Începem anul 2023 cu o stare de incertitudine pe care o cărăm cu noi din 2022, doar că în acest an suntem mai pregătiţi, avem o idee la ce să ne aşteptăm şi ştim cum să reacţionăm. De altfel, consider anul 2023 unul al rezilienţei, al testării modului în care ne-am re-aşezat după criza din 2008-09. Suntem mai protejaţi, suntem mai conştienţi de ce înseamnă o scădere a economiei, avem nişte fonduri de rezervă, atât la nivelul populaţiei cât şi la nivelul companiilor?
Ca un preambul, consider că România va reuşi să evite o recesiune în acest an şi voi explica acest aspect în cele ce urmează. Creşterea economică se va situa între 2 şi 3%, evoluţia mediului extern adăugând greutate asupra evoluţiei economiei României.
2023 este an pre-electoral, urmat de 2024 un an super-electoral în care România va trece prin toate rundele posibile de alegeri – începem cu euro-parlamentarele în mai 2024, continuăm cu localele şi încheiem cu parlamentarele şi prezidenţialele, ultimele două scrutine probabil urmând a se suprapune, din considerente operaţionale şi politice. Suplimentar, în 2024 se va schimba şi Boardul Băncii Naţionale a României, pe actuala configuraţie parlamentară.
Există o cutumă nescrisă, politică, prin care ultimii doi an de mandat al autorităţilor locale corespunde unei perioade de lansare a investiţiilor. Urmează o perioadă în care vom vedea multe proiecte de investiţii implementate, de la clasicele borduri şi trotuare până la lucrări la aeroprturile din ţară şi căi ferate – refacearea conexiunii cu vestul Europei sau achiziţia de trenuri noi, deja lansată. Toţi aceşti bani direcţionaţi spre investiţii aduc valoare adăugată în economia României, înseamnă comenzi, producţie şi, implicit, locuri de muncă care generează salarii folosite ulterior în consum sau investiţii personale, materiale sau financiare.
Bani există, chiar mulţi, în bugetele locale, marea majoritate acumulând excedente în ultimii ani – spre exemplu oraşul Constanţa a terminat anul 2022 cu un excedent de 67 de milioane lei în timp ce la nivelul judeţului excedentul a fost de 141 milioane lei – situaţia este similară şi în alte oraşe ale ţării. Avem de altfel şi banii europeni, fondurile europene de coeziune – exerciţiul 2014-2020 are o absorţie de 63% iar acesta este ultimul an în care mai putem utiliza banii europeni din acest cadru financiar. PNRR este încă la început iar ultima execuţie bugetară ne arată o utilizare de aproximativ 100 milioane de lei.
Ultimele date ale evoluţiei economiei, în trimestrul al treilea din 2022, ne arată că PIB-ul a crescut cu 4,6% anual şi 1,2% trimestrial, ponderea cea mai mare la creşterea PIB fiind investiţiile cu 3,8%, urmată de consum cu 2,5%. Sunt două concluzii pe care le putem trage, consumul încetineşte (Ă3,3%) prin prisma scăderii puterii de cumpărare şi, în acelaşi investiţiile încep să ia un uşor avans (Ă10%).
Inflaţia a dat semne că încetineşte, de la 16,8% în noiembrie la 16,4% în decembrie, ceea ce ne arată că preţurile încep să se re-aşeze după ce preţurile din energie au scăzut. Cu toate acestea, Banca Naţională a continuat ciclul de mărire a dobânzilor aplicând încă o creştere de 25 de puncte de bază la şedinţa din ianuarie, până la nivelul de 7%. Trendul de scădere al inflaţiei va continua şi în 2023, urmând ca pe finalul anului să vedem inflaţia cu o singură cifră.
Dobânzile din piaţă au început să scadă, uşor dar sigur, pe fondul creşterii lichidităţii în sistem şi al aşteptărilor pozitive privind evoluţia inflaţiei. În ultimele două luni ale anului 2022, Ministerul Finanţelor a atras din piaţă peste 15 miliarde de lei, în timp ce în primele trei săptămâni din ianuarie 2023 au atras aproape 17 miliarde lei, o sumă foarte mare faţă de media de 5-6 miliarde lunar. Ministerul Finanţelor finanţează deficitul bugetar acum, în condiţii de lichiditate excedentară.
Odată cu reaşezarea dobânzilor şi a unui nivel suficient de lichiditate în piaţă există premisele pentru reluarea creditării, contribuind la creşterea economică.
Piaţa imobiliară pare că a fost într-o uşoară aşteptare dar dă semne de revenire în condiţiile în care preţurile s-au ajustat foarte puţin iar o serie de cumpărători aflaţi în expectativă au revenit în piaţă.
Cursul de schimb EURO-RON a fost stabil pe tot parcursul anului 2022 şi a debutat cu aceeaşi stabilitate în 2023 în condiţiile unor dobânzi destul de ridicate la lei. În momentul de faţă nu există un pericol real de apreciere bruscă/puternică a euro faţă de leu, ci mai degrabă există o posibilitate reală de scădere a euro faţă de leu prin prisma sumelor foarte mari care urmează a fi folosite din fonduri europene şi a dobânzilor (încă) ridicate.
Un lucru este sigur, nu suntem în situaţia în care eram în 2008! Venim după o perioadă mult mai mare de acumulare, atât a populaţiei cât şi a companiilor, o perioadă în care sistemul bancar s-a consolidat iar populaţia s-a îndatorat în limite sustenabile. Consider că economia României este într-o poziţie bună şi va evita o recesiune în acest an, urmând a înregistra o creştere economică între 2 şi 3%, cu o creştere vizibilă în zona investiţiilor.
Evident există şi riscuri iar acestea sunt legate în pricipal de evoluţia preţurilor din energie, de condiţiie monetare cu lichiditate redusă dar şi comenzi mai slabe la exporturi.
Florin Andrei este analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.