BusinessMagazin

Tag: fond

  • Surpriză: Bill Gates iese din acţionariatul Fondului Proprietatea. Miliardarul american avea o investiţie de circa 18 mil. lei, faţă de 45 mil. lei în anul precedent

    Prin intermediul fundaţiei caritabile pe care o controlează împreună cu fosta sa soţie, Bill Gates, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri la nivel mondial şi cofondator al Microsoft, a vândut toate acţiunile pe care le avea la Fondul Proprietatea chiar înainte ca Fondul să anunţe că va începe procesul de listare a Hidroelectrica, “perla” energiei româneşti.

    Astfel, la final de 2021 – cele mai recente date, din portofoliul de investiţii al fundaţiei caritabile a lui Bill Gates nu mai figurează investiţia la Fondul Proprietatea, cea care la final de 2020 avea o valoare de 3,6 mil. dolari (18 mil. lei) iar la final de 2019 circa 8,8 mil. dolari (45 mil. lei). Investiţiile erau prin intermediul certificatelor de depozit globale, adică acţiunile Fondului Proprietatea tranzacţionate pe Bursa de la Londra.

    În primăvara lui 2022 Fondul Proprietatea a anunţat că Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al producătorului de energie, şi-a dat acordul pentru convocarea unei adunări generale în data pentru a iniţia listarea la BVB a unei părţi din pachetul deţinut de Fond, acesta fiind practic debutul procesului a ceea ce ar putea fi cel mai mare IPO de la bursa locală. În prezent, cel mai probabil, Fondul discută cu sindicatul de intermediere feedback-ul primit de la investitori pe baza road show-ului pentru vânzarea de acţiuni Hidroelectrica.

    Cu alte cuvinte, prin exit-ul de la Fondul Proprietatea, Bill Gates a ieşit ca şi expunere din companii precum Hidroelectrica, Petrom, Alro, adică cele la care Fondul Proprietatea este acţionar.

    Spre comparaţie, la final de 2018, miliardarul american avea o investiţie de 12,7 mil. dolari la Fondul Proprietatea (1,2 mil. GDR-uri), iar la final de 2017 plasamentul se ridica la 27 mil.  dolari (2,4 mil. GDR-uri). Aceasta era singura investiţie românească din portofoliul celei mai mari organizaţii filantropice din lume.

    Pe de altă parte, miliardarul american este investitor şi la compania sud-africană Naspers, acţionarul majoritar al celui mai mare retailer online din România – eMAG, cu un plasament de 10,5 mil. dolari, dar şi la Prosus – companie care grupează operaţiunile din e-commerce ale Naspers, cu 30,5 mil. dolari. Naspers deţine în România eMAG, OLX, Fashion Days, Autovit, PayU.

    Fondul Proprietatea are 12,5 miliarde de lei capitalizare şi evaluează deţinerea de 20% la Hidroelectrica la circa 12,2 mld. lei. Fondul mai are şi aproape 3% din Petrom, fiind acţionar şi la Alro. De la începutul lui 2022 acţiunile au plus 1%.

     

  • Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei, cel mai mare la nivel mondial, randament negativ de 4,4% în T3/2022

    Randamentul Fondului Suveran de Investiţii al Norvegiei, alimentat cu capitalul obţinut din resursele petroliere şi gazele naturale din Marea Nordului, a ajuns la minus 4,4% în T3/2022, echivalentul unei pierderi de 449 miliarde de coroane norvegiene (43,7 miliarde de euro).

    Totodată, pierderea pentru investiţiile în acţiuni ale fondului fost de 4,8%, iar randamentul pentru instrumentele cu venit fix a ajuns la minus 3,9%. Investiţiile în companii imobiliare nelistate la bursă au oferit un minus de 1,1%,  conform unui comunicat al Fondului Suveran al Norvegiei.

    Astfel, randamentul fondului – care are active de 1.150 de miliarde de euro – a fost cu 0,14% peste dinamica indicelui de referinţă al bursei de valori din Oslo.

    „Al treilea trimestru a fost caracterizat de creşterea ratelor dobânzilor, o inflaţie ridicată, cât şi de războiul din Europa, factori ce au afectat pieţele. Randamentul a fost unul negativ pentru investiţiile în acţiuni, venit fix şi grupuri de real estate necotate la bursă”, spune Trond Grande, director executiv adjunct la Norges Bank Investment Management.

    În T3, intrările în cel mai mare fond suveran de investişii din lume au însumat 306 miliarde de coroane norvegiene (29,8 miliarde de euro) în T3.

    Circa 68,3% din fond este investit în acţiuni, 28,5% în instrumente cu venit fix, 3,1% în companii imobiliare nelistate şi 0,1% în infrastructură de energie regenerabilă necotată la bursă.

    La finele lui 2021, fondul era acţionar la nouă societăţi listate la Bursa de la Bucureşti, precum OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), MedLife (M) şi Transport Trade Services (TTS). Valoarea totală a investiţiilor ajungea atunci la 432 de milioane de lei.

     

     

  • Fondul de Investiţii al Arabiei Saudite alocă 2,3 miliarde de dolari pentru sponsorizări în fotbal

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite a investit peste 2 miliarde de dolari pentru noi contracte de sponsorizare a fotbalului pe termen lung în acest an, într-un semn al ambiţiilor crescânde ale regatului faţă de cel mai popular sport din lume, conform Financial Times.

    Fondul Public de Investiţii a precizat în cea mai recentă declaraţie financiară că a încheiat acorduri de sponsorizare “cu mai multe cluburi de fotbal în valoare de 8,75 miliarde SAR (2,3 miliarde de dolari)” în primele opt luni ale anului 2022. Cei mai mulţi bani sunt pentru fotbalul intern.

    Tranzacţiile subliniază modul în care PIF, care are în administrare active de peste 600 de miliarde de dolari, este folosit de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman pentru a diversifica economia ţării. Spre deosebire de majoritatea celorlalte fonduri de investiţii, PIF are un mandat dublu, de a contribui la dezvoltarea naţiunii, precum şi de a urmări obţinerea de randamente financiare.

    Cea mai mare parte a creşterii cheltuielilor provine dintr-o serie de parteneriate comerciale pe 20 de ani între companiile de portofoliu Qiddiya şi Jeddah Central şi câteva cluburi de fotbal naţionale, precum şi dintr-un acord de cinci ani pentru sponsorizarea ligii de fotbal saudite de către dezvoltatorul imobiliar Roshn, pe care PIF îl deţine.

    Cheltuielile pe care le-a făcut pentru fotbal au fost dezvăluite în conturile pe care PIF le-a împărtăşit investitorilor într-o obligaţiune de 2 miliarde de dolari pe care a obţinut-o la începutul acestei săptămâni.

    Conturile arată, de asemenea, că Fondul Suveran de Investiţii a primit o opinie cu rezerve din partea KPMG pentru situaţiile sale financiare pe anul 2021. Într-o scrisoare de audit datată 2022 august, KPMG a semnalat faptul că “nu a putut obţine suficiente dovezi de audit adecvate” în jurul tranzacţiilor cu directorii consiliului de administraţie al PIF şi cu membrii familiilor acestora. PIF a refuzat să comenteze.

    Creşterea bruscă a cheltuielilor pentru fotbal vine la un an după ce PIF a cumpărat clubul Newcastle United din Premier League pentru puţin peste 300 de milioane de lire sterline. De la preluare, noii proprietari au cheltuit peste 200 de milioane de lire sterline pe jucători şi au angajat un nou antrenor principal şi un director executiv.

    Noon, un retailer online cu sediul în Golf şi sprijinit de PIF, a devenit unul dintre sponsorii tricoului echipei în luna iunie a acestui an. Compania are, de asemenea, un parteneriat comercial cu Manchester City, care este deţinută de un membru al familiei regale din Abu Dhabi.

    În timp ce Arabia Saudită se împinge tot mai mult în fotbal, statul vecin Qatar se pregăteşte să găzduiască luna viitoare Cupa Mondială. Qatar are deja o prezenţă bine stabilită în fotbalul european la nivel de cluburi, a cumpărat echipa franceză Paris-Saint Germain în 2011. Directorul executiv al echipei, Nasser el-Khelaifi, este în prezent preşedinte al Asociaţiei Europene a Cluburilor, un grup de lobby al echipelor de elită.

    Ambiţiile saudite în domeniul fotbalului sunt pe cale să crească şi mai mult. În august, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman a participat la un meci de box la Jeddah cu Gianni Infantino, secretarul general al Fifa, organismul de conducere al fotbalului mondial. De atunci, au crescut speculaţiile potrivit cărora Arabia Saudită va candida pentru Cupa Mondială din 2030, Egiptul şi Grecia fiind prezentate ca potenţiali parteneri într-o candidatură pe trei continente.

    O propunere condusă de Arabia Saudită s-ar confrunta cu concurenţa unei oferte comune a Spaniei, Portugaliei şi Ucrainei, precum şi cu o probabilă ofertă pan-sud-americană pentru a marca centenarul primei Cupe Mondiale din Uruguay.

    Arabia Saudită şi-a pus amprenta şi în alte sporturi. A pus deoparte cel puţin 2 miliarde de dolari pentru LIV Golf, un circuit rival al PGA Tour, iar Jeddah a găzduit anul trecut primul Mare Premiu al Arabiei Saudite de Formula 1, în cadrul unui angajament pe 15 ani.

    Grupul de campanie Human Rights Watch a acuzat guvernul saudit că foloseşte fotbalul, cursele de maşini şi golful pentru “sportswashing”, pe care îl defineşte ca fiind “un efort de a distrage atenţia de la gravele sale abuzuri privind drepturile omului prin preluarea evenimentelor care celebrează realizările umane”.

     

  • Un fond de investiţii din ţările baltice are în plan proiecte de 350 mil.euro în sectorul energiei regenerabile din România

    INVL Renewable Energy Fund I, fond care investeşte în proiecte de energie regenerabilă, administrat de INVL Asset Management, a încheiat un acord pentru achiziţionarea unui proiect de parc fotovoltaic în România, investiţiile totale de pe piaţa locală ale INVL fiind estimate la aproximativ 350 milioane de euro.

    Fondul achiziţionează proiectul de 174 MW înainte de asigurarea capacităţii de conectare la reţea, însă această fază este planificată pentru primul trimestru al anului 2023, iar faza de construcţie ar trebui să fie atinsă în trimestrul patru al anului viitor.

    INVL este cel mai important grup de gestionare a investiţiilor şi de asigurări de viaţă din statele baltice.

    Achiziţia aduce capacitatea totală a celor 8 proiecte de parcuri fotovoltaice ale fondului aflate în dezvoltare în România la 442,7 MW, dintre care aproape 268 MW beneficiază deja de condiţiile de conectare la reţea, în timp ce pentru 42,7 MW au fost emise autorizaţii de construire.

    „Am intrat pe această piaţă atractivă a proiectelor de energie regenerabilă din România la începutul acestui an, iar tranzacţiile pe care le-am încheiat demonstrează determinarea noastră de a deveni un jucător important pe această piaţă. Suntem recunoscători partenerilor noştri din România pentru ajutorul acordat în extinderea portofoliului nostru. Aşteptăm cu nerăbdare începerea lucrărilor de construcţie în cadrul acestor proiecte şi sperăm într-o colaborare de succes cu comunităţile în care ne dezvoltăm proiectele, precum şi cu autorităţile de resort. Având în vedere portofoliul de proiecte de parcuri fotovoltaice în curs de dezvoltare, investiţia fondului în România ar putea ajunge la aproximativ 350 de milioane de euro”, spune Liudas Liutkevičius, Managing Partner al INVL Renewable Energy Fund I.

    Primele proiecte pentru captarea energiei solare vor ajunge în faza de construcţie la sfârşitul acestui an, a adăugat acesta. Construcţia tuturor parcurilor fotovoltaice ar trebui să fie finalizată până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului 2025.

    Pe lângă România, INVL Renewable Energy Fund I dezvoltă peste 32 MW de proiecte de parcuri fotovoltaice în Polonia.

    Portofoliul total de proiecte în curs de dezvoltare ale INVL Renewable Energy Fund I se ridică la 475 MW.

    Strategia de investiţii a fondului vizează proiecte de energie regenerabilă (parcuri eoliene onshore şi parcuri fotovoltaice la scară utilitară) de pe teritoriul statelor membre UE şi NATO.  Fondul se concentrează în acest moment asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde a identificat un potenţial semnificativ de creştere.

     

  • Ministerul Finanţelor cere acţionarilor Fondului Proprietatea să voteze listarea Hidroelectrica doar la Bursa de la Bucureşti şi vrea ca banii din IPO să fie distribuiţi sub dividend special în maxim trei luni

    În calitate de acţionar minoritar, cu o participaţie de aproape 6%, Ministerul Finanţelor cere acţionarilor Fondului Proprietatea, printre care fonduri de pensii Private Pilon II, americanii de la Silver Point Capital, fonduri mutuale, să voteze listarea Hidroelectrica doar la Bursa de la Bucureşti iar banii de pe urma ofertei publice să fie distribuiţi sub formă de dividend special în maximum trei luni.

    Astfel într-un document semnat de Adrian Câciu, ministrul de resort, Finanţele cer introducerea pe ordinea de zi a AGA din 15 noiembrie 2022 listarea Hidroelectrica doar la Bucureşti şi repartizarea de dividende. Pe 15 noiembrie Fondul Proprietatea cheamă acţionarii pentru a aproba printre altele listarea Hidroelectrica pe “una sau mai multe pieţe reglementate şi/ sau echivalente şi/sau orice alt loc de tranzacţionare din România şi/sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi/sau dintr-un stat terţ”.

    FP îşi evaluează deţinerea de 20% la Hidroelectrica la aproximativ 12,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o evaluare de aproximativ 63 mld. lei pentru toată compania. Cele mai recente date agregate de ZF arată că fondurile Pilon II au aproximativ 30% din capitalul social al FP, fiind cei mai mari acţionari.

     

     

  • Unul dintre cei mai importanţi oameni ai Fondului Monetar Internaţional lansează un avertisment cutremurător: Economia globală se confruntă cu cea mai provocare din ultimele decenii. Coşmarul inflaţiei prinde rădăcini

    Băncile centrale se confruntă cu o situaţie economică globală mult mai complicată şi periculoasă decât tot ceea ce au înfruntat în ultimele decenii. Cei mai importanţi oameni din economie şi factori de politică monetară avertizează că problema inflaţiei devine din ce în ce mai greu de eradicat, scrie Financial Times.

    FMI, unul dintre cele mai importante autorităţi economice din lume, a atras atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă atât Rezerva Federală cât şi Banca Centrală Europeană. Analiştii sunt de părere că economia globală a intrat într-o nouă eră, mult mai dificilă şi imprevizibilă.

    „Dacă este să vorbim despre următorii cinci ani, elaborarea politicii monetare va fi mult mai greu de realizat decât a fost în cele două decenii de dinaintea pandemiei şi a războiului. Ne aflăm într-un moment în care şocurile economice vor fi mult mai explozive decât am fost obişnuiţi, iar asta va genera compromisuri greu de făcut pentru factorii de politică monetară.”, a declarat Gita Gopinath, director general adjunct al Fondului Monetar Internaţional.

    Ritmul de creştere al preţurilor a avansat puternic pe măsură ce lanţurile de aprovizionare globale au suferit tot mai multe blocaje pe fondul pandemiei, lovindu-se în acelaşi timp de o cerere foarte ridicată din partea consumatorilor. Cererea a fost alimentată de sprijinul fiscal şi monetar fără precedent lansat la începutul pandemiei.

    Problemele cauzate de pandemie au fost puternic amplificate de război, pentru că lanţurile de aprovizionare cu produse de bază au fost lovite puternic, ceea ce a dus la o creştere şi mai severă a preţurilor.

    Pe fondul acestor dinamici, băncile au fost forţate să înăsprească agresiv politica monetară pentru a se asigura că inflaţia nu va afecta şi mai mult economia globală. Cu toate acestea, băncile au o capacitate limitată de a aborda problemele legate de cerere şi ofertă, iar mulţi economişti avertizează că pentru a restabili stabilitatea preţurilor băncile ar putea fi forţate să mărească dobânzile din ce în ce mai mult.

    „Majorarea este decisă în speranţa de a reduce inflaţia, însă ea este contracarată de ceea ce se întâmplă cu lanţurile de aprovizionare şi cu ciclurile de producţie”, a declarant David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

    Atât Fed cât şi BCE au declarat război inflaţiei, însă acest război vine după sine cu efecte negative pentru economie. Jay Powell, preşedintele Fed, a avertizat recent că majorarea dobânzilor ar putea determina o slăbire semificativă a pieţei muncii.

    Potrivit lui Isabel Schnabel, unul dintre oamenii cheie ai BCE, următorii ani vor fi cunoscuţi în economie drept „Era Volatilităţii”, un nume care atrage atenţia asupra şocurilor economice pe care economia europeană le va suferi. Până la război şi pandemie, ultmele două decenii au fost cunoscute în economie drept „Era Moderaţiei”, pentru că dinamica economică a fost în general stabilă.

    Cei mai sceptici economişti sunt de părere că băncile centrale nu vor fi capabile să elimine definitiv o inflaţie atât de ridicată şi înrădăcinată în economie, aceasta urmând să dea bătăi de cap întregii lumi şi în anii următori.

  • Ce investiţii aveau la iunie 2022 cele şapte fonduri de pensii private Pilon II la Bursa de Valori Bucureşti: 3,9 miliarde de lei la Fondul Proprietatea, 3,5 miliarde de lei la Petrom, 3,4 mld. lei la Banca Transilvania, 3 mld. lei la Romgaz şi deţineri de 35% din MedLife, 22% din Electrica, 22% din Aquila

    ♦ 27 de societăţi cu acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti erau în portofoliul fondurilor de pensii Pilon II la iunie 2022 cu o deţinere totală de 20,1 mld. lei faţă de 20,9 mld. lei la final de 2021 ♦ Fondurile au redus puternic la SIF-uri dar au cumpărat la companii precum Petrom, MedLife, Romgaz, Digi.

    Viitorii pensionari ai României, adică cei care astăzi contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru investiţia privată a economiilor de bătrâneţe către un administrator de fonduri Pilon II, au ajuns prin intermediul viramentelor lunare, respectiv o medie de 800 mil. lei, să fie cei mai mari investitori ai Bursei de la Bucureşti.

    Astfel, câteva milioane de salariaţi români, au indirect deţineri la Bursa de la Bucureşti mai mari decât ale unor investitori de calibru, precum fondurile mutuale, SIF-uri, Fondul Proprietatea, investitori străini, fraţii Pavăl de la Dedeman, arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    Potrivit calculelor realizate în exclusivitate de ZF, şi care ţin cont de raportările de la iunie 2022, atât din portofoliile fondurilor Pilon II cât şi pe preţul acţiunii şi numărul de acţiuni la compania respectivă, viitorii pensionari ai României au ajuns la investiţii de aproximativ 20 miliarde de lei în 27 de companii listate la Bursa de la Bucureşti.

    Acestea sunt primele raportări lunare de când Autoritatea de Supraveghere Finan­ciară (ASF) a schimbat ritmul de raportare din trimestrial în lunar.

    Printre aceste investiţii se numără 3,9 mi­liarde de lei la Fondul Proprietatea, 3,5 mld. lei la Petrom, 3,4 mld. lei la Banca Transilvania, 3 mld. lei la Romgaz şi deţineri de 35% din MedLife, 22% din Electrica, 22% din Aquila, 23% din TeraPlast.

    Din rândul celor 27 de plasamente în acţiuni listate la Bucureşti, ZF a identificat majorări în capitalul social faţă de decembrie 2021 la 13 companii, precum plus 1,2% la Digi, 1,17% la Petrom, 1,13% la MedLife. Cu 7 companii fondurile au rămas pe poziţii, iar pentru alte şapte societăţi, în special SIF-uri, au redus din deţineri.

    Salariaţii României au ajuns, o mare parte dintre ei fără să ştie, cei mai mari investitori ai Bursei de la Bucureşti, iar prin viramentele lor determină ca administratorii Pilonului II să poată veni cu propriile solicitări la şedinţele care decid parcursul unei companii, respectiv Adunarea Generală a Acţionarilor.

    La iunie 2022, din fiecare 100 de lei pe care un român i-a virat către fondurile Pilon II, 61 de lei au fost investite în titluri de stat, instrumente financiare cu un grad foarte scăzut de risc, iar alţi 25 de lei au mers spre acţiuni listate atât la Bursa de Valori Bucureşti cât şi pe pieţe externe.

    Restul au fost investiţi în alte instrumente financiare precum depozite bancare, fonduri mutuale, ETF-uri.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate cu contribuţiile din salariul brut ale circa 7,7 milioane de români, aveau la 31 iunie 2022 active totale de 88 mld. lei.

  • Apple a depăşit prognozele de creştere pe al doilea trimestru din 2022: Compania a bifat venituri din vânzări de 83 de miliarde de dolari, peste aşteptările analiştilor. Acţiunile au crescut cu 3%

    Veniturile Apple au crescut uşor pe fondul vânzărilor de iPhone şi a serviciilor, ajungând la 83 de miliarde de dolari, cu 2% mai mult decât în anul anterior. Analiştii au prognozat iniţial venituri de 82,8 miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Apple a avertizat anterior că s-ar putea confrunta cu pierderi de până la opt miliarde, pe fondul problemelor legate de aprovizionare şi producţie pentru aces trimestru. Luca Maestri, şeful finanţelor Apple, a anunţat că pierderile s-ar reduce la patru miliarde, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei.

    „Situaţia privind aprovizionarea se îmbunătăţeşte. Mai există problema restricţiilor impuse de pandemie, însă dacă nu ne vom confrunta cu o schimbare drastică, ne aşteptăm ca problemele legate de aprovizionare să fie mai mici decât ceea ce am văzut în iunie”, a declarat Luca Maestri.

    În trimestrul anterior acţiunile Apple au scăzut cu 1,20 dolari, depăşind analizele care indicau o scădere de până la 1,15. Profitul net a scăzut şi el cu 10%, până la 19,4 miliarde de dolari, totuşi peste estimările care indicau o cifra de 19 miliarde.

    După publicare rezultatelor acţiunile companiei au crescut cu 3%, până la 162 dolar pe acţiune, potrivit Market Watch.

  • Parlamentul din Sri Lanka votează pentru un nou preşedinte, pe fondul protestelor masive

    Sunt măsuri de securitate extremă, miercuri, în jurul Parlamentul din Sri Lanka, în timp ce legislatorii se pregătesc să aleagă între trei candidaţi pentru funcţia de preşedinte, în speranţa că noul lider ar putea scoate insula dintr-o criză economică şi politică ce au condus la proteste violente.

    O victorie a preşedintelui interimar Ranil Wickremesinghe, unul dintre cei doi candidaţi principali, dar căruia mulţi cetăţeni din Sri Lanka i se opun, ar putea duce la noi demonstraţii ale oamenilor furioşi pe elita aflată la conducere după luni de penurie paralizantă de combustibil, alimente şi medicamente, au declarat mai mulţi protestatari, potrivit Reuters.

    „Dacă Ranil ajunge (la putere), nu putem avea stabilitate”, a declarat Duminda Nagamuwa, care a organizat proteste în Colombo după ce nominalizările au fost finalizate. Alţi protestatari au declarat că preşedintele interimar este un aliat al puternicei familii Rajapaksa, pe care o acuză de criza economică.

    Celălalt candidat principal, Dullas Alahapperuma, deputat al partidului de guvernământ, este mai acceptabil pentru protestatari şi opoziţie, dar nu are experienţă de guvernare la nivel înalt într-o ţară care abia dacă mai are dolari pentru importuri şi care are nevoie disperată de un plan de salvare din partea FMI.

    Cel de-al treilea candidat, Anura Kumara Dissanayaka, liderul partidului de stânga Janatha Vimukti Peramuna, are doar trei locuri în parlamentul de 225 de membri şi nu are nicio şansă realistă de a câştiga.

    Sute de poliţişti, trupe paramilitare şi militare au fost desfăşurate în jurul clădirii parlamentului, iar un drum de acces avea cel puţin trei baricade. Personalul de securitate aflat în bărci rapide a patrulat pe un lac din jurul clădirii, iar jeep-uri militare şi vehicule blindate au stat parcate în perimetrul clădirii.

    Wickremesinghe, prim-ministru de şase ori, a devenit preşedinte interimar săptămâna trecută, după ce preşedintele de atunci, Gotabaya Rajapaksa, a fugit în Singapore, când sute de mii de oameni au ieşit în stradă împotriva administraţiei sale şi i-au ocupat reşedinţa oficială şi biroul.

    De asemenea, protestatarii au incendiat locuinţa privată a lui Wickremesinghe şi i-au luat cu asalt biroul.

    Nu a fost clar cât de mult sprijin au Wickremesinghe, în vârstă de 73 de ani, şi Alahapperuma, în vârstă de 63 de ani, în parlament.

    Wickremesinghe este susţinut de o parte a partidului de guvernământ care avea un total de 145 de locuri la ultimele alegeri parlamentare din 2020. Alahapperuma are sprijinul celeilalte secţiuni, precum şi al principalului partid de opoziţie care a obţinut 54 de locuri la ultima rundă. Mai multe partide mici au promis, de asemenea, că îl vor susţine.

    Ultimele cifre nu sunt clare, deoarece unii parlamentari au devenit independenţi.

    Un candidat care va primi mai mult de o treime din voturile valabil exprimate va fi declarat ales. În cazul în care niciun candidat nu atinge acest prag, cel cu cel mai mic număr de voturi va fi eliminat din competiţie, iar preferinţele parlamentarilor vor fi luate în considerare pentru a se ajunge în cele din urmă la un câştigător.

     

  • Reţeaua de clinici de medicină estetică Cronos Med, cu fondul Morphosis Capital în acţionariat, aduce în board-ul companiei trei executivi de top din domeniul medical

    Cronos Med, principalul jucător în piaţa de medicină estetică din România, împreună cu fondul de private equity, Morphosis Capital, anunţă formarea unui Advisory Board compus din Olivier Hoëppe, Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top, Ognjen Bagatin, fondator şi CEO al Policlinica Sinteza din Croaţia şi Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul reţeaua Clinicile Dentare Dr. Leahu.

    „Rolul unui Advisory Board este unul fundamental pentru companiile care au în vedere creşterea afacerilor la nivel naţional sau extinderea acestora la nivel internaţional. Un astfel de board sprijină organizaţiile şi antreprenorii să privească lucrurile din perspective diferite datorită experienţei diversificate a membrilor,” spune Andrei Gemeneanu, Managing Partner, Morphosis Capital.

    Din datele transmise de oficialii companiei reiese că Olivier Hoëppe este cetăţean francez cu 25 de ani de experienţă în dezvoltarea de branduri selective în domeniul sănătăţii consumatorilor. El şi-a început cariera în domeniul financiar înainte de a ocupa o poziţie de director general în divizia dermatologică-cosmetică a L’Oréal în opt ţări diferite, printre care şi România. În prezent, Olivier Hoëppe este Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top.

    Ognjen Bagatin este fondator şi CEO al Policlinicii Sinteza specializată în otorinolaringologie, chirurgie estetică şi medicină, ginecologie şi logopedie şi cofondator al clinicii Bagatin, o clinică privată de chirurgie estetică, stomatologie, dermatologie şi cosmetologie, precum şi co-proprietar al platformei media pentru antreprenori, Poduzetnik. Ognjen Bagatin a absolvit un program de MBA la Cotrugli Business School şi şi-a început cariera în Pastor Group, unde de-a lungul timpului a ocupat diverse poziţii de conducere în diviziile grupului.  

    Ionuţ Leahu este fondatorul reţelei de Clinicile Dentare Dr. Leahu, cea mai extinsă reţea din industria românească de stomatologie, cu 17 clinici situate în 13 oraşe din România. În cadrul fiecărei unităţi funcţionează mai multe cabinete stomatologice şi este integrat cel puţin un centru digital de radiologie dentară.

    Grupul Cronos Med, ce deţine la Bucureşti şi la Bacău trei clinici şi un spital, este un business fondat în 1991 de medicul Constantin Stan. În afacere, ca acţionar minoritar, a intrat ulterior şi Andreea Berecleanu, soţia medicului.

    În noiembrie 2021, fondul de private equity Mor­pho­sis Capital, ale cărui baze au fost puse de patru executivi români, a pre­luat pachetul majoritar în cadrul Cro­nos Med.

    „Parteneriatul cu Morphosis Capital este unul valoros, unic şi a venit la momentul potrivit, când aveam nevoie nu doar de unul şi de mai mulţi piloni pentru dezvoltarea şi extinderea Cronos Med în alte oraşe din România şi, de ce nu, din străinătate,” spune. Constantin Stan.   

    Anul trecut, Cro­nos Med a raportat o cifră de afaceri de 5,98 milioane de euro, cu 38% în plus comparativ cu anul precedent.