scada.
Numai 2 din 10 romani sunt convinsi ca situatia lor financiara se
va imbunatati in acest an. Numarul optimistilor a ramas relativ
constant de la inceputul crizei economice, atingand valori usor mai
ridicate in vara anului 2009.
Un indiciu asupra bunastarii populatiei unei tari este predilectia
catre economisire si increderea in stabilitatea locului de munca.
Aproximativ trei sferturi dintre romani cred ca nu este momentul
potrivit pentru a economisi, iar 84% nu se asteapta sa puna bani
deoparte in 2010. Responsabila pentru aceasta atitudine ar putea
fi, printre altele, evolutia preturilor. 72% dintre romani cred ca
preturile au fost mai ridicate in februarie 2010 fata de acceeasi
perioada a anului anterior, iar trei sferturi din populatie
estimeaza ca preturile se vor mari pe parcursul acestui an cel
putin in acelasi ritm ca pana acum. De asemenea, neincrederea in
stabilitatea locului de munca a ramas la fel de ridicata ca si in
2009: 9 din 10 romani cred ca somajul va creste in decursul acestui
an.
In acest context, nu surprinde faptul ca intentia de achizitie a
unei masini sau a unei locuinte se mentine la inceputul anului 2010
la nivelul relativ scazut al toamnei trecute: 10%, respectiv 5%. In
schimb, 19% dintre romani au intentii serioase sa investeasca in
imbunatatirea locuintei, iar 12% considerau in luna februarie ca
este o perioada favorabila achizitiei bunurilor de folosinta
indelungata, precum: mobila, masina de spalat sau televizor. 2 din
10 romani se asteapta sa cheltuiasca anul acesta o suma mai mare
decat anul trecut pentru astfel de cumparaturi – probabil si in
urma experientei promotiilor pe care le-au derulat marii retaileri
in 2009.
Informatiile provin din Barometrul de Incredere a Consumatorului,
studiu cofinantat de Comisia Europeana si realizat lunar de GfK
Romania. Datele sunt reprezentative pentru populatia Romaniei in
varsta de 15 ani si peste, esantionul fiind de 1000 de persoane
intervievate in fiecare luna.
In ciuda crizei, romanii au scos din buzunare anul trecut mai
mult cu 6% pentru produsele alimentare si “de rasfat”, de gen
cafeaua, dupa cum se arata intr-un studiu realizat de GfK Romania.
Motivul pentru care am platit mai mult este legat in special de
inflatie. In prima jumatate a anului, avantul pentru cumparaturi a
fost mai mare, dar s-a diminuat in a doua parte a anului. “Dupa un
prim avant curajos, in a doua jumatate a anului comportamentul de
cumparare al gospodariilor a fost unul mai temperat. Cresterea
valorii platite la un act de cumparare fata de a doua jumatate a
anului 2008 a fost de doar 3%, pe fondul unei usoare cresteri a
frecventei de cumparare”, a declarat Raluca Raschip, director
departament in cadrul GfK Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Prima jumatate a anului 2009 a debutat cu o crestere a
consumului casnic in valoare mai accentuata fata de perioada
similara din 2008. Principalul factor care a influentat aceasta
evolutie a fost valoarea mai mare platita de consumatori pentru
cosul de cumparaturi, crestere de pana la 9%. “Dupa acest prim
avant curajos, in a doua jumatate a anului comportamentul de
cumparare al gospodariilor a fost unul mai temperat. Cresterea
valorii platite la un act de cumparare fata de a doua jumatate a
anului 2008 a fost de doar 3%, pe fondul unei usoare cresteri a
frecventei de cumparare”, declara Raluca Raschip, director
departament Consumer Tracking GfK Romania.
O tendinta importanta sesizata in 2009 a fost orientarea
consumatorului roman catre consumul in-home. Prin urmare, anumite
categorii au inregistrat cresteri mai insemnate. Dintre produsele
alimentare de baza, consumul de ulei a crescut cu aproape 4%.
Consumatorii au gatit mai mult in cadrul gospodariei, tendinta
sustinuta de cresterea cantitatii de ulei achizitionata la nivel de
gospodarie, in timp ce numarul de cumparatori a ramas constant.
Cresterile au fost influentate cu siguranta si de scaderea
puternica a pretului mediu platit pentru ulei, o diferenta de pana
la 24% in 2009 fata de 2008.
Printre produsele “de rasfat” pe care consumatorii si le-au permis
in ciuda contextului economic mai putin favorabil, se situeaza
cafeaua macinata si prajita. Mai mult decat in 2008, producatorii
au sustinut acest consum, prin promotii axate atat pe valoare
adaugata, cat si pe pret. Rezultatul s-a tradus intr-o frecventa de
cumparare mai mare si, implicit, un consum mai ridicat. Mai mult,
importanta cafelei vrac a fost mai mica, gospodariile preferand
cafeaua ambalata.
Orientarea catre consumul in-home este bine reflectata si de
evolutia unei alte categorii – berea. In 2009, consumul casnic a
crescut simtitor, cu 9%, in contextul scaderii ocaziilor de consum
pentru categorie in afara casei. Ca si in cazul cafelei,
producatorii au fost foarte activi in incercarea de a impulsiona
consumul. Activitatile agresive de promovare i-au convins pe
consumatori sa achizitioneze categoria mai des si in cantitati mai
mari la un act de cumparare. Preferintele consumatorilor au fost
destul de clare in ceea ce priveste tipul de ambalaj: PET-ul si
berea ambalata la cutie fiind achizitionate cel mai mult.
Intre produsele lactate care au beneficiat de o promovare intensa
in 2009 se afla si iaurtul. Gospodariile au fost stimulate sa
consume mai mult, atat prin intermediul promovarii multipack-urilor
economice, cat si prin campanii nationale de incurajare a
consumului de mancare sanatoasa, ce aduce beneficii organismului.
Astfel, numarul de gospodarii consumatoare a crescut in 2009
comparativ cu 2008, atat pentru segmentul de iaurt simplu, cat si
pentru cel cu fructe. Cele doua segmente de iaurt s-au dezvoltat
constant in ultimii ani. Pentru iaurtul simplu se remarca totusi o
crestere mai mare in volum fata de cea a iaurtului cu fructe.
Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
GfK Romania, pe un esantion de 2,200 gospodarii, reprezentativ la
nivel national.
Plecand de la cifrele sondajului facut de GfK pe un esantion
reprezentativ din mediul rural si urban,
Gandul a calculat ca romanii petrec anual pe
drumuri 1,19 miliarde de ore, adica 136.309 ani. Calculul este
facut raportandu-ne la populatia cu drept de vot din Romania care
are peste 18 ani, adica peste 18 milioane de cetateni.
Dintre cei intervievati de GfK, 19% au declarat ca merg cu
masina, 21% cu mijloacele de transport in comun si 47% o iau pe
jos.
Pe ce drumuri merg? Multumita celor 8 ministri de la
Transporturi postdecembristi, din care numai 4 sunt prezentati in
fotografiile de mai sus, Romania este pe ultimele locuri europene
din punct de vedere al infrastructurii. Avem 15.600 de km de
drumuri nationale, din care 10.920 sunt intr-o stare proasta. Avem
20.385 de km de cale ferata, din care 38% ar fi trebuit demult
bagati in reparatii capitale.
Cititi mai multe despre timpul petrecut pe drumuri pe
www.gandul.info
Concluziile studiului arata ca tinerii intre 15 – 20 de ani sunt
foarte sensibili la felul in care sunt perceputi de cei din jurul
lor, mai ales la perceptiile grupurilor din care fac parte, aici
dorind in primul rand sa-si impuna personalitatea si sa iasa in
evidenta.
Tinerii pun mare pret pe felul in care arata. Starea lor de bine
depinde in foarte mare masura de aspectul lor exterior – nu doar
imbracamintea fiind importanta, ci intregul look, inclusiv
tunsoarea si restul accesoriilor. Hainele sunt extrem de
importante, atat pentru fete, cat si pentru baieti. Le aleg cu
grija si investesc fara niciun regret in ele o parte extrem de
consistenta din banii de care fac rost. Tinuta standard a unui
trend-setter in 2009 consta in: conversi, jeansi, tricou si hanorac
imprimate, esarfa, caciula sau apca moderna, geanta sport,
bratari.
Reprezentantii generatiei “Converse” percep tehnologia ca pe
ceva obligatoriu pentru timpurile noastre, cele mai importante
repere ale lor fiind telefonul mobil, mp3 playerul si PC-ul cu
acces la Internet. “Tehnologia reprezint= un facilitator al unui
stil de viata si un indicator de status. Cu cat esti mai
tehnologizat ai acces la mai multe activitati, informatii, poti
face anumite lucruri care st te fact vizibil”, spune Oana Mirila,
director de cercetare calitativa, la Gfk Romania.
Fata de tinerii din 2005, cei de astazi se dovedesc a fi mai
blazati si mai dezamagiti de ceea ce le ofera societatea si de
valorile promovate de aceasta, mai individualisti – mai putin
dispusi sa-si asume responsabilitati sociale, mai radicali si mai
putin dispusi la toleranta, precum si mai dependenti de comunicarea
virtuala.
Cele mai bine vandute produse apartinand marcilor proprii au
fost dulciurile si mezelurile. Desi jumatate din cumparatori au
achizitionat astfel de produse, doar 12% din ei o fac in mod
constant. Mai mult decat atat, 30% din cei chestionati nu au auzit
niciodata de acest tip de marci.
Principalul factor care sta la baza deciziei de cumparare a
marcilor private este pretul mai mic fata de produsele
conventionale. Cei mai multi dintre respondenti nu considera insa
ca aceste produse au o calitate mai scazuta, care i-ar putea
determina sa nu mai cumpere.
Vanzarile de marci proprii ale retailerilor au fost in jur de
350 milioane euro anul trecut, potrivit calculelor BUSINESS
Magazin, ceea ce reprezinta circa 6% din comertul modern. Pana in
2012 toate hypermarketurile au drept obiectiv majorarea ponderii
vanzarilor de marci private la 20% din totalul vanzarilor.
Motivatia principala pentru interesul crescut in produsele de
economisire este teama de zilele negre pe care multi le asteapta
anul acesta. Chiar si asa, inainte sa te interesezi de cele mai
bune dobanzi la depozite, trebuie sa mai ai si bani. Or, potrivit
studiului, romanii nu prea au ce sa economiseasca, drept pentru
care interesul nostru pentru produsele deeconomisire este destul de
scazut fata de media statelor studiate.
Populatia din mediul urban citeste de patru ori pe luna, adica
de doua ori mai des decat persoanele din mediul rural, cea mai mare
frecventa fiind intalnira in randul persoanelor cu studii
superioare, care obisnuiesc sa citeasca de opt ori intr-o luna.
Realitatea este insa ca aproape o treime dintre romani nu citesc
deloc, iar inca o treime dintre respondentii studiului deschid o
carte de cateva ori pe an sau chiar mai rar. Cele mai citite carti
sunt cele de literatura sau beletristica, cele de specialitate si
cartile despre hobby-uri. |n schimb, cartile SF, de psihologie, de
auto-educare sau de memorii inregistreaza un interes mai
scazut.
Aceste obiceiuri de lectura se reflecta si in comportamentul de
cumparare al consumatorilor, piata fiind in scadere. |n ultimul an,
un roman din trei au cumparat carti, iar doi cumparatori din zece
au facut cartile cadiu, conform studiului Gfk Romania. Iar bugetul
alocat este si el destul de restrans, avand in vedere ca doar 8%
dintre romani au platit mai mult de 50 de lei pentru cea mai
recenta achizitie de cartem in timp ce mai mult de jumatate dintre
cumparatori au cheltuit cel mult 20 de lei.
Asadar, n-ar trebui sa fie de mirare ca afacerile librariilor si
ale editurilor au avut de suferit. Cel mai recent exemplu ar fi
editura Nemira, care a cerut recent falimentul pe fondul prabusirii
pietei de carte. Compania va intra astfel in reorganizare
judiciara, perioada in care va continua insa sa functioneze.
Editura Nemira, detinuta integral de Ana Maria Nicolau, a incheiat
anul trecut cu o cifra de afaceri de 6,5 de milioane de lei si cu o
pierdere neta de aproape 710.000 de lei.