BusinessMagazin

Tag: finante

  • Creşte presiunea pe guvernul Regatului Unit: Inflaţia din Marea Britanie atinge nivelul de 7%, maximul ultimilor 30 de ani

    Inflaţia britanică a preţurilor de consum a crescut, luna trecută, la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, intensificând presiunea asupra prim-ministrului Boris Johnson şi a ministrului său de finanţe Rishi Sunak pentru a uşura presiunea costului vieţii, potrivit Reuters.

    Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,0% în martie de la 6,2% în februarie, cea mai mare cifră înregistrată din martie 1992, depăşind cu mult aşteptările economiştilor prezentate într-un raport Reuters, au arătat datele oficiale publicate miercuri.

    Gospodăriile se confruntă cu cea mai mare presiune a costului vieţii de la începutul anilor 1950, potrivit economiştilor din Marea Britanie. Nivelul record al inflaţiei reprezintă, de asemenea, o problemă semnificativă şi pentru guvern.

    Johnson şi Sunak au fost amendaţi de autorităţi pentru participarea la petrecerea aniversară a premierului din iunie 2020, desfăşurată la biroul său din Downing Street, într-o perioadă de restricţii legate de COVID-19. Incidentul a dus la o serie de apeluri din partea oponenţilor politici pentru ca aceştia să demisioneze.

    Inflaţia britanică a cunoscut o creştere fără precedent în ultimul an, situaţie similară cu cea a marilor economii de pe glob, deoarece preţurile energiei au crescut semnificativ iar dificultăţile legate de lanţul de aprovizionare au continuat să persiste.

    Invazia Ucrainei din 24 februarie a împins preţurile energiei şi mai mult, Oficiul Britanic pentru Responsabilitate Bugetară estimând, luna trecută, că inflaţia va atinge un maxim de 40 de ani de 8,7% în ultimul trimestru al anului 2022.

    Pieţele financiare sunt aproape sigure că Banca Angliei va creşte ratele dobânzilor la 1% de la 0,75% pe 5 mai, înainte de a le duce la 2%-2,25% până la sfârşitul lui 2022, deşi mulţi economişti se aşteaptă ca măririle să fie şi mai agresive.

    Potrivit Băncii Angliei, creşterea economică va încetini brusc în cursul acestui an, pe măsură ce presiunile preţurilor vor continua să crească.

    Inflaţia preţurilor cu amănuntul a crescut, de asemenea, la 9,0%, cel mai ridicat nivel din 1991.

    Au existat semne de presiune a inflaţiei în continuare, deoarece producătorii şi-au majorat preţurile cu 11,9%, cea mai mare creştere înregistrată din septembrie 2008.

    Costurile materiilor prime ale producătorilor au crescut cu 19,2%, cea mai mare creştere înregistrată din 1997.

  • Strigătul de disperare al CECAR: ne pierdem independenţa profesională şi ni se naţionalizează patrimoniul

    Corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România (CECCAR), în conformitate cu prevederile OG nr. 65/1994, este o persoană juridică română de utilitate publică şi autonomă, cu sediul în Bucureşti, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi.

    Organizaţia profesională fără scop patrimonial şi apolitică CECCAR a dat publicităţii următorul comunicat:

    „Am luat act de apariţia informaţiilor în mass-media, în data de 30.03.2022, cu privire la „Spolierea Patrimoniului CECCAR – 45 milioane de euro = miza unui abuz politic fără precedent”.

    CECCAR este o organizaţie supusă normelor generale de funcţionare privind persoanele juridice de drept privat.

    CECCAR este singurul organism profesional din sud-estul Europei membru în grupul de experţi pe TVA – structură consultativă a Comisiei Europene pentru legislaţia în domeniul TVA.

    Cu toate acestea, fără o consultare reală cu cei care practică această profesie, cu o rapiditate greu de neînţeles, este reactivată şi deturnată de la scopul iniţial o iniţiativă  înregistrată la Camera Deputaţilor, un proiect care „a zăcut în adormire” aproape 4 ani la Comisia pentru buget, finanţe. Precizăm că forma iniţială a proiectului de lege conţinea strict articole în concordanţă cu necesităţile profesiei, pentru a servi mai bine interesul public.  

    Noile amendamente, depuse sub protecţia anonimatului de către parlamentari PSD şi PNL, propun modificări ce pot avea un caracter abuziv şi neconstituţional.

    În principal, acestea vizează:

    PIERDEREA INDEPENDENŢEI EXPERTULUI CONTABIL JUDICIAR

    Restrângerea nejustificată, printr-o măsură pur administrativă, a activităţilor pe care experţii contabili le pot desfăşura din anul 1994 (anul reînfiinţării corpului profesional) în materie de expertiză contabilă judiciară, fără a exista o modificare la nivelul competenţelor necesare.
    Are loc introducerea în lege a unei modificări care afectează competenţa expertului contabil de a face expertize privind latura fiscală. Instanţele au clarificat acest aspect, în 2019 fiind dată Hotărârea 6457 a ICCJ prin care se atestă capacitatea expertului contabil judiciar de a efectua expertize contabile inclusiv cu componentă fiscală.

    Efectul propunerii legislative ar avea un impact major asupra sistemului judiciar, prin pierderea independenţei expertului contabil judiciar, mai ales în cazul dosarelor în care sunt parte Ministerul Finanţelor si structurile din subordine.
    Dacă mâine ar intra în vigoare acest proiect de lege, multe dintre expertizele aflate pe rol decad ca probe. Acest lucru poate avantaja pe unii. Poate conduce la situaţii în care căderea probei în anumite dosare să rezolve într-un anumit fel cauza respectivă.  Sunt expertize în dosare aflate la poliţie, DIICOT, parchete, iar reluarea expertizei poate conduce la prescrierea faptelor.


    INSTITUIREA UNUI SISTEM DE SUPRAVEGHERE PUBLICĂ DISPROPORŢIONAT ŞI ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI CONSTITUŢIONAL AL NERETROACTIVITĂŢII LEGII

    În fapt, este un sistem de control etatist asupra activităţilor desfăşurate de către experţii contabili, inclusiv în domeniul expertizelor contabile judiciare, asupra patrimoniului actual al profesiei contabile şi asupra gestiunii fluxurilor financiare semnificative ale organismului profesional.
    Profesia contabilă trebuie să îşi păstreze statutul de profesie independentă, ca toate celelalte profesii liberale.
    Încercarea de a institui prin lege un mecanism de intervenţie a statului, chiar şi pe o perioadă limitată, în gestiunea unui patrimoniu PRIVAT şi activitatea profesională a unei profesii liberale, care ar trebui, teoretic, să continue să fie exercitată în mod independent, va avea implicaţii majore asupra statutului real al profesiei contabile de profesie liberală.

    Vor fi implicaţii majore asupra sistemului judiciar, unde reprezentanţi ai diferitelor profesii liberale sunt implicaţi ca experţi judiciari. Practic, acest mecanism, dacă ar fi promovat la rang de reglementare, va ANULA definitiv statutul de profesie liberală în România, permiţând puterii executive a statului să intervină în preluarea abuzivă a guvernanţei organismelor profesionale şi a gestionării patrimoniilor PRIVATE ale acestora.
    Acest mecanism plasează activitatea profesională într-o relaţie de subordonare etatizată, de plano incompatibilă inter alia cu exigenţa imparţialităţii cerute liber-profesioniştilor, mai ales dacă aceştia sunt implicaţi în expertize judiciare.

    Sistemul de supraveghere urmează a fi implementat prin intermediul unei autorităţi aflate în subordinea Ministerului Finanţelor.
    Practic, se preia controlul direct prin înlocuirea cu un administrator din partea unei autorităţi publice a peste 200 de mandate aferente structurilor de conducere locală şi centrală, democratic alese prin votul membrilor CECCAR.
    Aceste fapte induc un abuz de putere din partea autorităţii statului, prin aplicarea unui mecanism neconstituţional prin care pot înceta abuziv raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare. Mai ales dacă nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, încălcând prevederile art. 15 alin. (2) din legea fundamentală privind principiul constituţional al neretroactivităţii legii.

    DIVIZAREA PATRIMONIULUI CECCAR ŞI PIERDEREA DREPTULUI LA PROPRIETATE PRIVATĂ
    Amendamentele aduse proiectului de lege vizează şi reorganizarea teritorială prin filiale cu personalitate juridică, concomitent cu impunerea abuzivă de către stat a divizării patrimoniului PRIVAT deţinut de CECCAR, contrar voinţei proprietarilor patrimoniului – membrii CECCAR. Totodată, se impune şi regula după care se divizează patrimoniul, regulă care nu are nicio legătură cu modul în care acesta a fost acumulat.
    Această modificare afectează un drept constituţional al membrilor CECCAR – dreptul la proprietate privată.

    SECHESTRAREA PATRIMONIULUI CECCAR
    Se vizează, totodată, sechestrarea patrimoniului CECCAR, prin preluarea abuzivă a administrării acestuia, prin numirea unui administrator de către stat care să înlocuiască mandatele deţinute de membrii forurilor de conducere, aleşi în mod democratic de către membrii CECCAR.
    Astfel, proprietarii de drept sunt lipsiţi de libertatea de a dispune de propriul patrimoniu după regulile stabilite de către aceştia, puse în practică de reprezentanţii legal desemnaţi de aceştia. Considerăm că aceasta este practic o naţionalizare disimulată şi această modificare afectează un drept constituţional al membrilor CECCAR – dreptul la proprietate privată.

    Amendamentele propuse aduc grave prejudicii materiale şi morale membrilor CECCAR – proprietarii de drept ai patrimoniului, implicit organismului profesional.

    Patrimoniul CECCAR a fost constituit exclusiv din contribuţiile membrilor şi exclusiv în scopul desfăşurării activităţii pentru buna gestionare a profesiei contabile. În consecinţă, administrarea acestuia este atributul exclusiv al membrilor, prin structurile de conducere pe care aceştia le desemnează în mod democratic, prin vot. De altfel, dreptul la proprietate privată este un drept garantat de Constituţia României.

    Acest demers de a prezenta public poziţia oficială a CECCAR faţă de modul în care se realizează modificări ale legii care vizează organizarea şi funcţionarea profesiilor de expert contabil şi contabil autorizat este unul APOLITIC.

    CECCAR este membru a două organizaţii reprezentative din domeniul contabilităţii : IFAC (International Federation of Accountants) – la nivel global -şi Accountancy Europe – la nivel european. Menţionăm, totodată, că mandatul de preşedinte al Accountancy Europe pentru perioada 2018-2020 a aparţinut unui expert contabil susţinut de CECCAR.

    În 2021, CECCAR a împlinit 100 de ani de înfiinţarea sa, prin Decret Regal, la 13 iulie 1921”.

  • Statul continuă să se împrumute şi în 2022: Ministerul de Finanţe a luat joi 710 milioane lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,3% şi 5,62% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi 710 milioane lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,3% şi 5,62% pe an.

    Concret, Ministerul a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2029 şi a împrumutat de la bănci suma de 510 mil. lei, uşor peste valoarea nominală de 500 milioane lei, la o dobândă anuală de 5,3%. Volumul total al cererii a fost de 724 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 4,85%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,3%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 355 milioane lei şi 30  milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au fost de 125 milioane lei.

    Tot joi, Ministerul Finanţelor a mai împrumutat 200 mil. lei printr-o a doua emisiune de obligaţiuni de stat scadente în 2036, la un cost mediu anual de 5,62%.

    În acest caz volumul total al cererii a fost de 316,5 mil. lei, iar rata cuponului de 4,25%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 150 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost de 50 milioane lei.

     

  • Dezastru la vârful industriei româneşti: 1.300 de oameni ar putea intra în şomaj tehnic. Iohannis, Ciucă, ministrul energiei, cel de finanţe şi cel de economie întorc spatele. „În loc de ajutor primim sărăcie”

    Aproximativ 1.300 de angajaţi ai producătorului de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, ar urma să intre în şomaj tehnic în urma începerii procesului de închidere a 60% din capacitatea de producţie, din cauza preţurilor ridicate la energie şi al lipsei cantităţii necesare pentru menţinerea fluxului de producţie.

    “Având în vedere situaţia disperată în care ne aflăm datorită faptului că în data de 27.12.2021 Consiliul de Administraţie al ALRO S.A. a luat hotărârea ireversibilă <de distrugere a aluminiului românesc> prin închiderea a 60% din capacitatea de producţie, aceasta datorându-se energiei electrice extrem de scumpe şi din cauza lipsei cantităţii necesare pentru menţinerea fluxului de producţie. Totodată se naşte un fenomen imposibil de oprit şi anume, trimiterea a peste 1.300 de angajaţi în şomaj tehnic oferindu-le acestora şi familiilor lor sărăcie, pentru că nu va mai fi posibilă angajarea lor şi redeschiderea capacităţilor închise, chiar dacă conducerea declarativ o face, întrucât investiţiile pentru repornire sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari”, se arată într-un comunicat de presă transmis miercuri de Constantin Popescu, Preşedintele Sindicatului Aluministul din cadrul Alro Slatina.

    Astfel, Constantin Popescu transmite că joi, 30 decembrie, între orele 14.30-17.00, va avea loc un miting de protest în faţa sediului Alro la care vor participa angajaţii întreprinderii.

    “Demersurile făcute de conducere şi sindicate la Preşedinţia României, Guvernului României, în special domnului Prim Ministru Nicolae Ciucă, Ministrului Energiei, Ministrului Muncii, Ministrului de Finanţe, Ministrului Economiei, Prefectului Judeţului Olt, se pare că nu au fost luate în considerare pentru că nu am primit niciun ajutor care să încerce să reglementeze într-un fel sau altul situaţia create la ALRO S.A. cu implicaţii pentru întreaga economiei”, spune Preşedintele Sindicatului.

    ZF a scris în premieră pe 21 decembrie că Alro Slatina, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, se confruntă cu preţurile mari din piaţa de energie şi cu lipsa acesteia, astfel că a început un proces de închidere a activităţii, potrivit afirmaţiilor lui Constantin Popescu.

    Pe 27 decembrie 2021, Alro Slatina a anunţat că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua de la cinci hale de electroliză la două hale şi că se va concentra doar pe investiţiile care aduc câştiguri şi îmbunătăţiri ale activităţii, urmând ca celelalte investiţii să fie amânate.

    Potrivit unui comunicat din 21 decembrie, închiderea Alro ar periclita investiţii de 500 de milioane de euro planificate pentru următorii cinci ani, inclusiv pe cele pentru producţia de energie electrică, incluzând şi energie fotovoltaică.

    Programul de producţie pe 2022 se bazează pe câteva principii economice solide, precum prezervarea lichidităţii, îndeplinirea tuturor obligaţiilor asumate de către companie, inclusiv plata la timp a salariilor, a impozitelor şi taxelor şi a serviciului datoriei pentru creditele angajate, precum şi adoptarea unui model de business care ţinteşte pe de-o parte să reducă dependenţa de energia electrică, iar pe de altă parte să menţină pe cât posibil portofoliul de produse, cu excepţia celor neprofitabile sau cu marja de profit foarte mică.

    În acest sens, activitatea de producţie a aluminiului primar se va diminua, de la cinci hale de electroliză la doua hale, cu implementarea de măsuri tehnologice care să permită o repornire rapidă şi eficientă atunci când condiţiile de pe pieţele de energie vor reveni la normal. În ceea ce priveşte portofoliul de produse, societatea intenţionează să păstreze sau chiar să crească portofoliul de produse procesate şi să diminueze portofoliul de produse primare, astfel încât să rezulte un mix de producţie echilibrat şi eficient.

    În anul 2022 se vor implementa şi măsuri de reducere a costurilor şi de eficientizare a activităţii, iar cantităţile de metal primar care nu vor mai fi produse, vor fi compensate parţial cu metal reciclat sau cu metal primar cumpărat de la terţi.

    Societatea apreciază că o parte din furnizorii şi din clienţii săi vor fi afectaţi de măsurile propuse, astfel încât şi-a propus să angajeze cu acestea discuţii constructive în vederea diminuării impactului şi asigurării condiţiilor de repornire a capacităţilor.

    Conducerea societăţii nu are în vedere pentru moment concedieri ale personalului angajat, ci doar măsuri pentru eficientizarea folosirii forţei de muncă, măsuri care pot cuprinde inclusiv perioade de şomaj tehnic sau devansarea şi cumularea unor revizii şi reparaţii.

    Cu privire la investiţiile în curs, societatea se va concentra doar pe acele investiţii care vor aduce câştiguri şi îmbunătăţiri imediate ale activităţii sale sau care sunt necesare în vederea conformării cu operarea sigură şi legală. Celelalte investiţii vor fi amânate pentru o dată ulterioară, în funcţie de evoluţiile din economie.

    Întrebat de ZF de unde ar putea veni salvarea, preşedintele sindicatului spune că „soluţia este să fim trataţi aşa cum sunt tratate firmele similare din Uniunea Europeană, adică să putem să încheiem contracte bilaterale direct cu producătorii de energie, nu cu traderii care nu fac altceva decât să facă speculă de energie”.

    Liderul sindicatului pune situaţia din piaţa de energie locală pe seama unor companii ca Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, care „în mod vădit, foarte bine orchestrat, au dat şi creat falsa impresie că nu pot produce energie electrică mai multă, având o capacitate de producţie cu mult mai mică decât produc acum, folosind diverse tertipuri, lucru complet fals şi neadevărat, dar astfel au reuşit să îşi pună în practică strategia: dacă nu este energie electrică, trebuie să fie scumpă”.

    Compania a încheiat primele nouă luni din 2021 cu cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde lei, în creştere cu 27%, dar rezultatul net a fost o pierdere de 25 milioane lei, faţă de un profit de 273 milioane lei în perioada similară din 2020, arată raportul financiar trimestrial publicat la BVB.

    Alro Slatina are 1,3 mld. lei capitalizare, după ce acţiunile ALR s-au depreciat cu 19,2% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 63,2 mil. lei. Cei mai mari acţionari ai companiei sunt Vimetco (54,2%), Paval Holding (23,2%) şi Fondul Proprietatea (10,2%), arată datele BVB.

  • Unde se termină logica, începe guvernarea. Ce răspuns dă ministrul de finanţe când este întrebat dacă un funcţionar a ascuns numărul real de bugetari din România

    Urmăresc cu atenţie, dar deloc cu îngrijorare, conferinţa de presă de la finalul şedinţei de Guvern. Şi cînd aproape că mi se închid ochii, deschid urechile mai bine pentru că dialogul e teatru absurd.


    Reporter: În ceea ce priveşte raportul cu numărul de bugetari…

              Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: A fost o eroare materială. S-a rezolvat.

              Reporter: Când s-a întâmplat?

              Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: V-am răspuns.

              Reporter: Nu mi-e clar, lămuriţi-mă.

              Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: A fost o eroare materială, s-a îndreptat, s-a produs când eu nu eram ministru, în trecut…

              Reporter: Adică, un funcţionar a ascuns numărul real de bugetari?

             Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru: Nu, o eroare materială.

    De aici discuţia se mai poartă, la fel de neclar, doar câteva zeci de secunde. La final, cetăţean de bună credinţă fiind, nu ai cum să înţelegi, care e numărul exact al angajaţilor la stat, cine, cum şi de ce a greşit într-un raport şi ce s-a întâmplat după depistarea erorii ca astfel de năzbâtii să nu se mai producă.

    Poate vi se pare puţin lucru. O temă subţire, un detaliu. Poate, dar puneţi în locul acestui subiect orice temă consideraţi că vă e de interes şi de folos. Dialogurile oficiali – jurnalişti se vor fi întâmplat exact ca cel, real, de mai sus. Aşa arată la noi transparenţa şi coerenţa în actul de decizie guvernamentală.

    Să luăm un alt exemplu. Aproape defunctul certificat COVID în România. Indiferent de care parte a baricadei te afli – eşti pentru sau împotriva introducerii lui, Executivul trebuie să îţi explice ce face, de ce face şi cum face. Nici asta nu s-a întâmplat. Bâlbâieli, răzgândeli, argumente pe jumătate lipsă, discuţii pe surse. Pe un subiect cu impact major în viaţa fiecăruia dintre noi.
    De ce se întâmplă asta? Pentru că se poate. Şi pentru că în dialogul reprodus de mai sus nu s-au auzit alte voci de reporteri care să reformuleze întrebarea până la un răspuns precis, şi pentru că niciun oficial n-a fost penalizat până la ora asta pentru că nu a explicat limpede-cristal o decizie luată sau o afirmaţie prezentată cu titlul de adevăr absolut. Şi pentru că, la noi, comunicarea e considerată un moft, ba chiar o bagatelă pe care o stăpâneşte oricine. Şi pentru că tribuna oficială, am permis, să ţină loc de expertiză profesională.

    Da, zgârie pe urechi dialogul de azi de la Palatul Victoria. Dar, mai rău zgârie pe nervii celor care spun că nu, nu merge şi aşa şi că nu în viaţa de Apoi se fac plăţi şi balanţe. Şi dacă tot mai spuneţi că e numai un detaliu, insist: logica şi transparenţa nu-s nimicuri, ci piatră de temelie pentru cine are casa construită să-i reziste la cutremur.
     

  • Ministerul Finanţelor creşte plafonul maxim al granturilor din cadrul Programului IMM Factor-proiect

    Printr-un proiect, Ministerul Finanţelor intenţionează să simplifice şi să flexibilizeze Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia. Îmbunătăţirile propuse conduc la crearea unui cadru adaptat atât cerinţelor sectorului IMM în contextul actual, cât şi derulării corespunzătoare a Programului de către instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare din România.

    Astfel, se propune prelungirea perioadei de valabilitate a schemei de ajutor de stat pe Cadru Temporar, în sensul prelungirii perioadei de acordare a garanţiilor aferente până la data de 31.12.2021. Totodată, se prelungeşte şi perioada de plată a grantului până la data de 31.10.2022, în conformitate cu perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat.

    De asemenea, plafoanele maxime ale granturilor de care pot beneficia IMM-urile în conformitate cu noile prevederi ale Cadrului Temporar cresc de la 800.000 euro la 1.800.000 euro per întreprindere. Pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii plafonul creşte de la 120.000 euro la 270.000 euro. Pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, plafonul se modifică de la 100.000 euro la 225.000 euro.

    În urma consultărilor cu finanţatorii implicaţi în Program, a asociaţiilor profesionale ale instituţiilor de credit şi a instituţiilor financiare nebancare, se propune eliminarea ipotecilor imobiliare dintre garanţiile colaterale cu care poate fi garantată garanţia de stat, dat fiind că operaţiunile cu factoring cu regres nu sunt grevate de astfel de garanţii în mod obişnuit. În lipsa acestei modificări, finanţările de tip factoring cu regres care pot fi accesate prin intermediul Programului ar fi lipsite de atractivitate pentru potenţialii beneficiari.

    Totodată, este necesară şi modificarea procedurii de recuperare a creanţelor rezultate din plata garanţiilor emise pentru finanţările acordate în cadrul Programului, în sensul evidenţierii cât mai clare a rolurilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), respectiv a finanţatorilor în această procedură, odată cu propunerea de eliminare a ipotecilor imobiliare dintre garanţiile colaterale cu care poate fi garantată garanţia de stat.

    Prin corelarea măsurilor adoptate cu cele prevăzute în aprobarea Comisiei Europene privind Cadrul temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19, se asigură compatibilitatea măsurilor de ajutor de stat avute în vedere cu legislaţia europeană în domeniu.

  • Cine sunt adolescenţii şi tinerii de 20 de ani care scriu regulile din Wall Street-ul online. Câştigă mii de adepţi zi de zi

    La început, nimeni nu putea explica afacerile Betterment, un roboconsilier adresat investitorilor începători, care creşteau în forţă. Doar într-o singură zi au fost aproximativ 10.000 de înscrieri, scrie Bloomberg. Apoi a venit răspunsul.

    Un TikToker în vârstă de 25 de ani din Tennessee a postat videoclipuri care descriu cum să te pensionezi milionar folosind platforma. Numele său este Austin Hankwitz, iar tânărul a reuşit să creeze una dintre cele mai tari noi meserii: „influencer” cu normă întreagă. „Ne tot întrebam de unde venea această activitate sporită?” spune directorul de comunicare al Betterment, Arielle Sobel, despre creşterea bruscă a cererilor clienţilor. „Nu era sponsorizat de noi, aşa că nu aveam niciun indiciu”.

    Păi să nu apeşi pe butonul de like, domnule Wall Street? Adolescenţii şi tinerii de 20 de ani care conduc conversaţiile online – despre cum să-ţi fie mai uşor în viaţă, despre produse de înfrumuseţare, blockbusteruri de la Hollywood şi aşa mai departe – îşi deschid drum către finanţe. Influenceri precum Hankwitz pot traduce concepte precum investiţia pasivă sau colectarea impozitelor în videoclipuri digerabile de pe reţelele sociale folosind poveşti amuzante, muzică şi subtitrări colorate, făcând produsele de investiţii accesibile minţilor milenialilor şi generaţiei Z. Pentru industria financiară, parteneriatul cu aceşti influenceri poate fi un lucru logic: nu a existat niciodată un acces mai rapid şi mai direct la această parte a populaţiei, în special într-un moment în care investiţiile de retail cresc cu viteză.

    Pandemia i-a lăsat pe unii oameni cu bani şi timp de consumat, ceea ce a făcut să crească numărul de ore petrecute pe aplicaţiile financiare cu 90% în SUA, comparativ cu anul precedent, în timp ce descărcările de astfel de aplicaţii au crescut cu 20%, potrivit datelor companiei de analiză App Annie. Participarea la Bursă prin intermediul telefoanelor mobile a explodat, de asemenea, orele petrecute pe aplicaţii de tranzacţionare şi investiţii urcând cu 135%. Odată ce Betterment a văzut impulsul pe care-l putea obţine prin postările lui Hankwitz, l-a angajat rapid pentru a-şi conecta serviciile la public prin intermediul reţelelor sociale. Wealthfront, un alt roboconsilier, a intrat în parteneriat cu aproximativ 15 influenceri, inclusiv cu Haley Sacks – vedetă cunoscută pe Instagram drept doamna Dow Jones – spune Kate Wauck, ofiţerul de comunicare al firmei. „Sincer vorbind, ei sunt mai buni în a ne spune povestea decât noi”, a explicat ea.

    Până anul trecut, Hankwitz se bălăcea în finanţele de modă veche, lucrând la fuziuni şi achiziţii pentru o companie de îngrijire a sănătăţii; realizarea videoclipurilor TikTok a fost lupta lui paralelă. Acum, el este o marfă fierbinte pentru start-up-uri şi companii de finanţare dornice să ajungă la cei 495.000 de adepţi ai săi. Unii dintre ei l-au angajat, de asemenea, pentru sfaturi de marketing, l-au convins să stea la discuţii cu directorii executivi şi chiar l-au invitat să stea în Consiliul de Administraţie al companiei. Hankwitz cere de la 4.500 la 8.000 de dolari pe postare pe pagina sa de TikTok. El a mărturisit că Fundrise, o platformă de investiţii imobiliare, îl plăteşte în fiecare lună pentru a posta două videoclipuri pe TikTok şi, de asemenea, îi oferă un bonus lunar de până la 2.000 de dolari pe baza numărului de oameni pe care îi atrage pe platformă. BlockFi, o platformă de tranzacţionare a criptomonedelor, îi oferă 25 de dolari pe persoană adusă pe platformă prin codul său unic. Şi aplicaţia de tranzacţionare a acţiunilor Public.com i-a oferit o plată lunară şi acţiuni la companie pentru un contract care include înlocuirea graficelor de acţiuni de la Yahoo Finance! din videoclipurile sale cu ale lor.

     

    Hankwitz estimează că a ajutat la crearea a peste 240 de conturi pentru Fundrise, 1.653 pentru Public şi zeci de mii pentru Betterment. Codul său unic BlockFi a adus achiziţii de cripto de 268.000 de dolari într-o lună. În total, el reprezintă în prezent şase companii. Şi pentru oriunde între 4 şi 17 de dolari pe lună, superfanii se pot abona la canalul său Patreon, unde oferă analize de investiţii şi financiare mai în profunzime. Hankwitz are în prezent aproximativ 1.100 de abonaţi.

     

    „Am putut să renunţ la slujbă acum aproximativ şase luni pentru a face acest lucru cu normă întreagă”, a spus el. Hankwitz a refuzat să spună ce venituri are anual, dar a recunoscut că încasează mai mult de 500.000 de dolari. El a mai spus că şi-a construit un portofoliu evaluat la aproximativ 1,3 milioane de dolari din martie 2020, în parte cu acţiunile primite de la mărcile pe care le reprezintă.

    Reţelele sociale pot fi o afacere profitabilă pentru cei cu un număr mare de urmăritori şi cu abilitatea de a atrage clienţii către produse financiare. Creatorii pot fi plătiţi oriunde de la 100 la 1.500 de dolari pentru o reclamă simplă în poveştile lor de la Instagram şi cu 1.000 până la 10.000 de dolari pentru o singură postare pe feedul lor, potrivit cifrelor lui Brian Hanly, CEO al Bullish Studio, o agenţie de talente pentru influenceri. Pe TikTok, costul unei postări poate varia de la 2.500 la 20.000 de dolari, în funcţie de viralitatea videoclipului şi de numărul de urmăritori ai creatorului. Pentru a ajunge acolo, creatorii trebuie să-şi dezvolte o anumită personalitate – iar pe FinTok şi pe omologul său Instagram, există suficientă varietate pentru toată lumea.

    Creatorii dintr-o varietate de vârste, medii şi etnii oferă sfaturi despre cum poate fi deschis un cont de pensionare individual, cum să investeşti în imobiliare, cum au mai mult sens opţiunile de tranzacţionare dacă sunt comparate cu achiziţionarea machiajului sau cum poate fi folosită astrologia pentru a prezice preţul Bitcoin.

     

    Un alt exemplu este Sacks, alias doamna Dow Jones ‒ influencer cu 215.000 de urmăritori pe Instagram. Ea explică dobânda compusă comparând-o cu faima tinerei vedete Billie Eilish sau Bitcoin cu romantismul reaprins dintre Jennifer Lopez şi Ben Affleck. Sacks, în vârstă de 30 de ani, şi-a început cariera în comedie, lucrând pentru gazda TV David Letterman şi pentru Lorne Michaels, producătorul Saturday Night Live. Să înveţe despre bani a fost o luptă pentru Sacks, dar o modalitate de a face acest domeniu mai apropiat ei a fost să îl compare cu cultura pop şi cu bârfele despre celebrităţi. Pe această premisă, s-a lansat doamna Dow Jones în 2017, iar numărul urmăritorilor ei a explodat de atunci.

     

    „Am creat ceva ce aveam nevoie, iar alţi oameni aveau nevoie şi ei de asta. Dacă mă urmăreşti şi îţi place cultura pop, avem acelaşi limbaj”, a spus Sacks. „Dacă poţi înţelege relaţia umană dintre două vedete, atunci poţi înţelege orice concept financiar.” La patru ani de la lansarea doamnei Dow Jones, Sacks a semnat cu o agenţie de talente şi şi-a construit o echipă de oameni, inclusiv un asistent şi un manager, pentru a o ajuta să negocieze tranzacţii cu şase cifre cu brandurile doritoare. A început parteneriatul cu Wealthfront în urmă cu doi ani. „Este o vedetă pop financiară. Când ai mai auzit de aşa ceva? ” spune Wauck de la Wealthfront. „Modul în care ea compară totul cu cultura pop este genial.”

    Sacks profită, de asemenea, de cererea recentă de conţinut de finanţe personale, oferind un curs pe site-ul ei, Finance Is Cool. Într-o anumită zi, adepţii ei vor putea achiziţiona un curs de 115 dolari conceput pentru a-i învăţa cum să-şi gestioneze banii. Printre alte referinţe la cultura pop din curs, Sacks a folosit personajele din serialul TV „Friends” pentru a-şi ghida publicul prin procesul de construire a unui fond de urgenţă. În timp ce reţelele de socializare permit companiilor să ajungă la clienţi tineri mai repede ca oricând, trebuie să se asigure că nu lucrează cu vedete de pe internet, care tratează iresponsabil informaţiile. „Este atât de mult spaţiu pentru creştere”, a spus Hanly. „Nu există suficienţi creatori de conţinut financiar pentru a culege practic tonele de oportunităţi care apar şi nu există suficienţi creatori financiari de înaltă calitate, care să predice cuvântul bun”.

    Conţinutul financiar personal de pe reţelele de socializare a devenit viral pentru oferirea de sfaturi discutabile – şi chiar greşite – în timp ce schemele de îmbogăţire rapidă au încercat să atragă investitorii începători. Acest lucru a luat multe forme, inclusiv videoclipuri despre cum să devii milionar prin vânzarea de paturi pentru câini pe Amazon prin dropshipping, cum utilizarea unui card de debit te face iresponsabil din punctul de vedere financiar, cum „să câştigi mulţi bani” tranzacţionând zilnic pe piaţa valutară sau ce acţiuni să cumpăraţi şi când să le cumpăraţi. De aceea, TikTok şi-a înăsprit regulile. În mai, compania de social media a anunţat că va lua măsuri împotriva creatorilor de conţinut care postează videoclipuri sponsorizate pentru servicii şi produse financiare fără etichete clare. Companiile pot plăti în continuare influencerii financiari pentru postări, dar noile restricţii sunt menite să asigure transparenţa creatorilor atunci când dezvăluie legături comerciale. De atunci, Betterment a spus că a mutat tot conţinutul de la influencerii săi de pe TikTok pe Instagram şi Instagram Reels. De asemenea, Hankwitz nu a mai încheiat un acord cu Betterment pentru videoclipuri pe TikTok. Wealthfront a spus că optimizează alte canale, cum ar fi YouTube şi Instagram şi, în schimb, se bazează în principal mai degrabă pe platforma de publicitate plătită a TikTok decât pe postările prin intermediul influencerilor.

     

    Pe măsură ce conţinutul fraudulos şi dezinformarea înfloresc necontrolate, corporaţiile financiare care caută creatori de calitate folosesc procese de verificare puternice. Echipele juridice de conformare ale Betterment efectuează recenzii detaliate ale scripturilor partenerilor lor de social media. Influencerii vor filma apoi videoclipul şi îl vor trimite înapoi la departamentul de conformitate pentru o a doua verificare. Wealthfront a spus că face verificări de fond ample asupra influencerilor care sunt selectaţi să se asocieze cu ei înainte de a semna orice contracte. De asemenea, include stipulări în contract care permit Wealthfront să anuleze acordul dacă anumiţi termeni sunt încălcaţi de creatori. În SUA, principala lege care guvernează factorii de influenţă financiară este Investment Advisers Act din 1940, care specifică ceea ce se califică drept consultanţă în materie de investiţii şi cine trebuie să se înregistreze la autorităţile de reglementare de stat şi federale pentru a putea furniza astfel de servicii. Dar există o excepţie care reduce riscul pentru influenceri, potrivit lui Joshua Escalante Troesh, consilier financiar şi fondator al Purposeful Strategic Partners: persoanele neînregistrate pot oferi sfaturi financiare dacă fac acest lucru printr-o „publicaţie de circulaţie regulată şi generală”. „Această scutire legală este locul în care o mulţime de oameni îşi atârnă pălăria. Până când apare un proces în instanţă, este greu de dat cu părerea într-un sens sau altul”, a spus el. „În cele din urmă, va fi Comisia pentru Valori Mobiliare sau un stat care va urmări un factor de influenţă pentru prejudiciul cetăţenilor într-o cauză judiciară, astfel stabilindu-se dacă se califică sau nu pentru o exceptare”.

    Totuşi, oricine este afectat de consilierea financiară online ar putea deschide proces în instanţa civilă, a spus Escalante Troesh. Prevalenţa dezinformării personale pe TikTok şi cererea de consiliere financiară solidă sunt ceea ce Vivian Tu, 27 de ani, fost trader de acţiuni la JP Morgan, crede că a făcut ca YourRichBFF, contul ei, să explodeze imediat ce l-a lansat. Ea şi-a publicat primul videoclip pe 1 ianuarie, spunându-le TikTokerilor că dacă sunt în căutarea unui cont unde să găsească sfaturi oneste de alfabetizare financiară, tocmai au dat peste el. Peste noapte, videoclipul ei a obţinut un milion de vizionări şi într-o săptămână ea a adunat 170.000 de adepţi. Nu a trecut mult timp până când instituţiile financiare au mirosit ceva. Wealthfront, Credit Karma, FinTron Invest, Insurify şi Tastyworks se numără printre cei aproximativ zece sponsori ai săi de acum. Are peste jumătate de milion de urmăritori pe TikTok şi este plătită între 3.000 şi 4.000 de dolari pe postare. Pentru cineva cu un loc de muncă cu normă întreagă, este un angajament uriaş, a spus ea. În afara slujbei actuale cu normă întreagă, petrece între 10 şi 15 ore pe săptămână gestionându-şi contul.

    „A fost foarte în afara obişnuitului. Unii oameni fac videoclipuri de luni de zile şi nu au acest tip de influenţă”, a spus Tu. „Era pe vremea când oamenii primeau cecuri de stimulare, oamenii se gândeau la bani mai mult decât de obicei şi cred că şi oamenii se simţeau sătui să tot vadă multe dezinformări”. Totuşi, pe biografia sa de pe TikTok, ea avertizează că videoclipurile ei „NU SUNT SFATURI FINANCIARE”. „Nimic din ceea ce spun nu trebuie luat ca adevăr absolut”, a spus Tu. „Finanţele personale nu sunt niciodată aceleaşi pentru toţi.”

  • Alexandru Nazare, fostul ministru al finanţelor, critică rectificarea bugetară: Rectificarea nu reduce deficitul, ci îl creşte cu 3,7 mld. lei, bani care trebuie împrumutaţi suplimentar până la finalul anului. Tot ce a îndesat premierul sub preş la această rectificare va ieşi la suprafaţă rapid, în octombrie-noiembrie

    Alexandru Nazare, numit ministru de finanţe în decembrie 2020 şi remaniat de premierul Florin Cîţu în iulie 2021,fără multe explicaţii, consideră că rectificarea bugetară adoptată de guvern nu respectă în totalitate recomandarea consiliului minştrilor de finanţe (ECOFIN), aceea în care destinaţia veniturilor excepţionale ar trebui să meargă către reducerea deficitului, ci din contră, rectificarea creşte deficitul cu 3,7 mld. lei, bani care vor trebui împrumutaţi suplimentar.

    “Rectificarea bugetară adoptată ieri nu respectă intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata. În respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat”, spune Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

    De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (plus 17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali, adaugă Alexandru Nazare.

    “Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022. În concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL”.

     

    Vedeţi mai jos postarea integrală a lui Alexandru Nazare pe Facebook:

    La prezentarea bugetului de stat pentru anul in curs opinia Consiliului Fiscal a fost preponderent pozitiva.

    Reactiile Comisiei Europene pe aceasta tema au fost pozitive. In acest context am reusit, dupa negocieri complicate, sa convingem S&P sa schimbe perspectiva asupra Romaniei de la “negativ” la “stabil”.

    La rectificare, situatia este diametral opusa. Este acelasi aviz al profesionistilor, dar de data aceasta premierul nu mai posteaza nimic pentru ca il dezavantajeaza.

    Consilul Fiscal considera ca rectificarea “slabeste consolidarea” si prezinta “derapaje” in zona de cheltuieli. Comisia Europeana nu va reactiona acum, dar nu ma astept la reactii prea bune atat timp cat premierul a omis sa discute despre PNDL3 inainte de aprobarea in Guvern a Ordonantei.

    Rectificarea bugetara adoptata ieri nu respecta intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata.

    In respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat.

    Deja avem si reactii ale agentiilor de rating pe aceasta tema, avertismente ca traiectoria pozitiva de revenire la “perspectiva stabila” este perturbata.

    Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

    De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (+17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali.

    Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022.

    In concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL.

    PS: Intre timp de la Guvern, premierul anunta intarzieri in implementarea E-facturare.

    Proiectul nu mai este gata nici la 1 Septembrie, cum promisese la investirea actualului ministru de finante, nici in decursul lunii Septembrie, ci in Octombrie si incepand cu 2022. Si atunci cum de E-facturare constituie sursa de venit suplimentara dupa cum prevede Nota de Fundamentare a OUG privind PNDL3?!

     

  • Noua gafă a ministrului de Finanţe: „Salariul minim net e de peste 1.600 de lei.” În România salariul minim net pe economie este 1.386 de lei şi sunt circa 1,25 milioane de salarii minime

    Dan Vîlceanu, noul ministru de finanţe, a spus, în cadrul unei conferinţe  de presă organizată de Ministerul Finanţelor, că salariul minim pe economie este de peste 1.600 de lei. Salariul minim pe economie în România este de 1.386 de lei net lunar şi circa 1,25 mil. de persoane sunt angajate pe salariul minim.

    „Da (salariul minim – n. red.), este în jur de 1.600 şi ceva”, a spus Dan Vîlceanu.

    Corectat de un reporter, care i-a spus ministrului că salariul minim net în România este de 1.386 de lei, ministrul a spus că salariul minim brut este de 2.380 de lei şi nu ar avea cum sa fie 1.300  net

    „E 2.380 cred salariul minim brut, deci nu are cum să fie 1.300 (net – n. red).”

    Salariul minim brut în România este însă de 2.300 de lei brut şi 1.386 de lei net.

     

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să „democratizeze finanţele”, caută să obţină o evaluare de 35 mld. dolari în una dintre cele mai anticipate listări pe bursele americane din 2021

    Aplicaţia de trading Robinhood a declarat că ar putea strânge până la 2,3 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO), estimată de companie la circa 35 de miliarde de dolari, conform CNN.

    Robinhood, care plănuieşte să se listeze pe Nasdaq sub simbolul bursier „HOOD”, anticipează că va vinde acţiuni cu un preţ cuprins între 38 şi 42 de dolari, ceea ce se traduce într-o valoare de piaţă de 27 de miliarde până la 35 de miliarde de dolari. Astfel, Robinhood ar valora mai mult decât două treimi din total companiilor incluse în Nasdaq.

    În ciuda unor serii recente de controverse, IPO-ul are şanse să câştige popularitate în rândurile investitorilor din retail, care au profitat în ultimele luni de recordurile atinse de piaţa americană de capital. Veniturile Robinhood au crescut cu 245% la 959 milioane de dolari anul trecut, ceea ce i-a permis firmei să înregistreze un mic profit.

    IPO-ul îi va lăsa pe cofondatorii Vlad Tenev şi Baiju Bhatt cu un grad ridicat de influenţă în cadrul Robinhood.

    Platforma plănuieşte să vândă 52,4 milioane de acţiuni. Tenes şi Bhatt vor oferi spre vânzare 2,6 milioane de acţiuni.

    Cine este bulgarul Vladimir Tenev, cel care a înfiinţat Robinhood, platforma care a democratizat tranzacţionarea la bursă în America, aflată acum în fruntea micilor investitori care se luptă cu marii miliardari de pe Wall Street

    După închiderea IPO-ului, toate acţiunile din Clasa B vor fi deţinute de Tenev şi Bhatt. CEO-ul Tenev va controla aproximativ 7,9% din acţiunile aflate în circulaţie şi 26,2% din puterea de vot pentru acţiunile aflate în circulaţie.