BusinessMagazin

Tag: GAZPROM

  • Gazprom acuză Ucraina că nu îşi întreţine gazoductele în mod corespunzător

     “Realizăm suficiente investiţii pentru a ne întreţine sistemul de distribuţie a gazelor. Nu se poate spune acelaşi lucru despre sistemul ucrainean. Gazoductele îmbătrânesc şi, în consecinţă, se produc accidente”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă vicepreşedintele Gazprom Vitali Markelov.

    “Nu este primul incident la sistemul de distribuţie a gazelor ucrainean şi cred că vor mai fi şi altele deoarece sistemul trebuie întreţinut. Îmbătrânirea gazoductelor este inevitabilă”, a adăugat el.

    O explozie s-a produs marţi la gazoductul internaţional Urengoi-Pomari-Ujgorod, în regiunea Poltava din nord-estul Ucrainei, care alimentează Europa cu gaz rusesc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom introduce un sistem de plată în avans a gazelor naturale pentru Ucraina. Posibile perturbări ale tranzitului de gaze către UE

     După ce ultimatumul impus Kievului în vederea plăţii unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari a expirat la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), “Gazprom, în virtutea contractului în vigoare, a trecut Naftogaz la un sistem de preplată pentru livrări de gaze”, a anunţat grupul rus într-un comunicat.

    “Nicio plată aferentă lunii iunie nu a fost efectuată. Începând din această zi (luni), societatea ucraineană mai primeşte doar volumele pe care le va fi plătit”, a adăugat grupul, fără să precizeze care sunt consecinţele imediate.

    Decizia Gazprom riscă să conducă la perturbări ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, dintre care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, ca în precedentele conflicte gazifere, în 2006 şi 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • Unde se duc banii FMI pentru Ucraina

    Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.

    În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.

    Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.

    Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.

    Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.

  • Gazprom amână până la 9 iunie ultimatumul dat Ucrainei, după efectuarea primei plăţi

     “Ucraina a plătit prima tranşă a datoriei la gaze. Astăzi (luni), 786 de milioane de dolari (577 de milioane de euro) au fost virate în contul Gazprom”, a declarat, citat într-un comunicat, Aleksei Miller, CEO-ul Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom trebuie să achite taxe de aproape 800 milioane de dolari pentru livrări neplătite de Ucraina

    Grupul a cerut guvernului rus să ajute la rezolvarea problemei taxelor de export care trebuie plătite în urma anulării, în aprilie, a discounturilor oferite Ucrainei, a declarat ministrul rus de Finanţe Anton Siluanov, la St. Petersburg, transmite Bloomberg.

    El a precizat că guvernul va analiza problema.

    “Nu este drept, în condiţiile în care Gazprom nu a încasat banii de la Ucraina, care contestă preţul gazelor şi nu recunoaşte în totalitate datoriile. Totuşi, asta este legea, iar ţara are nevoie de venituri suplimentare”, a spus Ildar Davletşin, analist la Renaissance Capital în Moscova.

    Rusia face eforturi de relansare a creşterii economice, care a încetinit la 0,9% în primul trimestru, pe fondul conflictului din Ucraina şi al sancţiunilor impuse de SUA şi UE în urma anexării Crimeei.

    Autorităţile ruse au anulat două discounturi acordate companiei ucrainene NAK Naftogaz Ukrainy, preţul urcând, în prima săptămână din aprilie, de la 268,5 dolari pentru o mie de metri cubi la 485 de dolari.

    Scutirea de la taxa de export a fost acordată în 2010, în cadrul acordului de la Harkov, în care Ucraina a prelungit termenul de închiriere a bazei din Crimeea pentru flota de la Marea Neagră a Rusiei din 2017 până în 2042, în schimbul gazelor mai ieftine.

    După ce Putin a declarat că Crimeea este parte a Rusiei, guvernul de la Moscova a anunţat că închirierea nu mai este necesară.

    “Gazprom va cere guvernului să prelungească termenul de plată a taxelor pe exportul gazelor în Ucraina până când Naftogaz va începe să îşi plătească datoriile”, a spus un purtător de cuvânt al grupului.

    Datoriile restante ale Ucrainei, pentru perioada noiembrie 2013-aprilie 2014, se ridică la 3,5 miliarde de dolari, potrivit Gazprom. Compania mai cere circa 1,7 miliarde de dolari, în avans, pentru livrările din iunie.

    Ucraina este dispusă să plătească datoriile acumulate pentru livrările de gaze până în martie inclusiv, dacă Rusia va reveni la preţul de 268,5 dolari pentru o mie de metri cubi, din primul trimestru.

    Oficialii ruşi, inclusiv premierul Dmitri Medvedev, au declarat că vor discuta noi termeni contractuali numai dacă guvernul de la Kiev va plăti cel puţin parţial datoriile pentru gaze.

    În Ucraina, miliardarul Petro Poroşenko a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică.

    Oficiali ruşi, ucraineni şi europeni din sectorul energiei vor discuta luni, la Berlin, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Energiei, fără să ofere alte informaţii.

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

     Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia şi China au semnat un acord pentru livrarea gaze pe care îl negociază de peste zece ani

     Un memorandum de înţelegere între cele două companii de stat a fost semnat în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin şi a liderului chinez Xi Jinping în cea de-a doua zi, şi ultima, a vizitei lui Putin la Shanghai, potrivit Russia Today.

    Preţul pe care China îl va plăti pentru gazul din Rusia rămâne un “secret comercial”, potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller.

    Acordul pe termen lung prevede ca Gazprom să înceapă să livreze din 2018 Chinei câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani.

    Detaliile înţelegerii, inclusiv preţul şi participarea Chinei în unele proiecte din Rusia, au fost discutate mai mult de zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia şi China nu au ajuns la un acord în domeniul livrărilor de gaze

     Discuţiile vor continua, cele două ţări sunt interesate de un compromis, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, relatează Bloomberg.

    Oficiali ruşi au declarat înainte de întâlnirea celor doi preşedinţi că părţile sunt foarte aproape de un acord, la peste 10 ani după începerea discuţiilor.

    Subiectul divergent este cel al preţului, chiar dacă acordul era considerat probabil, având în vedere sancţiunile comerciale şi financiare cu care se confruntă Putin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, după anexarea Crimeei.

    Cele două ţări discută preţul, iar acordul ar putea fi convenit în orice moment, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, după întâlnirea de marţi dintre preşedinţii Rusiei şi Chinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia şi China nu au ajuns la un acord în domeniul livrărilor de gaze

     Discuţiile vor continua, cele două ţări sunt interesate de un compromis, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, relatează Bloomberg.

    Oficiali ruşi au declarat înainte de întâlnirea celor doi preşedinţi că părţile sunt foarte aproape de un acord, la peste 10 ani după începerea discuţiilor.

    Subiectul divergent este cel al preţului, chiar dacă acordul era considerat probabil, având în vedere sancţiunile comerciale şi financiare cu care se confruntă Putin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, după anexarea Crimeei.

    Cele două ţări discută preţul, iar acordul ar putea fi convenit în orice moment, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, după întâlnirea de marţi dintre preşedinţii Rusiei şi Chinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro