BusinessMagazin

Tag: Fisc

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Surpriză majoră de la ANAF la numai câteva luni după Revoluţia Fiscală: Veniturile colectate de ANAF au crescut cu 12% în primele 4 luni şi sunt cu 1 mld. de lei peste ţinta propusă

    Inspectorii Fiscului au colectat în primele patru luni din an peste 76 mld. lei, în creştere cu 8 mld. lei (+12%) faţă de perioada similară din 2017. Încasările sunt cu 1,4% (adică 1 miliard de lei) peste ţinta propusă în programul Ministerului de Finanţe.

    Veniturile colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au crescut cu 12% în pe­rioa­da ianuarie- aprilie 2018 faţă de pe­rioa­da similară din 2017, până la 76,5 mld. lei.

    „Totalul veniturilor bugetare co­lec­tate de Agenţia Naţională de Ad­ministrare Fiscală în primele patru luni ale anului 2018 a însumat 76.561,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 11,8% – indice nominal, respectiv cu 8.086,6 mil.lei mai mult faţă de perioa­da similară a anului 2017 (68.475,3 mil. lei ) şi un grad de realizare de 101,4% a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale“, a declarat Ionuţ Mişa, preşe­dintele ANAF.

    El a adăugat că aceste rezultate s-au obţinut prin intensificarea activită­ţilor de co­lec­tare şi adminis­trare fiscală şi a efec­telor aplicării modificărilor legislative, cât şi pe fondul general de creştere eco­no­mică coroborată cu creşterea con­sumului. 

    Surpriză majoră de la ANAF la numai câteva luni după Revoluţia Fiscală: Veniturile colectate de ANAF au crescut cu 12% în primele 4 luni şi sunt cu 1 mld. de lei peste ţinta propusă

  • Veniturile din criptomonede trebuie declarate la Fisc

    Veniturile trebuie declarate în primul rând în vederea impozitării (10%), iar dacă au depăşit pragul de 22.800 de lei în anul 2017, trebuie declarate şi în vederea aplicării contribuţiilor sociale şi a celor pentru sănătate – asta în cazul persoanelor care nu sunt şi salariate.

    Dacă respectivele criptomonede (Bitcoin, Ethereum, Ripple etc.) sunt recunoscute ca valută, veniturile trebuie trecute la categoria venituri din investiţii sau din activităţi financiare, iar dacă nu – la categoria „alte venituri”.

    Interesant este că la veniturile fiinanciare se iau în considerare şi pierderile, astfel că se poate declara numai diferenţa dintre câştiguri şi pierderi, în timp ce la „alte venituri” trebuie declarate sumele ca atare, au mai arătat experţii fiscali.

  • Schimbări masive la ANAF din cauza încasărilor slabe

    Premierul Viorica Dăncilă i-a demis, la finalul săptămânii trecute, pe cei mai importanţi şefi din ANAF, la doar o zi după ce în fruntea Fiscului fusese numit Ionuţ Mişa, ministrul de finanţe în guvernul Mihai Tudose.

    Potrivit deciziilor publicate vineri în Monitorul Oficial, vicepreşedinţii ANAF Daniel Mihai Tudor, Daniel Florin Anghel şi Nicolae Pietrăreanu au fost eliberaţi din funcţi.

    Daniel Mihai Tudor era coordonatorul Direc­ţiei generale anti­fraudă fiscală din cadrul ANAF. Daniel Anghel coordona acti­vitatea de colectare a veni­turilor bugetare, iar Nicolae Pietrăreanu era coodonator al acti­vităţii Direcţiei Ge­nerale a Vămilor.

    În aceeaşi zi, premierul Dăncilă l-a numit pe Ion Petruş în funcţia de vicepreşedinte, inspector general adjunct antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din cadrul ANAF. Andrei Nistor Şerban (şeful Fiscului din Teleorman) şi Alexandru Drăghici au fost numiţi vicepreşedinţi.

    Schimbări s-au produs şi în teritoriu, mai mulţi inspectori generali adjuncţi antifraudă fiind înlocuiţi: Marian Morcoaşă – Direcţia regională antifraudă fiscală 3 Alexandria, Liviu Adrian Bălan – Direcţia regională antifraudă fiscală 4 Târgu-Jiu şi Dan Niţu – Direcţia regională antifraudă fiscală 1 Suceava. În locul acestora, premierul i-a numit la Suceava pe Iulian Pricope, la Alexandria pe Mircea I.Popa, iar la Târgu-Jiu pe Alin Elodor Mihai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BMW vândut de ANAF la licitaţie pentru 500 de lei. Cu cât a fost dat un Lamborghini

    Cel mai scump a fost adjudecat un Lamborghini din 2006, care i-a aparţinut lui Harry Mironescu, patronul clinicii Sabyc, acuzat şi condamnat la închisoare pentru trafic de ovule. Maşina, care a zăcut timp de doi ani într-o parcare a Fiscului, a fost dată cu 57.000 de euro.

     
    În urmă cu 4 ani, instanţa punea sechestru pe limuzinele doctorului Harry Mironescu, acuzat de trafic de ovule în dosarul Clinicii Sabyc. Era vorba despre două maşini Mercedes şi un Lamborghini Gallardo. Acum doi ani, Fiscul susţinea că bolidul galben a fost ridicat din faţa casei inculpatului, dar în 2009, maşina era parcată în curtea DIICOT Bucureşti.
     
    Ioan Traian Cuc, şef birou presă DGFMB: “Autoturismul a fost confiscat prin sentinţă judecătorească definitivă în anul 2014, proprietarul a refuzat să-l predea, ANAF l-a identificat în 2016, l-a luat din faţa casei şi urmează a fi evaluat şi valorificat.”
     
    Bolidul a fost evaluat la 70 de mii de euro anul trecut, dar la prima licitaţie nu s-a încumetat nimeni să-l cumpere. Aşa că preţul cerut a scăzut aproape la jumătate. S-au înscris 13 persoane, iar maşina a fost adjudecată cu 57 de mii de euro. Detaliile despre cumpărător sunt secrete, scrie stirileprotv.ro
     
    Şi-a luat o maşină sport, cu două locuri, veche de 12 ani, cu un motor V5 de 5 litri pe benzină. A stat nefolosită în ultimii ani în parcarea ANAF. Pe site-urile de profil, maşina apare că ar fi avut înregistrată şi o avarie. O super-sportivă din aceeaşi generaţie se vinde pe internet cu preţuri între 90 şi 100 de mii de dolari.

    Surse din ANAF susţin că alte 6 maşini, fabricate între 1997 şi 2005, care zăceau în aceasi parcare, au fost vândute la licitaţie. Preţul pentru toate: doar 3.000 de lei. De exemplu, un BMW 318i a fost dat pentru 500 de lei.

     

  • ANAF socate la vânzare terenuri şi construcţii. Ce trebuie să faci pentru a le lua mai ieftine

    În perioada următoare, Serviciul Fiscal Orăşenesc Corabia, din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Olt, scoate la vânzare o serie de bunuri imobile.

    Pe 29 martie este programată licitaţia a patra pentru vânzarea unei clădiri spaţiu de producţie brutărie, în suprafaţă de 229,40 metri pătraţi, situată în localiatatea Grojdibodu, preţ de pornire a licitaţie 53.735 lei, fără TVA.

    În aceeaşi zi este programată licitaţia a patra pentru vânzarea unei clădiri, casă de locuit P+E, în suprafaţă de 120 metri pătraţi, situată în cartierul Celei, strada Viilor, , din Oraşul Corabia, utilităţi: apă, canalizare, energie electrică. Preţul de pornire a licitaţiei este de 49.250 lei, fără TVA; teren intravilan aferent proprietăţii în suprafaţă de 260 metri pătraţi teren construcţii, preţ de pornire a licitaţiei, 1.750 lei fără TVA şi tereren arabil în suprafaţă de 548 metri pătraţi, preţul de pornire a licitaţiei este de 2.000 de lei, fără TVA.

    Tot pe 29 martie este programată licitaţia a patra pentru vânzarea următoarelor bunuri: casă de locuit în suprafaţă de 108,09 metri pătraţi, construită din cărămidă şi chirpici acoperită cu ţiglă, tâmplărie din lemn, alimentare cu energie electrică, anexă  gospodărească 15,80 metri pătraţi, curtea împrejmuită cu gard şi teren aferent proprietăţii în suprafaţă de 1.876 metri pătraţi, preţ de pornire a licitaţie 5.997 lei, fără TVA, bunuri situate în localitatea Vişina Nouă.

    Nu în ultimul rând, pe 29 martie sunt programate alte două licitaţii la Corabia: Ambele licitaţii se află la a patra strigare. Este vorba despre un teren intravilan în suprafaţă de 469 metri pătraţi situat în Corabia, strada Celeiului, teren ce poate fi utilizat în zona pentru curţi- construcţii de locuinţe, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 20.918 lei, fără TVA, şi un teren extravilan în suprafaţă de 1.392 de mtri pătraţi, situat în extravilanul comunei Izbiceni, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 1.469 de lei, exclusiv TVA. Toate licitaţiile vor avea loc la sediul Serviciului Fiscal Orăşenesc Corabia, strada C.A. Rosetti, numărul 64. Data limită pentru depunerea ofertelor este 28 martie 2018, scrie gazetaoltului.ro

  • Anunţ bombă de la ANAF. Toţi românii care se ştiu cu musca pe căciulă, vizaţi de Fisc

    Fiscul intenţionează să modifice Legea evaziunii fiscale pentru a se introduce o definiţie a acesteia, a declarat, marţi, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Daniel Tudor.

    ‘Am făcut o iniţiativă prin care ne propunem să modificăm vestita Lege a evaziunii fiscale, în primul rând să avem o definiţie a evaziunii fiscale, pentru că nu avem una în momentul de faţă. Mulţi spun că nu e nevoie de definiţie, pentru că ai Codul penal. Evaziunea fiscală, din punctul nostru de vedere, îmbracă nişte forme de manifestare complexe şi vaste şi este greu de demonstrat’, a explicat Tudor.

    Potrivit acestuia, legislaţia privind combaterea fraudei este insuficientă în acest moment, în raport cu nevoia de combatere, scrie realitatea.net

  • Anunţ important al ANAF pentru toţi contribuabilii! Ce se va întâmpla în curând

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, miercuri, că Fiscul cheltuie anual zece milioane de euro pe plicurile pe care le trimite contribuabililor, adăugând că se discută un set de propuneri la nivelul Guvernului pentru a evita o astfel de cheltuială.
     
    „Vă dau un exemplu aşa, ca timp de cheltuială care trebuie să dispară urgent din zona publică. Fiscul ştiţi că trimite acele plicuri către contribuabili. Cheltuiala anuală pe această zonă este undeva la 10 milioane de euro. Un total nejustificat. Adică putem să aplicăm aici clar o măsură care să ducă la evitarea trimiterii prin poştă a acestor plicuri, pe care de foarte multe ori, cei care sunt vizaţi nu le ridică de la Poştă. Noi emitem, dar ei nu ridică şi atunci este un exemplu mic, dar cumulat cu altele, veţi vedea că sunele sunt foarte mari”, a susţinut Teodorovici, la Parlament.
     
    Ministrul de Finanţe a precizat că va analiza ce se poate face pentru ca toţi contribuabilii să poată comunica online cu Fiscul.
     
    „Va fi un set de propuneri, îl discutăm la nivelul conducerii Guvernului şi vom comunica public toate aceste măsuri. Cei care spuneţi că nu au (Internet – n.r.), eu am următoarea abordare, repet, suntem în secolul XXI, într-un an destul de avansat. Nu putem să ţinem o ţară pe loc pentru unii sau alţii. Vom vedea pentru fiecare zonă în parte ce se poate face la nivelul administraţiei centrale şi locale, pentru ca toţi cei care sunt contribuabili să aibă acces să poată să comunice online cel puţin cu zona de Fisc. (…) O să vedeţi că soluţiile vor fi şi pentru zonele din vârful muntelui. O să vedeţi cât de frumos le aşezăm în practică”, a adăugat Eugen Teodorovici.

     

     

  • Teodorovici: Fiscul dă 10 milioane de euro pe plicuri către contribuabili. Cheltuiala asta să dispară

    „Vă dau un exemplu aşa, ca timp de cheltuială care trebuie să dispară urgent din zona publică. Fiscul ştiţi că trimite acele plicuri către contribuabili. Cheltuiala anuală pe această zonă este undeva la 10 milioane de euro. Un total nejustificat. Adică putem să aplicăm aici clar o măsură care să ducă la evitarea trimiterii prin poştă a acestor plicuri, pe care de foarte multe ori, cei care sunt vizaţi nu le ridică de la Poştă. Noi emitem, dar ei nu ridică şi atunci este un exemplu mic, dar cumulat cu altele, veţi vedea că sunele sunt foarte mari”, a susţinut Teodorovici, la Parlament.

    Ministrul de Finanţe a precizat că va analiza ce se poate face pentru ca toţi contribuabilii să poată comunica online cu Fiscul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este INIMAGINABIL ce se petrece: Cea mai nouă lege aprobată de PSD. ”A ŞTERS toate datoriile şmecherilor şi baronilor locali”

    „Ziua, ca hoţii profesionişti, Dragnea & co. au şters dintr-un condei datoriile şmecherilor, baronilor locali şi ale familiilor politrucilor cu afa­­ceri în imobiliare! Ciudat şi inexplicabil, pre­şedintele Iohannis a promulgat această lege!“, scrie Diaconu pe contul său de Facebook.
     
    Ministerul de Finanţe a reacţionat şi a publicat o precizare potrivit căreia nu a susţinut aprobarea legii.
     
    „Actul normativ a reprezentat o iniţiativă parlamentară. În cadrul dezbaterii proiectului de lege, punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice a fost unul negativ, res­pec­tiv că nu susţine promovarea acestei iniţiative legislative. Precizăm că Ministerul Finanţelor Pu­blice şi-a menţinut această opinie pe în­treaga durată a procesului legislativ“, au susţinut Finanţele.
     
    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în noiembrie trecut, iar în 21 decembrie 2017 a trecut de Camera Deputaţilor, fiind promulgat apoi la 15 ianuarie de preşedinte.
     
    Potrivit legii, „în cazul tranzacţiilor în care s-a aplicat impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice, se anulează diferenţa de obligaţii fiscale principale, respectiv impozitul pe venit şi contribuţiile sociale precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal (…) ca urmare a reîncadrării acestor venituri ca venituri dintr-o activitate independentă, obţinute de către persoanele fizice din transferul proprietăţilor imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iulie 2017 şi neachitate până la intrarea în vigoare a acestei legi“.