BusinessMagazin

Tag: FMCG

  • Cum a crescut Farmec cu 10% in 2010

    Farmec este, conform companiei, lider in volum pe segmentele de
    ingrijire a fetei, demachiere, creme de maini si, valoric, pe
    segmentul tratamentelor pentru par.

    “Am incheiat un an dificil cu rezultate peste asteptari, in
    conditiile in care, in primele luni, obiectivul nostru de crestere
    era de 5%”, declara Mircea Turdean, director general Farmec
    Cluj-Napoca. “Motorul cresterii au fost lansarile, sustinute de
    investitii in marketing si de o prezenta mai vizibila in
    principalele canale de distributie. Pentru acest an, avem in vedere
    consolidarea pozitiei pe piata si un avans al afacerilor de inca
    5%, in conditiile in care vom avea un mare numar de noutati cu care
    vom sustine vanzarile. Intentionam, de asemenea, sa patrundem in
    retelele moderne de retail din afara tarii, primii pasi in aceasta
    directie fiind deja realizati anul trecut, prin intrarea pe piata
    din Ungaria.”

    Conform datelor furnizate de compania de cercetari de piata
    Nielsen, in segmentul de ingrijire a fetei, Farmec este lider
    cantitativ in 2010, ca producator, cu o cota de piata de peste 26%,
    in timp ce valoric detine o cota de peste 20%.

    Laptele Doina ocupa in continuare primul loc in clasamentul
    demachiantelor din Romania, avand o cota cantitativa de peste
    17%.Cremele de maini marca Farmec detin pozitia de lider de piata
    in cantitate.
    Farmec a extins anul trecut gama de ingrijire a parului Gerovital
    Plant Tratament cu sapte produse specializate, dezvoltate in
    laboratoarele proprii si a derulat o campanie in care componenta
    online a jucat un rol important.

    Marcile Nufar si Triumf raman liderii absoluti ai segmentelor
    detartranti si produse de curatenie pentru bucatarie, in volum si
    valoare.

  • Harta alimentelor in Romania. Unde se gaseste cea mai ieftina mancare

    Singura exceptie este uleiul, care s-ar putea scumpi cu circa
    30% in aprilie sau martie, dupa cum au anuntat recent
    reprezentantii Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara
    (FSIA). Motivul oficial al scumpirii este lipsa de materie prima,
    care ii va determina pe producatori sa importe cu costuri mari.

    “In afara de floarea soarelui si de graul pentru panificatie, nu
    exista alte situatii in care stocurile de materie prima sa se
    termine”, a declarat pentru gandul Dragos Frumosu, presedintele
    FSIA. Pe lista scumpirilor posibile intra si painea, in cazul in
    care importurile de grau se vor realiza la preturi mai mari, dupa
    cum au declarat recent oficialii Ministerului Agriculturii. Se stie
    ca firmele din panificatie mai au stocuri de grau doar pentru
    februarie. Dupa aceea, ele vor fi nevoite sa apeleze la importuri.
    De la inceputul anului, singurul produs care oficial costa mai mult
    decat la finele anului trecut este laptele. In cursul acestei luni,
    intr-o singura saptamana, pretul unui litru a urcat cu 20%,
    depasind 5 lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Preturi mai mari la alimente si un consum tot mai mic

    Cea de-a cincea editie a Anuarului Retail analizeaza evolutia
    retailului si a sectorului de bunuri de larg consum in decursul
    ultimului an si anticipeaza tendintele din piata in 2011.Dupa un an
    in care puterea redusa de cumparare a romanilor si cresterea TVA
    s-au repercutat atat asupra retailerilor, cat si asupra
    producatorilor, cei mai multi dintre acestia anticipeaza scaderi
    ale pietei si in 2011.

    Potrivit Anuarului Retail, liderii patronatelor din domeniu se
    asteapta ca 2011 sa aduca cresteri de preturi la mai multe produse
    alimentare de baza, printre care carnea de porc, painea si zaharul,
    in ultimele doua cazuri ca urmare a necesitatii importurilor si a
    evolutiei pretului la nivel international.

    Producatorii citati in anuarul editat de Mediafax anticipeaza,
    de asemenea, vanzari mai mici la unele produse precum berea, vinul
    si tigarile si o abordare pragmatica a cumparaturilor, la fel ca in
    2010, cand romanii au renuntat la achizitiile din impuls si la
    stocurile excesive si s-au indreptat spre produsele necesare si
    spre marcile cunoscute.

    Inchiderea unor firme din domeniul productiei si preocuparea
    retailerilor pentru eficientizarea activitatii lor, prin regandirea
    mixului de produse, continuarea investitiilor in marcile proprii,
    alegerea atenta a locatiilor noi si relocari, sunt alte previziuni
    facute de jucatorii din acest sector.

  • Dilemele lui 2011 – Cat de importante sunt promotiile? Cat se va mai scumpi mancarea?

    VOR DESCHIDE CUMPARATORII MAI LARG BAIERILE PUNGII SAU,
    DIMPOTRIVA, VOR FI SI MAI “ZGARCITI” IN MAGAZINE?
    Cheltuielile vor continua sa scada, ca urmare a gradului de
    prudenta din ce in ce mai accentuat. Tot mai multi clienti intra in
    magazine cu listele de cumparaturi facute si fenomenul va fi din ce
    in ce mai vizibil si anul viitor, ca urmare a incertitudinii fata
    de veniturile caminelor. “Cumparatorii vor fi si mai stricti ca
    pana acum, incercand sa optimizeze pe cat posibil sumele cheltuite
    in magazine”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. Prin urmare,
    produsele alimentare vor ramane in continuare principala
    cheltuiala, iar grija pentru cosul zilnic, cu bunuri de larg consum
    se va accentua. Moga spune ca se asteapta ca si in Romania sa apara
    o tendinta de consum care se manifesta deja pe pietele vestice,
    anume “preferinta pentru cumpararea unor produse mai durabile”, in
    paralel cu tendinta existenta de crestere a interesului pentru
    produsele ieftine. Este vorba mai cu seama de bunuri de folosinta
    indelungata – precum mobila si aparatura electrocasnica – dar
    fenomenul se va regasi in unele cazuri si pe segmentul de
    imbracaminte si incaltaminte. “Chiar daca va aparea preferinta
    pentru produse de calitate mai buna, de pe un segment de pret
    superior, valoarea vanzarilor ca total va scadea”, apreciaza
    Moga.

    CAT DE IMPORTANTE MAI SUNT PROMOTIILE?
    Pe fondul chibzuielii tot mai mari a cumparatorului si a luptei tot
    mai ascutite dintre comercianti, promotiile castiga tot mai mult
    teren. “In Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia
    cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, spunea recent Robert
    Redeleanu, director general Scandia, firma care produce conserve.
    Ba mai mult, promotiile au ajuns sa fie un factor de crestere (sau
    cel putin de mentinere) a vanzarilor. “Cred ca este naiv ca cineva
    sa-si imagineze ca fara oferte si fara promotii in comert poti
    rezista in ziua de azi”, spunea recent Marius Melesteu, general
    manager al Strauss Romania, companie care produce marca de cafea
    Doncafé.

    CAT DE DINAMICI VOR FI COMERCIANTII IN PRIVINTA
    INVESTITIILOR?
    In privinta investitiilor, “nu exista un moment mai bun decat acum
    pentru extindere”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. El nu se
    asteapta la nou-veniti care sa porneasca afacerile in Romania prin
    investitii de la zero, ci mai degraba prin preluari. In ce ii
    priveste insa pe actorii deja prezenti, “ma astept ca marile retele
    care dispun de lichiditati sa se extinda”, spune Moga. In opinia
    lui, toate planurile de investitii anuntate anterior de
    comercianti, ba chiar si cele amanate, vor prinde contur anul
    viitor. Argumente in favoarea acestei decizii sunt costurile mai
    mici pentru toate componentele unui buget de investitii – de la
    pretul terenurilor si al chiriilor, al constructiilor, al fortei de
    munca. Moga se asteapta ca operatorii de retele de discount, dar si
    magazinele de proximitate sa se mentina in continuare cei mai vioi
    la capitolul investitiilor. Spatiile de proximitate au luat in 2010
    un contur foarte clar definit, odata cu investitiile masive (cu un
    buget de 200 de milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011) ale
    lui Dinu Patriciu in lantul Mic.ro.

    CUM VOR EVOLUA PRETURILE LA RAFT?
    Este de asteptat ca preturile produselor alimentare sa creasca,
    influentate de factori variati, intre care se numara cresterea
    costurilor cu utilitatile, transportul, ineficienta lantului de
    furnizare producator primar – procesator – logistica – magazin. In
    plus, un cuvant de spus va avea si evolutia cursului euro/leu fata
    de 2010 in cazul importurilor.

    Raul Ciurtin, presedinte al producatorului de lactate Albalact,
    spunea recent ca in 2009 marjele de profit ale industriei s-au
    redus abrupt din pricina cresterii preturilor la materia prima.
    Costurile insa nu au fost transferate in pretul la raft, pentru ca
    in randul producatorilor se da o lupta puternica pentru atragerea
    si fidelizarea cumparatorilor. Situatia se regaseste in mai toate
    zonele din sfera bunurilor de larg consum, cumparatorii fiind
    obisnuiti sa regaseasca – si cei mai multi sa aleaga in functie de
    – promotii.

  • Gustul profitului la fabrica de ciocolata

    In partea sudica a Capitalei, pe bulevardul Metalurgiei, mirosul
    dulce al ciocolatei este un indiciu clar despre produsele care sunt
    incarcate in camioanele din curtea fabricii. Portile se deschid
    pentru cine doreste sa afle care este rolul unui detector de metale
    in fabrica de ciocolata sau alte secrete de preparare. De la
    jumatatea lui noiembrie pana in preajma sarbatorilor de iarna,
    oricine putea sa-si programeze pe site-ul firmei un tur de fabrica
    si sa afle ca drumul parcurs de ingrediente pe linia de productie
    pana la capatul unde ciocolata este ambalata in cutii are cinci
    kilometri. Sau ca timpul de preparare pentru cea mai simpla reteta
    de ciocolata este de opt ore, iar pentru cea mai sofisticata – cum
    e cazul marcii Anidor – dureaza de trei ori mai mult.


    Maestrul de ceremonii, ghidul de la turul din fabrica, poarta
    joben si frac maronii. Arata exact ca un personaj din filmul
    “Charlie si fabrica de ciocolata”, care dezvaluie secretele lui
    Willy Wonka. Dincolo de costum, ghidul era insa incarcat cu
    informatii despre secretele companiei, care ocupa locul doi pe
    piata tabletelor de ciocolata, conform lui Cristian Stanciu,
    directorul de marketing al Supreme Group.

    Compania si-a vazut, anul trecut, produsele parasind rafturile
    intr-un ritm similar cu cel din 2009 si a inregistrat vanzari cu
    aproape 10% mai mari, ajungand la aproape 25 de milioane de euro.
    Rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat la nivelul intregii piete
    de bunuri de larg consum (FMCG) valoarea vanzarilor a scazut anul
    trecut cu circa 10%, conform estimarilor companiei de cercetare de
    piata MEMRB. Astfel, vanzarile de FMCG au ajuns anul trecut la
    circa 20 de miliarde de euro. Desi au fost categorii de produse
    care au castigat teren, cum e cazul iaurtului, ciocolata nu se
    numara printre ele. Piata ciocolatei, cu o valoare anuala estimata
    la 200 de milioane de euro, a inregistrat, conform reprezentantilor
    Supreme, un regres de 10% anul trecut, dupa ce in 2009 piata
    scazuse cu 8%. “Nu ne asteptam ca 2011 sa fie mult mai rau”, spune
    directorul de marketing al grupului Supreme. Cum a bifat firma
    plusuri, in aceste conditii?

    “Evolutia se datoreaza faptului ca am lansat in jur de 20 de noi
    produse si am crescut activitatile de export”, spune Stanciu.
    Compania, care are in portofoliu peste 100 de produse, intre care
    se numara Primola, Anidor, Primoline si biscuitii Ulpio, a intrat
    recent pe segmentul napolitanelor. “Nu producem noi napolitanele,
    ci le glazuram cu ciocolata si le ambalam”, spune Stanciu. Firma
    exporta in 12 tari, iar pe lista de planuri ferme se afla intarirea
    marcilor la nivel regional. Cu alte cuvinte, cu ciocolata Primola
    si Anidor produsa in Bucuresti, Supreme Group vrea sa scoata bani
    din buzunarele vecinilor. “Avem activitati foarte clare pe piata
    bulgareasca, unde am incheiat un parteneriat cu un distribuitor si
    am investit si in marketing pentru a sustine marcile”, spune
    reprezentantul producatorului.

    Pentru ca Romania a avut in 2010 un an mai greu decat multe din
    tarile europene, reorientarea catre export s-a dovedit in mai multe
    cazuri un veritabil as din maneca producatorilor. Nu demult,
    Scandia, cel mai mare producator de conserve de pe piata
    romaneasca, a anuntat ca are ca tinta transformarea marcilor sale
    in unele regionale, care sa acopere mai multe tari. “Multi
    producatori au mizat pe cresterea exporturilor din Romania catre
    Europa, Rusia sau alte destinatii”, explica Bogdan Belciu, partener
    in cadrul companiei Pricewaterhouse Coopers. Totusi, puncteaza
    Belciu, impactul exporturilor in termeni relativi a fost destul de
    ponderat in multe cazuri.

  • “Nu e nimic mai rau decat o bere la halba care a stat 3 zile in butoi”

    “In 2010 ne-am propus 30 de instalatii de Bavaria si 25 de
    Paulaner, insa am adaugat intre timp si berea Murphy’s si asa am
    ajuns deja la 56 de instalatii”, decara Ghindea. Pentru 2011
    Bavarom si-a propus sa dubleze acest numar, cautand locatii care
    pot vinde acest gen de bere, care au rulaj si clienti care cunosc
    si consuma produsele Bavarom. “E important ca produsele noastre sa
    fie consumate in timp scurt pentru ca nu este nimic mai rau in
    aceasta industrie decat o bere la draught care a stat mai mult de 3
    zile in butoi”, declara Costin Ghindea, director general
    Bavarom.

    Bavarom estimeaza pentru 2010 o cifra de afaceri similara cu cea
    din 2009: aproximativ 8,5 milioane lei. “Am realizat aceeasi cifra
    de afaceri, dar cu costuri mai mici”, a adaugat Ghindea.

    Structura vanzarilor din 2010 difera insa de cea existenta cu un
    an in urma. Exista o crestere semnificativa in categoria berilor
    fara alcool si beri speciale: Bavaria, Paulaner, Bernard, Tsingtao.
    “Cel mai important produs importat si vandut in Romania de Bavarom
    ramane Bavaria, lider pe piata berilor de import”, declara Costin
    Ghindea.

  • GfK: cei mai mari cinci retaileri detin 22% din FMCG

    Cei mai mari retaileri de pe piata romaneasca, in functie de
    cifra de afaceri, sunt Carrefour, Real, Kaufland, Auchan si
    Billa.

    In ultimii ani, comertul modern a avut o dezvoltare accelerata:
    de la 33% in 2006 la 45% cota de piata in 2010. Principalul motor a
    fost expansiunea hipermarketurilor si a magazinelor de tip
    discounter, in detrimentul supermarketurilor si al magazinelor
    alimentare mici.

    Urmand tendinta regiunii, magazinele de tip discounter au
    reprezentat formatul castigator in perioada de criza, dar cota
    acestora in Romania (10%) este mai mica decat nivelul mediu din
    Europa de Est, de 17%. Studiul are la baza informatii obtinute prin
    monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 categorii de
    bunuri de larg consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de
    Consumatori a GfK Romania, pe un esantion de 2,200 gospodarii,
    reprezentativ la nivel national.

  • Cine are curaj sa mizeze pe investitii tocmai acum? Avicarvil investeste 10,7 mil. lei

    O parte a banilor pentru acesta investitie provin din fonduri
    europene. “Pentru banii din fonduri europene am primit unda verde
    in aceste zile, iar cealalta parte din suma este o investitie
    proprie. Proiectul este o continuare a dezvoltarii si
    retehnologizarii fermelor de la Valcea, iar de aceasta data vizam
    si o componenta de energie verde”, declara Iustin Paraschiv,
    proprietarul Avicarvil.

    Cifra de afaceri a Avicarvil a depasit la nous luni 51,5
    milioane de lei, in crestere cu aproximativ 20% fata de aceeasi
    perioada din 2009. “Pana la sfarsitul acestui an, in conditiile
    cresterii continue a capacitatilor de productie, mizam pe o cifra
    de afaceri de aproximativ 63 milioane de lei”, declara
    Paraschiv.

    Conform companiei, intre tendintele din acest an se numara
    faptul ca o parte a consumatorilor s-au orientat spre segmentul
    quality, in masura in care s-a marit si oferta producatorilor.
    “Puii nostri, crescuti in regim de “ograda taraneasca” si hraniti
    in mare masura din productia interna de furaje, reprezinta un tip
    de mancare sanatoasa, lucru din ce in ce mai apreciat de
    consumatorul roman”, declara Iustin Paraschiv, proprietarul
    Avicarvil.

    Grupul de firme detinute de familia Paraschiv a incheiat 2009 cu
    o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro si are
    afaceri in domeniul agro-zootehnic si comert. Cea mai importanta
    companie a grupului este producatorul si retailerul Ana si Cornel,
    infiintat in 1994. Grupul de firme detine o retea proprie de 87
    magazine in Valcea, Dolj, Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Bucuresti,
    Ialomita, Vrancea, Bacau si altele. Grupul numara peste 2000 de
    angajati la jumatatea lui 2010. Alte companii membre in grup sunt:
    Carmistin Ladrisi Grup, Pajo Holding si Avicarvil.

  • Hezy Ovadia, noul presedinte al imbuteliatorului Tuborg

    Ovadia are o experienta profesionala de aproximativ 19 ani,
    formata in cadrul pozitiilor de conducere pe care le-a detinut in
    patru dintre cele mai active companii din domeniul FMCG
    (producatori de bauturi alcoolice si non-alcoolice), inclusiv
    Carlsberg Group – Israel Beer Breweries Ltd.

    Hezy Ovadia are studii in domeniul financiar si un EMBA in
    Managementul Afacerilor, ambele absolvite la Universitatea din Tel
    Aviv. Romania si evolutia companiei Tuborg Romania sunt deja
    familiare, facand parte din consiliul de administratie.

    “Sunt convins ca alaturi de echipa URBB vom continua sa atingem,
    anual, rezultate in ascensiune, asa cum am obisnuit piata pana
    acum”, a declarat Ovadia, viitorul presedinte al URBB. Shachar
    Shaine preda acum fraiele afacerii, dupa sase ani in care United
    Romanian Breweries Bereprod a inregistrat evolutii anuale
    constante. Astazi, compania are peste 800 de angajati si peste 100
    mil. euro cifra de afaceri.
    URBB este unul dintre cei mai mari producatori de bauturi de pe
    piata locala, fiind prezent pe piata berii, a bauturilor
    racoritoare si recent, pe cea a apelor minerale. Portofoliul
    companiei cuprinde exclusiv marci precum Tuborg, Carlsberg, Skol,
    Holsten, Guinness si Kilkenny, Granini si Bilbor.

  • Promotie cu moderatie

    BUSINESS MAGAZIN: Un studiu recent prezenta un lucru
    surprinzator. Ca cetateanul obisnuit a inceput sa vada in
    supermarket un aliat, un prieten. Politica marilor lanturi de
    magazine de a oferi tot soiul de promotii si discounturi a prins la
    public cum era si firesc intr-o perioada in care se prezinta mai
    putin. Credeti ca lanturile de retail, in momentul in care
    lucrurile se vor redresa in plan economic, vor putea sa iasa din
    aceasta “capcana” a ofertelor, pentru ca o promotie “strica”
    piata?


    MARIUS MELESTEU: Eu nu sunt sigur ca strica piata. Mult timp am
    crezut la fel, ca un brand serios, un brand mare, nu face promotii.
    Dar realitatea, mai ales in cadrul retelelor de comert modern, ne
    contrazice si ne arata ca ofertele promotionale sunt un driver de
    consum, la fel cum este si imaginea marcii, daca vreti. Si cred ca
    este poate naiv ca cineva sa-si imagineze ca fara oferte si fara
    promotii in comert poti rezista in ziua de azi. Este un driver pe
    care trebuie sa-l gestionezi in functie de resursele pe care le ai,
    iar consumatorii, dupa parerea mea, aleg nu numai in functie de
    brand, care desigur inseamna mult, dar si din promotii. Daca cineva
    nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina consumatorii
    catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta.

    ROBERT REDELEANU: Din pacate insa in Romania ultimilor ani cred
    ca aproape toata populatia cumpara dupa un singur criteriu:
    ofertele. Nu spun ca fac alegerea brandului dupa oferta, dar fac
    alegerea produsului pe care il cumpara din magazin in functie de
    oferte. E dificil pentru retaileri in aceste conditii sa se
    diferentieze. Cu totii am stat in fata partenerilor de discutii din
    cadrul retailerilor si am vazut ca ceea ce ii intereseaza in primul
    rand este bugetul de activitati promotionale. Sunt foarte putini
    clientii care merg in magazin dupa gama pe care o are acel magazin,
    dupa tipul de mercantizare si majoritatea aleg in baza unei oferte
    promotionale, comportament care pe termen mediu si lung poate sa
    fie foarte daunator, daca nu e gandita o strategie promotionala si
    o oferta este facuta la intamplare pentru a acoperi scaderea de
    volume pe final de luna sau an.

    MARIUS MELESTEU: Trebuie gestionata aceasta strategie.
    ROBERT REDELEANU: Da, trebuie facuta cu oarecare moderatie si cu
    intelegerea a ceea ce faci. Si acum nu sunt critic fata de nimeni
    pentru ca si noi il practicam oarecum dezordonat.

    BUSINESS MAGAZIN: Marile lanturi de magazine au o politica de
    preturi. Un producator cum se descurca in aceste vremuri?

    RAUL CIURTIN: Senzatia mea de o perioada de timp este ca intr-un
    fel sau altul producatorul, in functie de strategie, marime si
    portofoliu, sufera intr-o masura mai mare sau mai mica. Nu stiu
    daca se poate spune ca aceasta strategie a retailerilor are vreo
    legatura cu producatorul – care daca are o strategie de a face o
    oferta in piata de multe ori se suprapune peste o alta oferta a
    altui producator, care poate fi mai buna. Si nu poate atinge tinta
    propusa, si astfel apare un moment un pic dureros al relatiei
    retailer-producator. Nu toate strategiile sunt comune. Iar focusul
    pe care eu il percep acum este ca ofertele, in primul si in primul
    rand, sa creasca traficul in magazin. Ofertele sunt bune, dar nu de
    fiecare data se impletesc.