BusinessMagazin

Tag: Georgescu

  • Un braşovean a devenit antreprenor după ce i-a venit ideea să-i înveţe pe corporatişti să redescopere lectura

    „O idee unică în lume“ – aşa descrie Bogdan Georgescu start-up-ul Bookster, pe care l-a fondat în urmă cu trei ani, cu menirea de a oferi accesul la cărţi unui număr cât mai mare de angajaţi. Succesul de la noi şi feedback-ul primit l-au încurajat pe Georgescu să ţintească şi pieţe din afara României.

    Bookster este o bibliotecă pentru angajaţii din companii. Este o definiţie concisă a proiectului fondat de Bogdan Geor-gescu, care oferă corporatiştilor, pe baza unui abonament lunar, accesul la zeci de mii de cărţi. „Ideea s-a construit în timp, am avut un mic incubator de afaceri în care am testat diverse idei de afaceri mai ales cu tentă socială, orientate spre educaţie. Bookster a venit de la ideea că este păcat ca oamenii să cumpere cărţi atunci când sunt reduceri. Eu cred că ar trebui să citim cărţi pentru că ne plac sau pentru că sunt de interes şi nu pentru că sunt ieftine. Sunt destul de mulţi oameni care nu îşi permit, din cauza preţului, să cumpere cărţi.“

    Bogdan Georgescu a ales zona corporate din mai multe considerente, unul dintre acestea fiind şi lipsa serviciilor din zona de educaţie destinate acestei categorii. „Am plecat de la ideea de a construi o afacere sustenabilă, care să crească în timp. Ne-am gândit la companii, pentru că pe zona aceasta de educaţie nu erau foarte multe proiecte.“ Succesul, spune antreprenorul, a venit destul de repede, iar feedback-ul a fost unul mai mult decât pozitiv. „Am construit un program prin care responsabilii de resurse umane antrenează angajaţii în diferite proiecte, în special cu scopul de a-i încuraja să citească. Practic, se creează o dinamică în fiecare companie, este un concept nou numit «learning organization».“

    Luând în calcul numărul de companii din străinătate care oferă contra cost accesul la cărţi electronice, l-am întrebat pe fondatorul Bookster de ce nu a ales această variantă. „Iniţial am vrut să oferim închirierea de cărţi electronice, aceasta a fost prima noastră idee. Din păcate, am aflat repede că această digitalizare agresivă este doar o poveste. În presă dă bine, se vorbeşte tot timpul despre gadgeturi, dar în realitate piaţa nu răspunde acestei tendinţe. În România, doar 3% din cota de piaţă a cărţii este reprezentată de cartea electronică. În Germania este vorba de 4%, în Spania şi Italia tot 4%. Cea mai mare digitalizare din acest punct de vedere este în Marea Britanie, cu 14%.“

    Fondat în 2012, start-up-ul Bookster a fost mai întâi testat pe un grup mic de companii, pentru ca ulterior să ajungă pe birourile a zeci de corporaţii. „Am început să dezvoltăm Bookster şi să testăm în octombrie 2012, am lansat apoi un pro-gram pilot în martie 2013, iar primul contract l-am semnat în septembrie 2013. Bookster este o idee inovatoare, nu mai există nicăieri în lume, şi din această cauză a avut un proces de învăţare destul de lung. Investiţia a fost mult mai mare decât mi-aş fi dorit, în jur de un milion de euro, şi mai avem de investit până să ajungem pe zero. Anul trecut cifra de afaceri a fost de un milion de lei, iar anul acesta ar trebui să ajungem la 2,5 milioane de lei. Nu suntem încă pe profit, anul acesta ar trebui să ajungem pe zero. După aceea, mă aştept la o marjă de profit de 20-25% atunci când ne vom apropia, ca cifră de afaceri, de 1 milion de euro pe an.“

    Aceste predicţii l-au încurajat pe Bogdan Georgescu să se gândească la extinderea pe alte pieţe, dar ieşirea în afara graniţelor necesită o analiză în profunzime. „Planul nostru este ca de la anul să ieşim pe câteva pieţe din jur, avem drept clienţi corporaţii mari cu sedii în toată lumea care deja ne-au adresat întrebarea dacă putem oferi Bookster şi în alte state. Ne uităm la câteva pieţe precum cele din Polonia, Turcia sau Austria. Trebuie însă să înţelegem mai bine modelul de business, nu cred că este sănătos să ieşi imediat din ţară.“

    Între 30.000 şi 35.000 de angajaţi din România au acces la Bookster. Abonamentul costă între 3 şi 5 euro pe lună pen-tru un cont activ, iar sistemul este flexibil, în sensul în care o companie plăteşte doar pentru cei care folosesc efectiv ser-viciul. „Faţă de alte servicii unde plăteşti pentru toată lumea la grămadă, noi am preferat să se plătească doar pentru cei care activează contul şi chiar îl folosesc. Pe de altă parte, şi livrarea e scumpă, astfel încât ne orientăm spre companii cu un număr mai mare de angajaţi.“

    „În acest moment avem peste 30.000 de cărţi, dar am început cu 1.000. Am observat comportamentul cititorilor noştri şi astfel am crescut colecţia. Am observat că avem cititori de toate felurile şi am încercat să aducem din fiecare domeniu cărţi care au o poveste frumoasă în spate: cărţi premiate, scrise de autori celebri sau de formatori de opinie – nu neapărat cărţi ştiinţifice sau tehnice“, spune Georgescu. „Abonaţii citesc în jur de 6-9 cărţi pe an, iar oamenii ţin o carte, în medie, timp de 39 de zile. Media este de aproximativ 15 materiale pe an, incluzând şi articole sau cărţi electronice. 87% dintre abonaţi citesc mai mult de trei cărţi pe an, iar rata de loialitate este de peste 97% (cei care rămân activi după prima lună). Cam 30% dintre angajaţii companiilor care au contract cu Bookster sunt utilizatori activi. Este mai mult decât ceea ce am estimat noi iniţial, dar mai puţin decât mi-aş dori eu, adică două treimi. Cu toate acestea, se activează în fiecare săp-tămână câteva sute de conturi noi, fără să depunem efort în această direcţie.“

    Bogdan Georgescu spune că atitudinea oamenilor faţă de ideea de antreprenoriat s-a schimbat în ultimii ani, iar acest lucru va încuraja tot mai mulţi tineri să pornească un business pe cont propriu. „Astăzi există o deschidere mult mai mare către zona de antreprenoriat decât în urmă cu 5-6 ani. Atunci ţi-era şi ruşine să te prezinţi ca antreprenor, lumea te vedea ca pe un bişniţar. Astăzi afacerea proprie nu mai e văzută ca ceva rău, dar educaţia în acest domeniu nu prea există. Oamenii nu ştiu ce presupune, nu ştiu cum să obţină finanţare. Există reale probleme de educaţie, de înţelegere a mecan-ismului unui start-up care încetinesc progresul. Creşterea este însă evidentă, avem permanent idei noi.“

  • Senatul a votat eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu de la şefia ANI, în urma demisiei

    Hotărârea privind eliberarea din funcţie a lui Horia Georgescu a fost adoptată de plenul Senatului cu 103 voturi ”pentru”, 1 abţinere şi un vot împotrivă.

    Comisia Juridică a adoptat, săptămâna trecută, raportul prin care se ia act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

    Biroul Permanent al Senatului a fost informat, în 23 martie, de Consiliul de Integritate al ANI în legătură cu demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei şi a sesizat Comisia juridică pentru declanşarea procedurii de numire a unui înlocuitor.

    Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    Fostul deputat UDMR Marko Attila, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

  • Martor în dosarul ANRP: Raport de expertiză, întocmit cu ajutorul avocatului Radu Pricop

    O martoră din acest dosar le-a spus anchetatorilor că raportul de expertiză l-a întocmit în 2008, la solicitarea lui Valentin Vişoiu prin avocaţii Radu Pricop şi Florin Barbu.

    “Mi-au fost puse la dispoziţie copii după toate actele menţionate în acest raport de expertiză, copie după planul moşiei Ivan Grueff din anul 1924 cu semnături şi ştampile de la arhivă, planurile cadastrale la 500 şi 2.000, diverse ediţii menţionate în raport, din baza mea de date şi obţinute de-a lungul timpului de la Cadastrul Bucureşti”, a povestit martora.

    Conform sursei citate, toate aceste acte i-au fost puse la dispoziţie de Florin Barbu şi de avocatul Radu Pricop.

    “Precizez că nu îi cunoşteam dinainte, ci aceştia au venit la mine acasă şi mi-au solicitat să efectuez această expertiză. (…) Pe lângă documentele puse la dispoziţie de către persoanele care mi-au solicitat efectuarea expertizei, am avut la dispoziţie planuri cadastrale scara 1-500 şi scara 1-2000 conforme cu baza de date a Oficiului de Cadastru Bucureşti”, a povestit martora.

    Afirmaţia martorei a fost făcută în dosarul în care fostul şef al ANI, Horia Georgescu, şi parlamentarii Theodor Nicolescu şi Marko Attila au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În acelaşi dosar trimis în faţa instanţei, Dorin şi Alin Cocoş au făcut mai multe denunţuri.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Astfel, în faţa instanţei vor ajunge deputatul Theodor Nicolescu, aflat în arest preventiv, pentru faptele comise în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El este acuzat de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Ingrid Zaarour, fosr preşedinte al ANRP, cercetată sub control judiciar, pe Mihnea-Remus Iuorp, Ingrid-Luciana Popa-Mocanu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, Horia Georgescu, toţi trei arestaţi în prezent. În faţa magistraţilor vor ajunge şi Remus-Virgil Baciu, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupţie în altă cauză, fost vicepreşedinte al ANRP, Marko Attila, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, precum şi Constantin-Cătălin Canangiu, arestat preventiv, pentru faptele comise în perioada în care era reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    Toţi cei şapte vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată şi experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă. Primii doi sunt arestaţi preventiv, iar ultimii doi sunt arestaţi la domiciliu. Cei patru vor fi judecaţi pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. În plus, Alexandru-Florin Hanu este acuzat şi de luare de mită.

    “Prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi din prezenta cauză au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro”, conform anchetatorilor.

    Procurorii au pus sechestru asigurator asupra mai multor sume de bani şi bunuri ce aparţin acuzaţilor din acest caz şi au confiscat cele 6,2 milioane de lei de la Nicolescu şi suma de 10.000 euro de la Hanu, bani pe care i-ar fi luat cei doi drept mită.

    Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Prejudiciul estimat în dosarul lui Horia Georgescu, majorat cu aproximativ zece milioane de euro. Procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu 84 de milioane de euro

    Potrivit unor surse judiciare, prejudiciul a fost calculat, iniţial, de DNA, ca fiind de 75 de milioane de euro. Ulterior, în urma adunării mai multor informaţii şi date, procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 84 de milioane de euro.

    Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a fost adus, miercuri, din Arestul central al poliţiei la DNA, pentru a i se comunica modificarea prejudiciului.

    Horia Georgescu se află în arest din 18 martie, în urma unei decizii a instanţei supreme.

    În acelaşi dosar, Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu, foşti colegi ai lui Georgescu în comisia de la ANRP, şi Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, experţi evaluatori, sunt şi ei arestaţi preventiv, tot din 18 martie.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, instanţa a dispus ca ei să fie arestaţi la domiciliu.

    Procurorii au dispus, în acelaşi caz, cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    În acelaşi caz, DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila, această solicitare urmând să fie analizată, miercuri, de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

    Camera Deputaţilor a mai votat în 2 decembrie 2014 o altă cerere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR, în dosarul retrocedărilor “Bica 2”.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Consiliul de Integritate a luat act de demisia lui Horia Georgescu. Interimatul este asigurat de Bogdan Stan

    Consiliul Naţional de Integritate a luat act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), urmând ca aceasta să fie trimisă Senatului României, potrivit unui comunicat de presă al CNI.

    “Prin efectul legii, conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate este exercitată, până la alegerea unui nou preşedinte, de către domnul Bogdan Stan, în prezent, vicepreşedinte al ANI”, conform comunicatului de presă.

    În cadrul şedinţei de joi, consiliul a discutat şi despre paşii ce urmează să fie făcuţi pentru declanşarea procedurii de organizare a concursului pentru alegerea unui nou preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    “Membrii Consiliului Naţional de Integritate apreciază că Agenţia Naţională de Integritate este o instituţie matură, pe deplin operaţională, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor proceduri solide, şi îşi exprimă încrederea în faptul că instituţia va continua să-şi îndeplinească cu succes obiectivele cuprinse în cadrul normativ existent şi asumate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi prin Strategia Naţională Anticorupţie”, conform sursei citate.

    Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Ulterior, el a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a instanţei supreme.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

    Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătraţi în Braşov, precum şi două apartamente în Braşov şi în Bucureşti, potrivit declaraţiei sale de avere, în care menţionează şi o datorie de 250.000 de euro către naşii săi.

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

    De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

    În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

    Horia Georgescu are şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

    El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

    Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

    De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

    În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

    Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

  • Horia Georgescu, adus la instanţa supremă, pentru judecarea cererii de arestare preventivă – VIDEO

    Horia Georgescu a fost adus, în jurul orei 12.00, din Arestul Poliţiei Capitalei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care urmează să decidă dacă el va fi arestat prevenitiv, arestat la domiciliu sau va fi cercetat sub control judiciar.

    Alături de Georgescu, au mai fost aduse alte şapte persoane, toate reţinute de procurorii DNA în acelaşi dosar.

    Astfel, din Arestul Central al Poliţiei au fost aduşi Mihnea-Remus Iuoraş şi Ingrid Popa-Mocanu, fost vicepreşedinte, respectiv membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Un alt fost membru al aceleiaşi comisii, despre care se presupune că a acordat despăgubiri în mod ilegal, este Constantin-Cătălin Canangiu.

    De asemenea, procurorii propun arestarea a patru experţi evaluatori – Gheorghe Vişoiu, Neculai Nistor, Alexandru-Florin Hanu şi Dorin-Cornel Drulă.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    Toţi cei 11 foşti membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzaţi de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Horia Georgescu şi celelalte şapte persoane a fost reţinuţi luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    După ce a fost reţinut, Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aceasta urmând să fie depusă la Senat marţi.

    Georgescu, Mocanu Popa şi Zaarour, alături de alţi foşti membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Horia Georgescu demisionează de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut de procurorii DNA

    Avocatul Cristian Ene a declarat, pentru MEDIAFAX, că urmează să depună marţi dimineaţă, la Senat, demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Ene a precizat că Horia Georgescu i-a dat demisia luni seară, pentru a o duce la Senat în numele său.

    Horia Georgescu a fost reţinut luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de trei fapte de abuz în serviciu, pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Georgescu va fi dus marţi la instanţa supremă, care va judeca propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

    În acelaşi dosar a fost reţinută, luni, şi fosta consilieră a lui Gabriel Oprea, Ingrid Mocanu Popa, ea fiind suspectată că a participat, alături de alţi membri al Comisiei ANRP, la acordarea unor despăgubiri supraevaluate cu 75 de milioane de euro.

    De asemenea, fostul preşedinte al ANRP Ingrid Zaarour a fost pusă sub control judiciar, după ce a fost audiată la DNA.

    Şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a fost audiat luni la DNA, unde a fost dus cu mandat, la fel ca şi Horia Georgescu.

    Georgescu, Mocanu Popa şi Zaarour, alături de alţi foşti membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

    Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătraţi în Braşov, precum şi două apartamente în Braşov şi în Bucureşti, potrivit declaraţiei sale de avere, în care menţionează şi o datorie de 250.000 de euro către naşii săi.

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

    De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

    În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

    Horia Georgescu are şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

    El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

    Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

    De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

    În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

    Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

  • Ce avere are şeful ANI: o casă de 356 mp, două apartamente în Braşov şi Bucureşti, dar şi o datorie de 250.000 euro

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

    De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

    În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

    Horia Georgescu are şi un autoturism Volskwagen, cumpărat în anul 2008.

    El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

    Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

    De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

    În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

    Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

    Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost adus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, luni dimineaţă, surse judiciare declarând pentru MEDIAFAX că acesta este suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate.

    Sursele citate au precizat că în dosarul în care şeful ANI a fost adus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept “excepţionale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.

    “Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie”, sunt alte motive invocate.

    Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propietăţilor (ANRP), prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.

    De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.

    Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de “cazuri excepţionale, temeinic motivate” nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă.

    Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.

    Diferenţa este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătoreşti definitive.

    ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial.

    Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe.

    Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.

    Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% mai mică decât valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară.

    În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane lei şi 466,7 milioane lei.

    La începutul lunii martie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

    El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă.

    Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situaţiei.

  • Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, adus cu mandat la DNA

    Horia Georgescu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 08.15, fiind însoţit de anchetatorii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele şefului ANI.

    Întrebat, la intrarea în sediul DNA, în ce dosar va da declaraţii, Horia Geogescu a spus că nu ştie despre ce cauză este vorba.

    Din primele informaţii rezultă că Horia Georgescu ar urma să fie audiat într-un dosar disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru restituirea ilegală, de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a unui teren supraevaluat.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

  • Georgescu: Sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de 1 mld euro şi de 1,6 mld în 6 ani

    “Patru ani cu perderi, doi cu profit. Pierderile, în euro, înseamnă 1,6 miliarde euro. Dacă nu era dublată de eforturi permanente din partea băncilor, pierderea ar fi condus la o situaţie de şubrezire a sistemului, dar Direcţia Supraveghere a monitorizat permanent şi a reuşit să determine aport de capital, capital ireversibil, cu care au contribuit acţionarii, cei care au avut de suportat pierderile”, a spus Georgescu, la audierea în Parlament a conducerii BNR privind problema francilor elveţieni.

    Oficialul BNR a arătat că acţionarii băncilor au adus capital de 1,8 miliarde euro în ultimii 4-5 ani, mai mult decât pierderea netă însumată de la începutul crizei. La această sumă se adaugă împrumuturi subordonate cu scadenţă de peste doi ani de peste 400 de milioane euro.

    “Situaţia sistemului este solidă, dar cu eforturi mari făcute de bănci, de proprietari, pentru menţinerea calităţii sectorului bancar la un nivel corespunzător. Aceste costuri au fost asumate de acţionari”, a spus Georgescu.

    În urmă cu două săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că sistemul bancar a înregistrat după primele 11 luni de anul trecut o pierdere de 3,58 miliarde lei, în contextul procesului de scoatere a creditelor neperformante în afara bilanţurilor băncilor.

    Potrivit datelor BNR, provizioanele constituite de bănci în procesul de curăţare a portofoliului de credite neperformante au dus la o pierdere netă a sistemului în primele nouă luni de anul trecut la 1,58 miliarde lei.

    Din cifrele furnizate marţi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu rezultă că cea mai mare parte a ajustării bilanţiere s-a realizat în ultimul trimestru de anul trecut, când băncile au cumulat o poerdere netă de circa 3 miliarde lei.