În noaptea de 2 octombrie 2019, Comedy Central a difuzat un episod al serialului de animaţie „South Park” numit „Band in China”, o satiră devastatoare a modului în care Beijingul a folosit accesul pe piaţa chineză pentru a modela felul în care operează industria de divertisment din SUA. Intriga: unul dintre personajele principale merge în China pentru a încerca să vândă marijuana, este arestat şi apoi salvat de Mickey Mouse şi de corporaţia Disney, a cărei slugărnicie faţă de China este accentuată. Disney este de acord să-l ucidă pe Winnie the Pooh, pentru că acesta ar semăna cu liderul chinez, în schimbul deschiderii pieţei chineze. Între timp, în SUA, unele dintre celelalte personaje principale încearcă să facă un film în timp ce sunt supravegheate şi cenzurate de armata chineză.
„Band in China” dovedeşte că puterea moale (soft power) a industriei de la Hollywood nu a fost pe măsura puterii economice a Beijingului. Într-adevăr, industria americană a divertismentului nu a reuşit să aibă nicio influenţă culturală asupra Chinei, în timp ce China şi-a folosit puterea dură pentru a neutraliza influenţa culturii americane.
După lansarea episodului, ideea că puterea moale – adică influenţa culturală – poate fi folosită pentru a schimba în mod decisiv comportamentul naţiunilor străine este sau ar trebui să fie moartă şi îngropată. Puterea moale, atunci când există, curge direct din puterea dură. În cazul Chinei, credinţa că expunerea la produsele culturale din SUA ar contribui la înmuierea şi democratizarea ţării a fost dovedită a fi complet falsă. De fapt, aşa cum a arătat „Band of China”, comuniştii chinezi sunt cei care au influenţat America.
La mijlocul anilor ’90, a început să prindă rădăcini ideea că oarecum o putere moale, de la sine, ar putea modela lumea postbelică. A încolţit, în mod firesc, în universităţile americane, unde o elită academică era prea bucuroasă imaginându-şi că influenţa sa asupra peisajului intelectual şi cultural ar corecta realitatea urâtă şi vulgară a puterii militare şi economice care, până acum, a modelat istoria umanităţii.
Unii lideri europeni au insistat asupra faptului că Bruxelles-ul va deveni capitala unei noi superputeri soft power, Uniunea Europeană. Ei credeau cu sinceritate că stilul de viaţă, cultura şi activismul de mediu ale continentului lor vor eclipsa în cele din urmă puterea dură a Americii. Faptul că distrugătoarele războaie balcanice din anii ’90 nu puteau fi soluţionate decât cu ajutorul forţelor armate ale SUA nu a contat prea mult pentru a schimba atitudinea.
Victoria lui Boris Johnson, liderul pro-Brexit, în alegerile din Marea Britanie, care au fost mai mult un vot pentru ieşirea regatului din UE, este încă un semn că puterea soft europeană nu mai este nici de departe atât de atrăgătoare pe cât părea odată. Peste Canalul Mânecii, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a încercat cu disperare şi fără succes să-şi convingă colegii şefi de stat şi guvern din UE să transforme Europa într-o superputere militară hard. Se pare că liderul statului francez a renunţat la încercarea de a crea un nou imperiu soft. Acum, Franţa a trimis o navă de război în Golful Persic, o poartă de intrare spre Orientul Mijlociu, unde lichidarea unui general iranian printr-un atac cu dronă american a inflamat spiritele.
Între timp, în Asia, se părea că Beijingul impunea încet, dar sigur, genul de putere moale care curge direct din puterea dură. De exemplu, Dalai Lama din Tibet a fost de ani buni o durere de cap pentru China. Popularitatea acestuia la Hollywood şi în alte părţi ale lumii amintea constant oamenilor statutul Tibetului de naţiune cucerită, ocupată. Ţinuta sa atrăgătoare şi hainele sale deosebite l-au făcut să poată fi recunoscut instantaneu de milioane de oameni din întreaga lume. În multe feluri, el a întruchipat puterea moale.
Dar, dacă puterea moale ar fi fost un instrument la fel de eficient de politică externă, precum susţineau avocaţii săi, fără îndoială, Tibetul ar fi dobândit până acum o anumită măsură de autonomie. În schimb, China şi-a consolidat controlul şi Dalai Lama însuşi a devenit, în cel mai bun caz, o celebritate minoră şi lipsită de culoare. Statutul său a fost perfect simbolizat de imaginea cu el părăsind Casa Albă, după o întâlnire cu Obama, printr-o alee unde era depozitat gunoiul. Puterea dură a Chinei i-a învins decisiv puterea moale.
În altă parte, Greta Thunberg şi echipa sa nu au reuşit să influenţeze recenta conferinţă COP 25 de la Madrid privind schimbările climatice. Acest lucru arată cum pot fi ignorate chiar şi cele mai bine planificate încercări de a utiliza puterea moale pentru a crea un sentiment de panică în masă în jurul unei probleme. După atâtea decenii de panici legate de mediu, dintre care puţine s-au dovedit a fi justificate, oamenii au învăţat să ignore astfel de campanii şi să continue să mănânce carne, să conducă maşini şi să se adapteze la proclamaţiile mărunte şi enervante ale puternicei aristocraţii politice verzi. Interzicerea paielor din plastic nu este într-adevăr o modalitate de a arăta capacitatea cuiva de a modela cursul istoriei umane.
În schimb, puterea dură revene. Nici China, nici SUA nu cred că influenţa culturală poate înlocui puterea economică sau militară. Puterea moale sub diferite forme nu va dispărea niciodată cu adevărat, dar s-a dovedit că nu este o forţă decisivă în politica mondială. În aceste condiţii, „Band in China“ pare o revelaţie puternică.
La începutul acestui an, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care îşi pregăteşte terenul pentru ceea ce pare că va fi o dictatură pe viaţă, le-a spus ruşilor că ţara lor conduce lumea în ceea ce priveşte armele, fiind lider la rachete supersonice. Rusia se poate mândri, în special, cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare ce nu poate fi detectată de tehnologia americană. „Eforturile noastre pentru îmbunătăţirea capabilităţilor de apărare au fost efectuate la momentul potrivit şi aş vrea să subliniez că pentru prima dată în istoria rachetelor militare, inclusiv perioada sovietică, nu încercăm să ajungem din urmă pe nimeni. Este tocmai invers, celelalte puteri mari ale lumii încearcă să creeze armele pe care Rusia deja le are”, a afirmat Putin.
Cam în aceeaşi perioadă cu discursul lui Putin, China a lansat la apă cea mai mare şi mai avansată tehnologic navă militară de suprafaţă a sa, un distrugător din clasa Nanchang dotată cu rachete. Nava, care are un deplasament de 10.000 de tone şi a fost dezvoltată în întregime de China, va fi folosită probabil în convoaie de luptă alături de portavioane. Este singurul astfel de distrugător din lume, iar Beijingul a dat comandă pentru mai multe nave de acest tip. China este capabilă să construiască şi portavioane, primul dezvoltat cu tehnologie chineză fiind Shandong. China are în total două portavioane, primul fiind un portavion vechi ucrainean modificat.
Tag: fortare
-
Eşecul influenţei culturale în faţa armelor
-
Prognoza de ultimă oră a ANM. Iarna se întoarce în forţă. Unde va ninge şi ce temperaturi vor fi în ţară
Regimul termic va fi destul de ridicat pentru această perioadă, cu temperaturi maxime ce ar putea ajunge chiar şi la 10 grade Celsius în unele regiuni, în timp ce precipitaţiile vor fi slabe cantitativ şi vor avea o probabilitate mai mare de apariţie după data de 21 ianuarie, reiese din prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 13 – 26 ianuarie.
În zona Banatului, media regională a maximelor termice va fi în creştere de la 5 grade pe 13 ianuarie, la 10 grade pe 15 ianuarie. În intervalul 16-18 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie, se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (2 – 4 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -4 şi -2 grade, uşor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul 21-24 ianuarie.
Pentru zona Crişanei, prognoza arată că, la începutul intervalului, media regională a maximelor termice va fi de 4 grade, iar până pe 15 ianuarie se estimează o creştere a acesteia spre nouă grade. Ulterior, media temperaturilor maxime va marca o scădere treptată astfel încât în perioada 18-26 ianuarie va deveni apropiată de valorile obişnuite (1 – 3 grade) pentru a doua parte a lunii ianuarie în această regiune. Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -4 şi -2 grade, uşor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Precipitaţiile vor fi deficitare mai ales în prima săptămână, după care în unele zile vor putea apărea, cu o probabilitate mai ridicată după data de 21 ianuarie.
În Transilvania, media regională a maximelor termice va fi în creştere de la 3 grade pe 13 ianuarie, la 6 grade pe 16 ianuarie. În intervalul 17-19 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0 – 2 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -7 şi -4 grade, uşor mai scăzute, spre -9 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Meteorologii estimează că regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul 21-24 ianuarie.
-
Un nou război mondial ia formă, pentru forţa de lucru calificată: este râvnită cu disperare de ţări puternice şi slabe deopotrivă. Talentul va ajunge o resursă mai scumpă decât aurul şi energia pentru că fără el economiile nu vor ţine pasul în competiţia globală
Într-o lume în care societatea îmbătrâneşte rapid, iar nevoile şi aşteptările ei cresc, forţa de muncă umană cea uşor de instruit profesional sau cu o pregătire profesională bună, a devenit o resursă mai preţioasă decât aurul sau energia.
De aceea, între ţări încep să se contureze lupte, deocamdată de cele mai multe ori indirecte, pentru tineri şi pentru forţa de muncă bine pregătită profesional.
Moscova – o statuie sovietică înfăţişează cinci oameni entuziaşti ridicând deasupra lor un glob. O placă declară scopul: “formarea elitei globale”. De cealaltă parte a pieţei, în faţa clădirii principale a Universităţii Prieteniei dintre Popoare din Rusia, zeci de studenţi străini stau de vorbă, înfruntând răcoarea dimineţilor moscovite. “Am vrut să profit de oportunităţi pentru a avea o experienţă universitară diferită, să învăţ despre alţi oameni şi alte locuri”, spune pentru Financial Times Desree, un student sud-african aflat în ultimul al la universitatea cunoscută mai simplu ca RUDN.
La anul va fi licenţiat în management agricol. „Chiar este interesant aici.” Desree este unul dintre cei 334.000 de studenţi străini care urmează cursurile universităţilor ruse, potrivit datelor guvernului de la Moscova. Grupul s-a dublat ca număr din 2010 mulţumită eforturilor Moscovei de a reactiva o politică ce a servit ca instrument de soft power în timpul războiului rece, iar guvernul vrea ca numărul să se dubleze din nou pentru întărirea forţei de muncă specializate şi pentru construirea de legături.
Rusia concurează cu Germania şi Franţa în a fi a şasea cea mai populară destinaţie pentru studenţii străini şi a doua cea mai populară ţară nevorbitoare de engleză după China. În timp ce studenţi din statele care au făcut parte din URSS precum Georgia şi republicile baltice domină printre naţionalităţile studenţilor străini, în ultimii ani s-a mărit numărul de tineri veniţi din Africa şi Asia, semn al schimbării politicii externe a Kremlinului în condiţiile în care relaţiile cu naţiunile occidentale se răcesc. Parlamentul rus a introdus în noiembrie o lege care va permite studenţilor străini să muncească în timp ce studiază în Rusia fără a fi nevoie de documentaţie adiţională. Eforturile contrastează cu mesajele xenofobe cu care a fost bombardat publicul rus în timpul campaniei pentru alegerile pentru preşedinte de anul trecut, câştigate detaşat de Vladimir Putin.
În Europa de Est, economiile foste comuniste care acum sunt membre ale UE se confruntă cu o criză demografică şi penurie de forţă de muncă deoarece tinerii şi muncitorii au plecat să caute un trai mai bun în statele occidentale mai bogate. Aceste probleme frânează creşterea economică şi dezvoltarea – cursa pentru a ajunge din urmă ţările bogate din Vest. Unele guverne, cum ar fi cel al Ungariei şi cel al Poloniei, şi-au stabilit ca prioritate, cel puţin la nivel de discurs, creşterea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă astfel încât să stopeze hemoragia de talente şi să-i atragă înapoi acasă pe muncitorii plecaţi.
De asemenea, guvernul ungar încearcă să adapteze sistemul de învăţământ profesional la cerinţele economiei şi resursele umane ale ţării. În plus, în pofida discursurilor xenofobe şi anti-imigranţi ale premierului Viktor Orban, Ungaria îşi calibrează legislaţia pentru a primi muncitori străini. Polonia, cea mai mare economie din regiune, şi-a satisfăcut până acum nevoia de forţă de muncă prin importurile de muncitori ucraineni. Însă Polonia nu se poate compara la nivel de salarii cu Germania, care a lansat o campanie amplă de atragere a forţei de muncă străine, din UE şi mai ales din afara Uniunii – dar fără a destabiliza pieţele altor ţări, asigură cancelarul Angela Merkel. Companiile poloneze se tem că îi vor pierde pe ucraineni. Germania este o ţară de imigranţi. În anii ’50 şi ’60 italieni, turci, portughezi şi greci au venit în Germania ca “muncitori oaspeţi”. Descrierea include aşteptările explicite că aceşti oameni se vor întoarce în ţările lor cândva în viitor, aminteşte Jens Thurau, editorialist la Deutsche Welle.
În schimb, italienii, turcii, portughezii şi grecii au rămas, au făcut copii, iar copiii lor au acum copii care au ajutat şi ajută ca Germania să fie cea mai mare economie europeană, forţa motoare a Uniunii. Cu toate acestea, societatea germană nu i-a acceptat niciodată complet pe mulţi dintre ei, în parte pentru că puţini lideri politici au trimis un semnal clar că aceşti oameni sunt parte din naţiunea germană şi bineveniţi. Războiul social continuă, cu Alternativa pentru Germania luând rolul de xenofob, iar Angela Merkel şi creştin democraţii pe care-i conduce recunoscând rolul pe care muncitorii străini îl joacă pentru Germania. Merkel şi-a expus deschis convingerea că ţara sa nu-şi poate păstra prosperitatea fără a aduce mai multă forţă de muncă din străinătate. Germania nu este nici măcar una dintre destinaţiile preferate ale forţei de muncă internaţionale. Birocraţia este descurajatoare, la fel şi cerinţele angajatorilor ca străinii să cunoască limba germană.
Apoi, alte state plătesc mai bine. Valul de refugiaţi din 2015-2016 care a ajuns în Germania a ajutat la ocuparea locurilor de muncă vacante, dar nu este suficient pentru a satisface necesarul de forţă de muncă şi mai ales necesarul de contribuabili la schemele de asigurări sociale. Germania, cu rata şomajului la minimul istoric, are nevoie disperată, printre altele, de asistenţi medicali, experţi IT, ingineri electricieni, ingineri de mecatronică, bucătari, îngrijitori pentru bătrâni, programatori.
Cum în interiorul UE astfel de oameni sunt din ce în ce mai greu de găsit, guvernul şi liderii din afaceri au căzut de acord asupra unui plan de a atrage forţă de muncă din afara Uniunii. Aceasta nu înseamnă că est-europenii nu mai sunt bineveniţi (din punctul de vedere al guvernului şi angajatorilor). Planul prevede simplificarea birocraţiei şi transformarea Germaniei într-o ţară mai atrăgătoare pentru străini. Astfel, firmele vor ajuta muncitorii noi să înveţe germana, să-şi găsească o locuinţă şi să navigheze prin birocraţie, guvernul va grăbi procesul de acordare a vizelor, va recunoaşte calificările şi studiile obţinute în străinătate, iar statul va centraliza informaţiile necesare unui străin care vrea să lucreze acolo.
“Nu doar noi îi căutăm pe profesioniştii lumii”, a afirmat Merkel. “În acest domeniu, competiţia este acerbă.” Ea a avertizat că dacă nu găsesc forţă de muncă în ţară, angajatorii vor transfera în străinătate operaţiunile. Ministrul economiei Peter Altmaier a explicat că Germania “ar putea avea o creştere economică mai bună dacă ar avea suficienţi angajaţi calificaţi”.
Cu astfel de schimbări, Germania va intra cu forţe noi în lupta pentru talentele lumii. În alte părţi, Croaţia se pregăteşte să primească mai mulţi muncitori străini, Polonia acceptă mai mulţi muncitori temporari decât oricare altă ţară din OCDE, Ungaria pofteşte şi ea la forţa de muncă din Ucraina, guvernul din Belarus îşi intensfică ajutorul pentru sectorul IT, India implementează un sistem de pregătire juridică pentru absolvenţii de facultate, Mexicul îşi reformează învăţământul profesional, iar Africa face paşi mari în pregătirea de IT-işti.
-
Programatorii care au renunţat la codare ca să îşi deschidă propria sală de forţă. Au ajuns într-un an de activitate la venituri de zeci de mii de euro
Cei trei fondatori ai The Box s-au cunoscut în urmă cu mai mulţi ani chiar în sala de sport pe care o frecventau, mânaţi de dorinţa de a-şi schimba stilul de viaţă. S-au împrietenit, iar mai târziu au început să se gândească la propriul lor business în zona de sport, mai ales că şi-au dat seama că ar putea contribui la dezvoltarea unei comunităţi de oameni activi. Inspiraţi din călătoriile din străinătate, unde au văzut diferite tipuri de săli de sport şi cluburi sportive, au adus în Cluj un concept de locaţie axat pe exerciţii de forţă.
„Lucram în IT şi am început să punem pe hârtie ceea ce vrem să facem, pornind de la faptul că va fi o sală de sport pentru noi şi pentru prietenii noştri. Ştiam de proiectul Start-Up Nation, dar nu ştiam cum funcţionează, cât timp va dura, care sunt şansele de reuşită, însă am zis să încercăm. Am obţinut finanţarea nerambursabilă de 40.000 de euro, dar investiţia totală a fost de 100.000 de euro, la care am adăugat fonduri proprii şi un mic credit de la BT Mic“, povestesc Dan Mocan şi Dani Faur, cofondatori ai businessului The Box – Barbell Club din Cluj-Napoca.
Iniţial au căutat un spaţiu de 150 de metri pătraţi, dar şi-au dat seama că în Cluj este greu să găseşti un spaţiu mic. Astfel, au regândit structura clubului şi l-au deschis într-un spaţiu de 400 de metri pătraţi, situat la 10-15 minute de centrul Clujului.
Anul trecut, pe 27 august, au deschis clubul sportiv, iar în prima zi peste 20 de persoane au trecut pragul noului spaţiu. O parte dintre participanţi erau prieteni de-ai antreprenorilor, din corporaţiile în care lucrau.
Fondatorii The Box îşi propun ca în viitorul apropiat să aducă în echipă cel puţin trei sau patru profesionişti în domeniu şi vor să organizeze cea mai importantă competiţie la nivel naţional, formată dintr-o combinaţie de exerciţii cu haltere, exerciţii de gimnastică şi de anduranţă. Aceasta vine din trei sporturi olimpice şi are loc în oraşele mari din lume. Primele competiţii de acest tip sunt deja organizate şi în România. -
Un pasager a încercat să pătrundă cu forţa în cabina de pilotaj a unui avion Wizz Air
Poliţia din sud-estul Norvegiei a anunţat că a primit o notificare potrivit căreia un cetăţean islandez în vârstă de 60 ar fi încercat să intre în cabina avionului.
Aeronava a fost forţată să se întoarcă în aer şi să aterizeze pe aeroportul Stavanger din sudul Norvegiei.
Poliţia a anunţat pe Twitter că ”Avionul a aterizat. Un pasager de 60 de ani a fost reţinut. Nimeni nu a fost rănit. Încercăm să clarificăm ceea ce s-a întâmplat”.
Bărbatul s-ar fi aflat sub influenţa alcoolului, potrivit postului TV2.
-
Tăriceanu anunţă coaliţia cu Pro România: Vom fi a treia forţă politică, după PSD şi PNL
„Discuţii fructuoase în această dimineaţă cu liderul Pro România, Victor Ponta : am hotărât o viitoare colaborare sub forma unei Alianţe politice! ALDE şi Pro România vor avea grupuri parlamentare comune, şi astfel vom fi a treia forţă politică parlamentară , după PSD şi PNL”, a scris Tăriceanu, pe Facebook.
Liderul ALDE a adăugat că în perioada următoare „cele două partide se vor întâlni pentru a stabili proiectul politic al Alianţei şi protocolul de colaborare”.
Surse politice au declarat, pentru MEDIAFAX, că intrarea într-o alianţă a ALDE cu Pro Romania va duce la două variante: PSD să accepte şi Pro Romania la guvernarea sau, în caz contrar, nu este exclus ca ALDE să intre în Opoziţie.
Potrivit surselor politice citate, construcţia are două variante, prima fiind aceea ca PSD să accepte noua alianţă şi să guverneze alături de ALDE şi partidul lui Victor Ponta.
Este nevoie de o restartare a guvernării şi un nou program de asumare a responsabilităţii, au spus sursele politice citate, menţionând că acum mingea este terenul PSD.
În cazul în care social democraţii vor respinge varianta, atunci ALDE nu exclude ieşirea de la guvernare şi intrarea în Opoziţie.
Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, miercuri, că ALDE va avea o alianţă politică cu Pro România, partidul condus de Victor Ponta. El a afirmat că alianţa va fi a treia forţă parlamentară, după PSD şi PNL.
-
Revenire în forţă a companiilor germane pe bursă în a doua jumătate a anului. Indicele DAX a crescut cu peste 20% în 2019
Indicele bursier DAX din Germania începe a doua jumătate a anului în forţă şi se îndreaptă spre zona de bull market, adică spre creşteri de peste 10%.
Potrivit Bloomberg, indicele de referinţă a crescut cu 1,8% în prima oră de tranzacţionare de luni, ceea ce aduce creşterea de la minimul din 27 decembrie până în prezent la 22%.
Astfel, la ora 14.00, indicele DAX, reprezentând cel mai mari 30 de companii din Germania, era în creştere cu aproape 1,3%, la 12.555 puncte.
Una dintre cele mai mari creşteri a fost înregistrată de producătorul de chipuri Infineon Technologies – în creştere cu 4,3% la ora 14.00. Acţiunile companiei au atins în cursul zilei de miercuri chiar şi o creştere de 8%, în contextul în care întreg sectorul de tehnologie din regiune a crescut.
Alte creşteri au fost înregistrate de companiile automotive, precum Continental, după ce preşedintele Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping, au fost de acord să reia discuţiile pentru acordul comercial, care au eşuat în luna mai.
Întoarcerea pieţei spre o zonă de bull market, adică o zonă cu creşteri de peste 10-20%, vine la doar şapte luni după ce indicele a intrat într-o zonă de bear market, adică o zonă cu scăderi de peste 10%.
Problemele pieţei din Germania sunt legate, în principal, de temerile cu privire la rezultatul războiului comercial dintre SUA şi China, avertismentele cu privire la încetinirea economiilor globale, şi estimările reduse lansate de companiile mari din lume cu privire la aşteptările de vânzări.
-
Cum au reacţionat apropiaţii lui Dragnea: Este o execuţie clară/ Mesaj al instituţiilor de forţă – noi decidem cine trăieşte sau moare politic
„Deci în primul rând încercăm să trecem peste şocul ăsta care sigur nu e, e o chestie care ne-a dat peste cap peste toţi pentru că nu ne aşteptam, mai ales când au fost toţi achitaţi pe bandă rulantă ca preşedintele PSD să fie condamnat. Pe bandă rulantă toţi cei care au fost în dosarul preşedintelui Dragnea au fost achitaţi pe bandă rulantă, singurul care a fost condamnat este preşedintele Dragnea. Este o execuţie clară a preşedintelui aşa cum s-a întâmplat şi cu Adrian Năstase, mesajul acestui preşedinte al ţării a fost transmis clar că hoţii trebuie să intre în puşcărie şi aşa mai departe, s-a înţeles şi toată lumea a văzut numai dumneavoastră, la nivel internaţional cum se fac execuţiile în România. Asta este, s-a dorit ca să se întoarcă în anii ’50 ne-am întors în anii ’50”, a afirmat Cătălin Rădulescu la Digi 24.
Întrebat de ce ar mai fi fost nevoi de „o execuţie” după rezultatul alegerilor europarlamentare, social-democratul a răspuns: „Pentru că aşa a vrut şi aşa vor şi sistemul paralel nenorocit în care am funcţionat 5-6 ani de zile şi preşedintele Iohannis”.
Reacţia acestuia vine după ce liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
Magistraţii instanţei supreme au decis menţinerea deciziei de condamnare de pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea.
Este a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.
-
Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO
Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.
Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).
Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.
Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.
Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente.
-
Ce a păţit un politician din UK după ce a zis că hoţii din metroul londonez sunt români
Sadjady, fost membru al Partidului Conservator, candida la europarlamentare din partea noii formaţiuni centriste Change UK.
“Când aud că 70% din hoţii de buzunare prinşi la metroul din Londra sunt români mă cam face să vreau Brexit”, afirma Sadjady, într-un mesaj pe Twitter postat în noiembrie 2017.Pe lângă afirmaţiile privind cetăţenii români, politicianul a sugerat într-o serie de mesaje pe Twitter că cei care militează pentru un nou referendum pe tema Brexit “nu cred în democraţie”.