BusinessMagazin

Tag: functii

  • Prof. Phillip C. Nell, WU Executive Academy, Viena: „Capcana simplificării – Modul în care neglijarea factorului de incertitudine în interpretarea datelor poate conduce la greşeli costisitoare”

    Domeniul HR a început să recupereze rapid teren, astfel încât în prezent există un număr mare de aplicaţii de prelucrare a datelor, iar firmele experimentează din ce în ce mai mult cu recruiteri roboţi (prin mesageria Facebook) sau cu scanarea „automatizată” a profilurilor de candidaţi. Cu toate acestea, am constatat adesea că mulţi dintre oamenii de HR au anumite lacune în ceea ce priveşte principiile de bază ale cercetării cantitative. Una dintre acestea priveşte modul în care se gestionează factorul de incertitudine a datelor colectate, în acest domeniu al resurselor umane. De pildă, managerii operează deseori cu date obţinute de la un anumit eşantion şi nu de la populaţie în întregul ei, dar le tratează ca şi cum ar fi reprezentative pentru toată populaţia. A trece cu vederea acest detaliu poate să conducă la decizii eronate şi la greşeli costisitoare.

    Incertitudinea eşantioanelor:

    De obicei, managerii departamentelor de HR sunt interesaţi să aibă date despre întreaga lor organizaţie, despre toate echipele de proiect ale firmei, despre angajaţi, expaţi etc. Totuşi, oricât am vrea să obţinem toate aceste date, colectarea lor poate fi extrem de costisitoare, atât ca bani, cât şi ca timp. Aşadar, pentru a evita acest lucru, managerilor de HR le este cerută adesea colectarea datelor doar de la un subgrup din cadrul acestor grupuri (ceea ce reprezintă un eşantion). Eşantionarea înseamnă să nu te foloseşti de toată informaţia pe care o ai la dispoziţie.

    Abordarea dominantă este realizarea unei analize statistice pe baza datelor disponibile de la un eşantion şi utilizarea rezultatelor ca estimări aplicabile întregii populaţii. De exemplu, să presupunem că o firmă are 300 de expaţi şi a colectat date de la un eşantion de 100 dintre aceştia. Anul acesta, nivelul mediu de satisfacţie al celor 100 de angajaţi cu privire la cursurile de pregătire pentru expaţi ale firmei este de 3,8, pe o scară valorică de la 1 până la 5 (5 însemnând „foarte satisfăcut”, 1 însemnând „foarte nesatisfăcut”). În ultimii doi ani, când firma a verificat acelaşi lucru şi a colectat date de la toţi expaţii, scorul mediu de satisfacţie a fost de 4,2 în ambii ani. Managerul de HR ar putea concluziona că trebuie să schimbe structura cursurilor, deoarece statisticile sunt negative.

    Aşa arată schema reprezentativă:  

    Dar este această interpretare corectă?

    Problema acestei concluzii este că se bazează pe premisa că scorul obţinut pe eşantionul de 100 de persoane este acelaşi lucru cu scorul obţinut pe întregul grup, lucru care este incorect. Dacă datele erau colectate de la un subgrup diferit, scorul mediu de satisfacţie ar fi putut fi 3,5, 4,0 sau chiar 4,5, din simplul motiv că managerul de HR a ales, din pură întâmplare, expaţi mai mult sau mai puţin mulţumiţi în eşantionul vizat. Prin urmare, avem un indicator al modului în care toţi cei 300 de expaţi evaluează cursul de pregătire, dar este un rezultat bazat pe un eşantion (care ne spune că scorul mediu de satisfacţie este 3,8 anul acesta). Aşadar, există un anumit nivel de incertitudine în legătură cu acest rezultat; ar putea la fel de bine să fie unul diferit. Dacă managerii nu iau în calcul factorul de incertitudine, s-ar putea ca aceştia să suprainterpreteze sau să subinterpreteze rezultatele.

    Spre exemplu, să presupunem că în realitate toţi cei 300 de manageri au un nivel de satisfacţie de 4,2, în timp ce eşantionul de 100 de persoane ne spune că scorul este de 3,8, din cauza prezenţei unor indivizi nemulţumiţi în cadrul eşantionului. Putem trage concluzia că aceste cursuri sunt încă bune. Dar dacă toţi managerii ar avea un nivel mediu de satisfacţie de 3,6 (iar eşantionul nostru ar arăta încă scorul de 3,8), atunci ar trebui să ne îngrijorăm că ceva este în neregulă cu programul de pregătire. Aşadar, dacă managerii presupun pur şi simplu că o statistică de tipul unui scor mediu al unui eşantion este acelaşi lucru cu scorul pentru populaţia totală, ar putea să greşească. Aceste erori pot duce la subinterpretarea datelor (managerul nu ar trebui să schimbe structura cursului deoarece nu există dovezi în ceea ce priveşte nemulţumirea faţă de acesta) sau la supraintepretarea datelor (managerul ar trebui să schimbe structura cursului, dar nu o face) – ambele decizii constituind greşeli care consumă atât bani, cât şi timp.

    Soluţia:

    În statistică, rezultatele obţinute în urma colectării datelor pe un eşantion au denumirea de „estimare punctuală”. O estimare punctuală propriu-zisă este un punct bun de plecare atunci când ne gândim la întreaga populaţie, dar acest procedeu nu oferă nicio siguranţă şi în ceea ce priveşte acurateţea datelor, deoarece nu ia în considerare factorul de incertitudine. Vestea bună este următoarea: dacă eşantionarea s-a făcut în mod aleatoriu, statisticile ne pot oferi un indiciu cu privire la rata de eroare a analizei, ca urmare a provenienţei datelor de la un eşantion mai mic decât numărul total al populaţiei. Nu vom şti niciodată 100% sigur care este valoarea corectă pentru întreaga populaţie (nivelul corect de satisfacţie al întregului grup) până când nu vom colecta date de la toate persoanele. Totuşi, putem aborda problema folosind intervalele de încredere.

    Intervalele de încredere se mai numesc şi „estimări prin intervale de încredere”. Contrar estimării punctuale, o estimare prin interval de încredere oferă o gamă întreagă de estimări potenţiale ale populaţiei, care pot fi adevărate. Pentru exemplul nostru de mai sus, în loc să presupunem că scorul de 3,8 se aplică şi pentru subgrup, şi pentru grup, ar trebui să calculăm intervalul de încredere şi să ne bazăm concluzia pe ideea că putem fi 95% siguri că nivelul mediu de satisfacţie al întregului grup se află undeva între 3,6 şi 4,0.

    Ideea în legătură cu intervalul de încredere este că rezultatele obţinute în acest fel de pe urma datelor colectate pot fi foarte diferite: ne-am mutat de la o simplă estimare punctuală (3,8) la o estimare prin interval de încredere (este foarte probabil ca nivelul mediu de satisfacţie al expaţilor să se afle undeva între 3,6 şi 4,0), prin urmare, s-ar putea să luăm o decizie diferită. În acest caz, diferenţa dintre 4,2 şi 4,0 nu este atât de mare încât să fie necesară restructurarea cursului. 

    Aşadar, dacă luăm în considerare mai degrabă eşantionarea aleatorie şi estimarea prin intervale de încredere în locul estimării punctuale, admitem faptul că datele estimative despre populaţie sunt, la un anumit nivel, incerte şi astfel suntem mai bine pregătiţi în a evita deciziile nefavorabile, generatoare de costuri.

  • Aplicaţia Waze ar putea rămâne fără una dintre cele mai apreciate funcţii

    Cel puţin aceasta este părerea forţelor de ordine din New York, NYPD (departamentul de poliţie al oraşului) trimiţând o scrisoare către Google în care cere oprirea funcţiei de raportare a filtrelor de poliţie

    Waze include o serie lungă de situaţii care pot fi raportate de către şoferi, precum gropi în asfalt, accidente, maşini oprite neregulamentar şi chiar locurile în care sunt echipaje de poliţie (atât la vedere, cât şi ascunse). Google susţine că raportarea acestor evenimente ajută şoferii să fie mai atenţi şi să conducă în consecinţă mai prudent, scăzând viteza în cazul în care ştiu deja că vor întâmpina un obstacol, sau că există un radar undeva în apropiere.
     

  • Ionuţ Ardeleanu, director general / Auchan România: „Este o particularitate a retailului – şi nu numai – să treci prin toate segmentele domeniului. Sunt două funcţii esenţiale în businessul acesta, manager de raion şi director de magazin.”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolvent al Facultăţii de Economie şi Gestiune a Producţiei Agroalimentare a Universităţii de Ştiinţe Economice din Cluj
    ¶ În cadrul companiei Auchan a intrat în 2006, încă dinaintea deschiderii primului magazin, pe postul de manager de raion, în funcţia actuală fiind ales la finalul anului 2015
    ¶ Anul trecut, lanţul de retail a înregistrat venituri de circa
    5,2 mld. de lei, deţinea 40 de magazine şi avea peste 9.290 de angajaţi 

    Profilul lui Ionuţ Ardeleanu a apărut în catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA.

  • Cosmin Pătroiu, director general / TeraSteel: „Consider că un lider este cel care contribuie activ la construirea mediului profesional în care activează şi se dezvoltă continuu atât pe sine cât şi echipa, prin împărtăşirea experienţelor şi transmiterea cunoştinţelor acumulate”

    Carte de vizită
    ¶ A studiat Automatică, Calculatoare şi Electronică la Universitatea din Craiova şi a urmat un Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Universitatea din Ottawa
    ¶ A ajuns în grupul Teraplast în 2013, când a început să lucreze ca director comercial la Plastsistem, actuala TeraSteel, în funcţia actuală fiind ales la începutul anului trecut; înainte, a ocupat mai multe funcţii de conducere în companiile Arabesque, Trimo Slovenia, Satjam România şi Satjam SRO
    ¶ Anul trecut, grupul Teraplast a finalizat cu o cifră de afaceri de 427 de millioane de lei, subsidiara TeraSteel acoperind circa 40% din venituri, cu o cifră de afaceri de peste 174 mil. lei

  • Ministerul de Interne scoate la concurs peste 500 de posturi. Care sunt funcţiile disponibile

    Memorandumul priveşte deblocarea a 506 posturi de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al structurilor aflate în subordine, care la acest moment sunt ocupate prin împuternicire.

    Cele mai multe dintre funcţiile de conducere scoase la concurs sunt la Inspectoratul General al Poliţiei Române – 281, 90 dintre posturi sunt la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi 31 la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.
     
    Restul sunt funcţii de conducere din celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, precum Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul general pentru Imigrări, Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Responsabil cu Protecţia Datelor Personale, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, precizează ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
     

  • Locuinţa care se adaptează vremurilor

    Firma de arhitectură MAIO de la Barcelona propune clădirea 110 Rooms, un bloc de apartamente ale cărui încăperi, mai puţin bucătăriile şi băile, sunt legate unele de altele fără spaţii de circulaţie, prevăzute cu deschideri cât pentru o uşă dublă şi care pot fi adaptate de locatari în funcţie de nevoile lor, scrie Financial Times. Astfel, dacă proprietarii doresc, pot avea numai dormitoare, numai sufragerii, împărţi camere în două sau le pot utiliza pentru orice alt scop, apartamentele putând fi transformate cu uşurinţă pe măsură ce necesităţile locatarilor se schimbă de-a lungul timpului. 

  • Rădulescu o acuză pe Firea de izbucnirea scandalului din PSD: Vinovata principală este această Peron a României

    ”Da, e o vinovată principală, care a crezut că făcând show-uri la tv devine vedeta partidului şi a naţiunii, această Peron a României. Am fost, prieten cu unii dintre voi, am crezut că luptăm toţi împotriva abuzurilor la care am fost supuşi ani de zile, am crezut că mergem împreună până la capăt, am crezut că vreţi să facem ceea ce am promis românilor, că vreţi linişte, că ne lăsaţi să facem toate proiectele pentru români . Dar m-am înşelat. (…) Puciştii de frăţie! Iată cum stau lucrurile: nişte colegi şi colege, ajunşi în funcţii numai şi numai datorită lui Liviu Dragnea , pentru că nu îi recomandă nici faţa, nici caracterul , nici studiile ( ba greşesc pe unii îi recomandă studiile la SRI ), nici calitatea umană, şi pe care în primul rând i-a unit interesul personal, împotriva interesului de partid şi a interesului naţional, au hotărât ei, care de mulţi ani pleacă prin vacanţe împreună şi îşi împart afacerile, să facă un puci împotriva unui preşedinte ales de toţi membrii de partid şi care a dus la ultimele două alegeri, partidul la scorul electoral pe care niciodată partidul nostru nu l-a avut. Ok”, a scris Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    El a mai spus că ”puciştii” vor să ducă PSD în Opoziţie.

    ”Toate bune şi frumoase, numai că membrii Psd din toată ţara trebuie să ştie mai multe lucruri: 1. Că puciştii ăştia, fraţi de servicii şi de interese, vor să bage partidul nostru în opoziţie; 2. Că tot circul făcut de unele şi unii, e pentru că: sunt terenuri pe sub Elcen şi pe la centură cu valoare pentru ei, ca le-a scăpat afacerile din aeroport, că mai aveau de făcut una – alta dar au fost scoşi repede din guvern pe uşa din dos, ca un fost ministru al transporturilor a refuzat să-i dea unuia mai colorat să facă şi el una de-un leu, că unul din ei care vindea cârnaţi pe vremuri, e nemulţumit că nici bunica-sa nu credea că o să ajungă deputat darămite viceprim-ministru iar alţii care pe vremuri conduceau tractorul iar acum se mira doamne unde a ajuns şi care mai nou face vizite lângă Bucureşti că nu ii mai place lângă Argeş. Ei Gaşca asta, au înşelat încrederea electoratului Psd, au înşelat încrederea primarilor Psd , au înşelat încrederea parlamentarilor Psd şi a românilor în general”, a adăugat Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştefănescu acuză un COMPLOT în PSD: Scrisoarea acestor oblojiţi o văd ca pe un act de trădare

    Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a declarat, referitor la scrisoare, că doar „rău-voitorii” nu văd lucrurile bune pe care le-a văzut partidul şi a adăugat că trebuie „să punem cruce” discuţiilor în şedinţa CEx.
     
    “Avem de-a face cu un complot. (…) Scrisoarea acestor oblojiţi o văd ca pe un act de trădare şi asta le-o spun public ca să înţeleagă toţi membrii de partid , toţi simpatiyanţii. Actul de trădare vine de la nişte colegi care au fost susţinuţi în funcţii colosale : Ţuşuianu este printre primii oameni în stat, fost ministru al Apărării, actual vicepreşedinte al Senatului, domnul Paul Stănescu, colegul şi prietenul nostru, este vicepreşedinte al partidului, vice-prim-ministru, ministrul Dezvoltării, Gabriela Firea este primarul general al Capitalei şi vicepreşedinte de partid, susţinută total de Liviu Dragnea”, a declarat Codrin Ştefănescu, la Antena 3.

    Secretarul general adjunct al PSD crede că membrii de partid social democraţi nu vor fi de acord cu această scrisoare.

    “Membrii noştri de partid nu o să înghită această scrisoare. Discuţia de la CEX va fi una extrem de de dură şi tranşantă pe această chestiune pentru că ne-au adus mari prejudicii de imaghine toate aceste declaraţii în ultimele câteva săptămâni, într-un moment foarte delicat pentru partid, într-un moment în care în linia 1 se află foarte mulţi colegi de-ai noştri. Vineri, la CEX, va trebui să găsim obligatoriu o soluţie la acaestă chestiune”, a completat Codrin Ştefănescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCRISOAREA contestatarilor din PSD, semnată de Firea, Ţuţuianu şi Stănescu. Se cere demisia lui Liviu Dragnea din toate funcţiile politice | DOCUMENT

    “Să facem o analiză a situaţiei actuale a PSD şi am propus un număr de 18 măsuri pe care trebuie să le luăm în perioada următoare. Cred că dincolo de persoane este foarte important să avem în vedere interesele României. Am medtiat mult. Textul prezentat e convenit cu toţi semnatarii acestei scrisori. Textul aşa cum îl vedeţi este unul acceptat de toţi. Veţi vedea la CEX numărul semnatarilor Nu vreau să vin eu cu un număr”, a declarat Adrian Ţuţuianu, al cărui nume apare la finalul scrisorii ca făcând parte din comitetului de iniţiativă.

    Potrivit scrisorii, interimatul în partid trebuie asigurat de către Viorica Dăncilă, preşedinte executiv.

    “Noi suntem membri ai PSD. Nu plecăm nici din partid, nu vom face nici altceva, vom continua să ne exprimăm în forurile statutare ale partidului. Am făcut un apel public la toţi parlamentarii PSD, la consilierii judeţeni şi locali să ni se alăture în acest demers. Nu cred că aţi văzut că am scris ceva de funcţii în această scrisoare şi nu cred că e cazul să discutăm de funcţii. Soluţia propusă la punctul 2 este ca interimatul să fie asigurat de preşedintele executiv. Şi-o asumă toat lumea. Dăcă a fost convocat vineri CEX-ul ne vom pronunţa acolo şi o să aveţi toate detaliile. Nu am calculat procente (semnatarii scrisorii – n.r.), dar vă pot spune că cei mai mulţi dintre cei care au fost vehiculaţi din presă”, a mai spus Ţuţuianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şerban Nicolae, despre funcţii promise în PSD: Se speculează pentru diverse interese, străine mie

    “PRECIZARE PENTRU PROŞTI. Cam de o săptămână tot văd în spaţiul public inepţia potrivit căreia Liviu Dragnea mi-ar fi promis funcţia de preşedinte la PSD Bucureşti. Am precizat acum o săptămână că este o minciună şi am tratat subiectul cu o oarecare indiferenţă. Dar văd că se tot reia şi, mai mult, se speculează pentru diverse interese, străine mie”, a declarat liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, într-o postare luni pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro