BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Cum au reusit doi lugojeni sa facă cea mai mare plantaţie de zmeură din Timiş. Ce metoda originală de comercializare au ales

    Aceştia au decis în 2016 să acceseze fonduri europene pentru tineri fermieri pe Măsura 6.1 pe AFIR.
     
    Adrian Mănescu a făcut singur proiectul, fără ajutorul vreunui consultant, iar în luna iulie a aceluiaşi an a deschis o firmă şi a depus actele.
     
    După ce a parcurs foarte multe etape şi după ce a primit aprobările de la Registrul Agricol, Primărie, APIA, de la Apele Române, autorizaţie de plantare de la Camera Agricolă şi a trecut de verificarea de la Bucureşti, în iunie 2017 cei doi lugojeni au primit prima tranşă de 30.000 de euro.
     
    Cei doi s-au apucat imediat de treabă şi au sădit nu mai puţin de trei hectare de zmeură, cu trei soiuri foarte valoroase pe piaţă, fiind cea mai mare plantaţie de acest gen din judeţul Timiş.
     
    “Pe proiectul respectiv am hotărât să fac o plantaţie de zmeură. Cei de la fonduri îţi dau banii să cultivi în câmp legume sau fructe, ori să îţi faci o plantaţie de pomi sau arbuşti. Pe lângă legumele pe care le voi cultiva, precum fasole verde, dovleac plăcintar, ceapă, am trei hectare de zmeură. Sunt trei soiuri de zmeură.

    Primul este Cayuga, cel de-al doilea este Polka, unul dintre cele mai valoroase de pe piaţă, care se extinde în plantaţii din ce în ce mai mult în Europa şi în întreaga lume, şi cel de-al treilea este The Latham, ce formează fructe mari de culoare roşie- carmin. Toate aceste soiuri fructifică de la începutul lunii iunie, până toamna târziu, noiembrie, chiar decembrie, în funcţie de temperatura din ultimele două luni”, a declarat Adrian Mănescu.

    Plantarea s-a făcut mecanizat, cu o firmă specializată, după care au trecut la realizarea sistemului de susţinere, pe stâlpi de beton, urmând ca sistemul de irigare să fie implementat în acest an, ocazie cu care vor finaliza proiectul şi vor putea depune actele pentru ultima tranşă de 10.000 de euro

    “Implementarea sistemului de picurare o vom face în această primăvară, pe tub cu diametru de 16 sau 20 şi va picura din 25 în 25 de centimetri. Apa va fi distribuită prin acest sistem din două rezervoare de 10 metri cubi fiecare, prin cădere, pentru că în avizul de gospodărire a apelor, pe care l-am primit de la Timişoara, de la Apele Române, nu mi-au acceptat să fac puţ forat, pentru că pânza freatică în acea zonă este la 170 de metri şi trebuie să o aducem cu cisterna, din râul Timiş, pentru care avem aviz de a face aceasta. Proiectul nu trebuie să dureze mai mult de trei ani, iar anul acesta vrem să finalizăm planul şi să depunem cererea pentru ultima tranşă, asta însemnând că am finalizat tot ce am propus în planul de afaceri”, a adăugat Adrian.

    Ca şi comercializare, cei doi antreprenori din Lugoj s-au gândit să ofere ceva inedit pentru piaţa de desfacere.

    Am vrea să facem un fel de “mănânci cât poţi pentru cantitatea pe care o cumperi”. Poţi să vi, să mănânci cât vrei, să îţi culegi zmeura, iar noi îţi cântărim doar ce duci acasă şi plăteşti doar ce vei lua cu tine. Ne adresăm atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice”, a mai spus tânărul lugojean.

    Cei doi vor să ducă afacerea mai departe, iar pentru asta vor să acceseze anul acesta încă o Măsură, prin care să proceseze zmeura în suc sau sirop, însă până atunci fructul lor se va comercializa în piaţă, magazine sau ambulant.

    Cititi mai multe pe www.redesteptarea.ro

  • Al doilea oraş din România care ar putea avea METROU. Pentru 2018 a alocat deja 3,48 de milioane de lei

    Clujul a făcut un prim pas important pentru reţeaua de metrou. Primăria a alocat pentru 2018 suma de 3,48 de milioane lei pentru studiul de prefezabilitate şi diverse alte studii privind introducerea metroului în oraş. Alte 23 de milioane de lei vor fi folosiţi pentru cumpărarea de tramvaie, dintr-un total de 227 de milioane, toţi bani europeni. Pentru troleibuze ar urma să se cheltuie 12 milioane dintr-un total de 116.
     
    “Clujul nu va putea evita discuţia despre metrou. Este un proiect pentru următorii 15-20 de ani”. Acesta a fost mesajul rostit în 2017 pe două voci: primarul Emil Boc şi viceprimarul Dan Tarcea.
     
    În viziunea Primăriei, metroul clujean ar trebui să lege Floreştiul sau chiar Gilăul de Apahida. Trebuie luată în considerare realitatea de peste 20 de ani, nu cea de acum. Numai că studiul pe care îl va comanda municipalitatea nu va fi atât de cuprinzător.

    Recent, viceprimarul Dan Tarcea citat de Ziua de Cluj: “Nu putem aloca bani pentru studii în Floreşti, Gilău sau Apahida. Îl vom face numai pentru Cluj-Napoca. Dacă şi alţii vor dori metrou, vor trebui să îşi comande propriile studii, chiar dacă ştim că bugetele din comune nu sunt atât de mari. Am vrea, pentru o maximă eficienţă, ca linia de metrou să lege comunele din est şi din vest”.

    Anul trecut, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, citat de capital.ro: „Vreau să-l încurajez pe Emil Boc şi sunt convins că nu se va lăsa inhibat de «corul cârtitorilor», care probabil că există şi în Cluj, ca şi în Timişoara. Oricine înţelege că aceste oraşe se dezvoltă într-un ritm alert şi că nu pot să funcţioneze cu infrastructura gândită în alte vremuri şi în alte condiţii. (…) Cred că este o idee foarte bună. Noi trebuie să gândim în perspectivă, nu de azi pe mâine”, a declarat Nicolae Robu, într-o conferinţă de presă.

     

  • Donald Tusk susţine că Polonia rămâne în UE doar pentru fondurile europene: Dacă nu vom mai fi un contribuabil net, jocul ar putea să fie încheiat de către ei

    Fost prim-ministru polonez şi un adversar al partidului de guvernământ de la Varşovia, Tusk a luat poziţie după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a apărat reformele controversate din justiţie în cadrul unei întrevederi la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    “Pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), avantajul de a fi în UE se reduce la balanţa de plăţi, ignorând total alte beneficii precum piaţa comună, ordinea juridică, securitatea garantată etc. Dacă nu vom mai fi un contribuabil net, jocul ar putea să fie încheiat de către ei. Aşadar, îmi pot imagina cu uşurinţă o situaţie în care, dacă Polonia se va regăsi într-o zi printre contribuabili, guvernul polonez va decide că este timpul să-i întrebe pe cetăţeni dacă mai vor Polonia în UE. Apoi vor lucra din greu pentru a ajunge la concluzia că este necesar să-şi ia adio de la calitatea de membru”, a spus Tusk.

    Preşedintele Consiliului European a mai precizat că data de 20 decembrie a fost “o zi tristă pentru toată lumea”, când Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai profitabile investiţii din România. Trei fraţi din Cluj au luat o veche plantaţie şi a transformat-o într-o adevărată mină de aur

    Fraţii Dan, Ioana şi Diana Mitre din Cluj-Napoca au luat în arendă în 2010 o veche plantaţie pomicolă de 100 de hectare, care aparţinea unei foste interprinderi agricole de stat (IAS) din Cluj, pe care au transformat-o în proporţie de 55% într-o livadă superintensivă de cireş, prun şi măr, cu ajutorul fondurilor europene.
     
    Pe lângă fructe, în Ferma Steluţa, cei trei fraţii Mitre, Dan, Ioana şi Diana, mai produc şi legume, precum roşii, castraveţi şi ardei, dar şi flori, într-o seră care se întinde pe o suprafaţă de aproape un hectar. 
     

  • Ministerul Dezvoltării vrea spoturi de animaţie 3D pentru a promova oportunităţile de finanţare. Valoarea fără TVA: Peste 13 milioane de lei

    ”Obiectivul proiectului este acela de a promova şi transmite informaţii referitoare la oportunităţile de finanţare (Axe prioritare, obiective specifice, apeluri de proiecte) din fondurile Europene Structurale şi de Investiţii 2014 – 2020, asigurând o diseminare coordonată la nivel naţional şi regional a mesajelor pe aceasta temă. Obiectul acordului-cadru îl constituie crearea şi derularea, respectiv difuzarea unei campanii de comunicare care va presupune un concept de comunicare, minim 40-maxim 100 spoturi video de 30 de secunde realizate în tehnică animaţie 3D (creaţie, producţie şi difuzare), difuzarea spoturilor video conform media planului şi campanie de promovare a spoturilor prin social media, pe canalele Fecebook şi Youtube”, se arată în anunţul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

    Potrivit caietului de sarcini, materialele de promovare a fondurilor ESI 2014-2020 trebuie să prezinte creativ informaţiile referitoare la oportunităţile de finanţare într-un limbaj accesibil publicului larg, într-un format atractiv şi dinamic.

    ”În acest sens, scopul campaniei este informarea publicului larg şi a celorlalte categorii de grup ţintă cu privire la obiectivele fondurilor europene (mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un mediu sănătos etc.), la modul cum sunt gestionate de România, la modalitatea prin care pot fi accesate şi la impactul scontat. De asemenea, campania va evidenţia faptul că de proiectele finanţate din fonduri europene beneficiază toţi românii”, se mai menţionează în caietul de sarcini.

    La capitolul ”criterii calitative” se arată că spotul va atrage, menţine atenţia şi va stimula curiozitatea, pe toată durata de derulare, precum şi că abordarea va fi una emoţională, pozitivă, iar tonul folosit va fi unul ”pozitiv, informativ, raţional, optimist”.

    ”În cadrul fiecărui spot se vor folosi actori pentru personajul/personajele uman/e, aşadar personajul/personajele nu vor fi create/animate în calculator. Personajele din spoturi vor fi actori profesionişti sau personalităţi publice care nu au avut în ultimii 3 ani imaginea asociată vreunui partid politic sau vreunei campanii de publicitate politică, se mai menţionează în caietul de sarcini.

    Câştigătorii licitaţiei trebuie să difuzeze spoturile pe trei posturi TV naţionale care deţin şi reţea regională, acoperind în mod echilibrat toate cele 8 regiuni de dezvoltare, dintre cele auditate de ARMA – Asociaţia Română pentru Măsurarea Audienţelor, selectate din cele aflate în primele 10, conform datelor de audienţă din luna septembrie 2017. Cele trei posturi trebuie sa aparţină unor grupuri, trusturi sau societăţi de presă distincte, nefiind acceptate două sau mai multe posturi care să facă parte din acelaşi trust de presă. De asemenea, spoturile vor fi difuzate şi în mediul online, pe Facebook şi pe Youtube.

     

  • Şefii Tel Drum, inculpaţi pentru obţinere pe nedrept de fonduri europene. MFE vrea despăgubiri

    Ministerul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă cu suma de 4.849.375 lei, anunţă DNA.

    Petre Pitiş, director general Tel Drum, Nedea Florea, director adjunct, şi Mircea Vişan, angajat al firmei, sunt cercetaţi de DNA obţinere pe nedrept de fonduri europene, alături de ei fiind anchetat şi Ioan Florian, reprezentant al firmei WFA IMPEX SRL. Firma Tel Drum, în calitate de persoană juridică, este cercetată pentru obţinere pe nedrept de fonduri europene, iar WFA Impex SRL pentru complicitate la această infracţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Un miliardar implicat în numeroase scandaluri, la un pas de a câştiga alegerile din Cehia

    Calificat drept ‘versiunea cehă a lui Trump’ de revista Forbes, omul de afaceri de 63 de ani, tuns scurt şi cu părul grizonant, magnat în domeniile agroalimentar, chimic şi media, este al doilea printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, potrivit Agerpres.

    Intrat în politică în 2011 cu mişcarea sa populistă ANO (‘DA’), el reuşeşte să câştige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai “curate” în această ţară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International.

    Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forţă politică a ţării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri şi tranzacţii îndoielnice, ceea ce el neagă categoric.

    În ajunul actualului scrutin, el continuă să-şi repete lozinca “Acum sau niciodată!”, cerând alegătorilor săi să profite de “ultima şansă” pentru a învinge “hidra perfidă a corupţiei care înăbuşă ţara”.

    Babis refuză cu obstinaţie adoptarea euro, o monedă “în faliment”, în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai ţărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranţilor între ţările membre ale UE, precum şi altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea naţională.

    În schimb, el nu propune un ‘Cexit’ (ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susţinător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulaţii a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru şi serviciilor.

    ANO face parte din ianuarie 2014 dintr-o coaliţie cu social-democraţii din CSSD şi creştin-democraţi din KDU-CSL.

  • Un miliardar implicat în numeroase scandaluri, la un pas de a câştiga alegerile din Cehia

    Calificat drept ‘versiunea cehă a lui Trump’ de revista Forbes, omul de afaceri de 63 de ani, tuns scurt şi cu părul grizonant, magnat în domeniile agroalimentar, chimic şi media, este al doilea printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, potrivit Agerpres.

    Intrat în politică în 2011 cu mişcarea sa populistă ANO (‘DA’), el reuşeşte să câştige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai “curate” în această ţară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International.

    Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forţă politică a ţării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri şi tranzacţii îndoielnice, ceea ce el neagă categoric.

    În ajunul actualului scrutin, el continuă să-şi repete lozinca “Acum sau niciodată!”, cerând alegătorilor săi să profite de “ultima şansă” pentru a învinge “hidra perfidă a corupţiei care înăbuşă ţara”.

    Babis refuză cu obstinaţie adoptarea euro, o monedă “în faliment”, în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai ţărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranţilor între ţările membre ale UE, precum şi altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea naţională.

    În schimb, el nu propune un ‘Cexit’ (ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susţinător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulaţii a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru şi serviciilor.

    ANO face parte din ianuarie 2014 dintr-o coaliţie cu social-democraţii din CSSD şi creştin-democraţi din KDU-CSL.

  • Un miliardar implicat în numeroase scandaluri, la un pas de a câştiga alegerile din Cehia

    Calificat drept ‘versiunea cehă a lui Trump’ de revista Forbes, omul de afaceri de 63 de ani, tuns scurt şi cu părul grizonant, magnat în domeniile agroalimentar, chimic şi media, este al doilea printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, potrivit Agerpres.

    Intrat în politică în 2011 cu mişcarea sa populistă ANO (‘DA’), el reuşeşte să câştige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai “curate” în această ţară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International.

    Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forţă politică a ţării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri şi tranzacţii îndoielnice, ceea ce el neagă categoric.

    În ajunul actualului scrutin, el continuă să-şi repete lozinca “Acum sau niciodată!”, cerând alegătorilor săi să profite de “ultima şansă” pentru a învinge “hidra perfidă a corupţiei care înăbuşă ţara”.

    Babis refuză cu obstinaţie adoptarea euro, o monedă “în faliment”, în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai ţărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranţilor între ţările membre ale UE, precum şi altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea naţională.

    În schimb, el nu propune un ‘Cexit’ (ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susţinător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulaţii a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru şi serviciilor.

    ANO face parte din ianuarie 2014 dintr-o coaliţie cu social-democraţii din CSSD şi creştin-democraţi din KDU-CSL.