La discuţia de la Palatul Victoria sunt prezenţi toţi miniştrii economici.
Cei mai mulţi bani din resurse comunitare vor fi alocate programelor de infrastructură, dezvoltare regională şi agricultură.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: fonduri UE
-
România riscă să nu atragă fondurile UE pentru 2014-2020 dacă nu creşte performanţa administraţiei
“Comisia Europeană ne-a cerut deja o nouă strategie de îmbunătăţire a capacităţii administrative şi implementarea acestei strategii. Această cerinţă este o condiţie ex-ante de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Dacă până la sfârşitul lui 2016 această strategie nu va exista şi lucrurile nu vor fi semnificativ îmbunătăţite, noi vom fi supuşi inclusiv riscului de a nu utiliza pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă fondurile alocate României”, a afirmat Orban la o conferinţă organizată la BNR cu tema “România în tabloul de bord al UE”.
El a arătat că o capacitate administrativă scăzută generează rezultate puternic negative, reprezentând o problemă majoră a României din punctul de vedere al Comisiei Europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ministerul Fondurilor Europene: Trimitem CE până la sfârşitul lunii proiectul cu priorităţile pentru utilizarea fondurilor UE
“Acest document va sta la baza negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru stabilirea modului în care vor fi utilizate fondurile UE. Acordul de Parteneriat va fi supus aprobării Guvernului României şi apoi va fi transmis, informal, Comisiei Europene până la sfârşitul acestei luni”, se precizează într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX miercuri de MFE.
De asemenea, în şedinţa de Guvern de miercuri a fost aprobat un memorandum prin care se cere ministerelor să transmită până în 15 mai Ministerului Fondurilor Europene documentele necesare întocmirii acestei variante de proiect pentru Acordul de Parteneriat, menţionează comunicatul MFE.
Ministerele responsabile cu elaborarea strategiilor sectoriale vor trebui să transmită MFE rezultatele analizelor socio-economice pe domenii, care identifică nevoile de dezvoltare, precum şi priorităţile propuse pentru a fi finanţate din fonduri UE. MFE trebuie să primească de la ministere până la 15 mai şi estimarea alocărilor financiare privind obiectivele tematice şi priorităţile de finanţare aferente domeniului de competenţă, respectiv stadiul de îndeplinire a condiţionalităţilor ex-ante.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta nu crede într-o absorbţie de 50% a fondurilor UE, avansată de Teodorovici: Este foarte optimist
Întrebat la postul Digi 24 dacă ţinta de 50% pentru absorbţia fondurilor europene până la sfârşitul acestui an i se pare fezabilă, premierul a răspuns negativ, adăugând că Teorodovici este foarte optimist spre deosebire de fostul ministru de resort Leonard Orban.
“Nu, până la sfârşitul acestui an, nu. De aia l-am pus în funcţie (pe Teodorovici-n.r.), pentru că e un om foarte optimist, spre deosebire de Orban care era un tehnician, dar în general foarte pesimist. Teodorovici păcătuieşte în partea cealaltă, prin optimism, dar e o variantă bună şi aceasta “, a spus Ponta.
El a apreciat că la finele anului poate fi consemnat “un rezultat mulţumitor” în ceea ce priveşte atragerea fondurilor UE, dar a evitat să indice un plafon.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Transelectrica riscă să piardă 70 milioane euro din fonduri UE. Care este motivul
“Nu putem accesa aceste fonduri pentru că nu putem expropria mai multe terenuri, de care avem nevoie pentru a construi linia de export Reşiţa-Pancevo (Serbia), pe o distanţă de 150 kilometri”, a declarat joi directorul general al Transelectrica, Ştefan Gheorghe, într-un seminar pe teme energetice.
Transelectrica are o problemă similară şi la graniţa cu Ungaria. Compania nu figureză în Legea 2015/2011 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică printre persoanele juridice care pot reprezenta expropriatorul.
Gheorghe a adăugat că legea exproprierii pentru instalaţii de utilitate publică este blocată în Parlament.
Potrivit directorului, Transelectrica ar putea începe imediat construcţia liniei de export spre Serbia, dacă legea i-ar permite să exproprieze terenurile respective.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ministerul Economiei a semnat contracte de 670 milioane lei din fonduri UE pentru energie verde
Printre beneficiari se numără companiile Chimcomplex Borzeşti, Elsid Titu, Soceram, Electrocarbon, acestea urmând să deruleze proiecte de eficienţă energetică.
Beneficiarii fondurilor destinate producţiei de energie regenerabilă sunt firmele Energie Ecologică ROGIS, Geo Data, Marex, Electricom, Solar Power, Suraki şi Eralt Impex.
Companiile care au primit cele mai mari fonduri sunt Energie Ecologică Rogis şi Suraki, fiecare cu câte aproape 80 milioane de lei. Cele două companii derulează proiecte de producţie a energiei în centrale eoliene în judeţele Brăila şi Giurgiu.
Proiectul firmei Energie Ecologică ROGIS are o valoare totală de 189,2 milioane de lei, iar al firmie Suraki de 154,5 milioane de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum să crească absorbţia de fonduri europene când şefii sunt primii care iau mită?
Cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE şi cele mai mari corecţii financiare – acesta este tabloul de bord al fondurilor europene după şase ani de la aderarea României la UE. Se poate altfel când chiar şefii din structurile care gestionează banii europeni primesc mită?
Toate programele operaţionale sectoriale au fost presuspendate din cauza neregulilor, iar corecţiile financiare care vor fi reţinute de Comisia Europeană se ridică la 800 mil. euro, adică o treime din sumele nerambursabile primite de România de la UE.
POS Mediu a scăpat cel mai repede de constrângătoarea procedură a presuspendării, dar la câteva luni, unul dintre foştii şefi şi apoi director în autoritatea de management care îl gestiona a fost arestat pentru mită şi trafic de influenţă.
Adrian Mîndroiu, 49 de ani, era perceput până săptămâna trecută drept unul dintre cei mai „vocali“ şi curajoşi înalţi funcţionari care lucrau cu fondurile europene. Avusese curajul să atace mediul politic românesc şi părea onest din toate punctele de vedere, dar a fost arestat pentru fraudă cu fonduri UE.
-
Bruxellesul nu se grăbeşte să ajute România să nu piardă miliarde de euro
Comisia Europeană amână să adopte măsurile cerute de şefii de stat sau de guverne din UE (la Consiliul European din februarie) care ar face ca România să nu mai rişte să piardă miliarde de euro din fonduri nerambursabile. Comisia are reţineri în a modifica un regulament – modificare cerută de Consiliul European în urmă cu o lună şi jumătate – prin care regula de cheltuire a banilor N+2 (anul în care sunt alocare fondurile plus alţi doi în care mai pot fi cheltuiţi banii) să fie modificată în N+3, ceea ce ar ajuta România să nu piardă banii pe care nu-i cheltuieşte într-un astfel de timp, în cadrul procesului dezangajării automate a fondurilor (nu i-ai cheltuit, nu-i mai primeşti). România trebuie să cheltuiască anul acesta 6,5 mld. euro – tot ce nu cheltuieşte până la această sumă este pierdut în cadrul procedurii de dezangajate, dacă regula N+2 nu se transformâ în N+3 – deşi până în prezent nu a luat de la UE decât 12% (2,2 mld. euro) din totalul fondurilor de aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie între 2007-2013.
-
Ministrul fondurilor europene: Cine greşeşte în proiecte primeşte direct cartonaşul roşu
Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici (41 de ani) promite că în următoarele luni (până în aprilie-mai) toate plăţile eligibile pentru proiectele derulate cu fondurile UE vor fi la zi şi toate proiectele (unele depuse şi din 2010) vor fi evaluate.
Schimbarea de optică se va vedea rapid, pentru că nu vor mai fi tolerare cazuri în care avem proiecte blocate şi nereguli, dar nimeni nu răspunde, cine greşeşte primeşte direct cartoneş roşu: „Nu ne mai permitem luxul de a da cartonaşe galbene.“
Optimismul ministrului fondurilor europene este debordant: în 2013 vor fi absorbiţi de la UE 6,5 mld. euro, pentru că toate programele operaţionale vor fi deblocate. Noile reguli ce au fost sau vor fi introduse vor face ca sistemul absorbţiei să devină funcţional, pentru că, spune ministrul: „Dacă un om a avut o problemă în viaţă înseamnă că o avea toată viaţa? Trebuie să mai vină şi primăvara!“
-
În locul Bruxelles-ului, bugetul pompează bani pentru proiectele cu fonduri UE. Absorbţia rămâne la pământ
Autorităţile care gestionează fondurile structurale împrumută în martie de la Trezorerie 1,2 miliarde de lei (270 milioane de euro) pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri UE, banii urmând să fie returnaţi Trezoreriei după ce cheltuielile vor fi rambursate de la Bruxelles. Doar că, în primele două luni ale anului, un singur program din cele şapte programe operaţionale a atras de la Comisia Europeană o sumă modică (141 milioane de euro), astfel că rata de rambursare a crescut la finele lui februarie faţă de sfârşitul anului trecut cu doar 0,7% (ajungând la 12,2% din alocarea totală de 19,6 miliarde de euro între 2007-2014), în vreme ce noul Minister al Fondurilor Europene (MFE) şi-a propus pentru acest an să atragă 50% din alocarea totală. Începutul de an pe zona de absorbţie a fondurilor UE începe să semene cu ceea ce s-a întâmplat mai mereu în trecut: ambiţii mari la început şi dezamăgire la sfârşit.