BusinessMagazin

Tag: ferma

  • Povestea oamenilor care au renunţat la viaţa în aglomeratul şi poluatul Bucureşti pentru a se muta în munţi. În ce au transformat aceştia un sat cu doar doi locuitori, aflat în unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic

    Gura Milii este un fost cătun de oameni de la munte, obişnuiţi cu traiul dur, în armonie cu natura, în judeţul Buzău. Este „fost”, pentru că acum nu mai locuieşte nimeni acolo permanent. Cu o excepţie. De fapt, două. Familiile Dincă şi Flesariu, care au pus în comun bani şi eforturi pentru a ridica Ferma de sub Penteleu, o oază de linişte departe, departe de lumea dezlănţuită.

    La Ferma de sub Penteleu, denumită astfel pentru că şi-a găsit locul chiar la poalele Muntelui Penteleu, mulsul caprelor este o adevărată plăcere pentru turişti la orele serii. Restul timpului şi-l ocupă cu ateliere de olărit, tâmplărie, fierărie, arte populare, plimbări pe munte cu căruţa, mers cu caprele la păscut… şi lista continuă.

    Când nu fac drumeţii sau mountain bike pe cărările Muntelui Penteleu, se pierd în visare în spaul tradiţional, adică un ciubăr cu apă caldă. Când nu se înduplecă soarele pe plaja amenajată pe malul râului Bâsca Mare, îşi încălzesc mâinile la un foc de tabără. Nicio secundă nu trece fără rost la fermă. Istoria locului a început să se scrie acum mai bine de un deceniu. Totul începea în vara anului 2009, când Valerica şi Alexandru Dincă erau în căutarea unui loc liniştit în care să se retragă din când în când departe de stresul zilnic al Capitalei şi al afacerilor lor de pe atunci. Şi l-au găsit.

    Un colţ uitat de lume, în Munţii Buzăului, nu departe de oraşul Buzău, de unde se trage Alexandru. Aşa au ajuns în fostul cătun Gura Milii, care mai avea doar doi locuitori permanenţi la acea vreme, cuibărit de-a lungul râului Basca Mare de la poalele Muntelui Penteleu – chiar dacă nu cel mai înalt, dar cu siguranţă unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic, spun Valerica şi Alexandru Dincă.

    „După venirea pe lume a primului nostru copil, Toma, am extins proprietatea şi am înfiinţat o mică fermă de capre şi o grădină de legume, din dorinţa de a-i asigura fiului nostru cea mai bună hrană sănătoasă şi naturală la care puteam visa. Nu ştiam, la acea vreme, că ceea ce a început ca un hobby şi ca o încercare de a le oferi celor dragi tot ce-i mai bun va reuşi, încet-încet, să ne acapareze viaţa cu totul”, povesteşte familia Dincă.

    Când a venit pe lume şi cel de-al doilea copil, Cezar, s-a extins nu doar familia, ci şi proprietatea, iar mica fermă de capre a tot crescut. Înainte să-şi dea seama, aveau peste o sută de capre, porci, găini, raţe, vaci şi au început să împartă produsele fermei cu prietenii. Următorul pas a fost dezvoltarea unor spaţii de cazare. „Urmând stilul tradiţional ţărănesc, integrându-se în peisaj, luând tot ce este mai bun de la natură, dar dându-i înapoi cel puţin la fel, am construit, treptat, 15 unităţi de cazare. Acestea au venit împreună cu un restaurant tradiţional, unde oaspeţii îşi pot alinta simţurile cu mâncare specific românească, gătită cu ingrediente naturale şi mult, foarte mult suflet.”

    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru Dincă au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti.

    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti. Tot ca să diversifice experienţele de la fermă, au amenajat un spa în stil rustic – ciubărul cu apă caldă şi sărată -, dar şi o saună uscată, de unde panorama asupra fermei nu lasă de dorit. „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri.

    Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.” Înainte de acel moment-cheie, ambele familii îşi trăiseră vieţile şi carierele în paralel în Bucureşti, fără să ştie una de alta. Valerica şi Alexandru Dincă aveau o firmă de colectare şi reciclare deşeuri industriale, Cristina Flesariu era parteneră la o firmă românească de executive search, iar soţul ei, Dan, făcea carieră în domeniul imobiliar. „În Gura Milii, am avut plăcerea şi onoarea de a-i cunoaşte şi de a fi vecini cu ultimii doi locuitori, Nea Ionică şi Tanti Vica, oameni simpli, de nădejde, dintr-o bucată, cum se spune.

    Au fost vremuri când Gura Milii a avut o viaţă economică mai tumultoasă. A existat şi o mocăniţă care trecea pe aici, în drumul său de la Nehoiu la Comandău, în special pentru transportul lemnelor. De fapt, actualul drum forestier pe care se face accesul la ferma noastră este fosta linie de mocăniţă. La Comandău mai există încă planul înclinat pe care întorcea trenul la capăt de linie, o construcţie inginerească clasificată ca monument.”

    Copilăria de la ţară a Valericăi şi a lui Alexandru Dincă a fost cea care i-a călăuzit în amenajarea Fermei de sub Penteleu, care, mai mult decât fermă, este un complex cu mai multe imobile. Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice. În total, sunt 16 unităţi de cazare şi o a 17-a în curs de finalizare.Totul a fost construit din aproape în aproape, în funcţie de resurse şi de idei, iar investiţiile nu s-a oprit niciodată, nici măcar acum. De pildă, când au ajuns acolo, cei doi proprietari ai Fermei de sub Penteleu nu găsiseră nici curent electric, aşa că singuri a trebuit să se ocupe de toată infrastructura necesară.

    Valerica şi Alexandru Dincă, fondatori Ferma de sub Penteleu: „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri. Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.”

    „Tarifele variază de la 45 de euro pe noapte pentru Căbănuţă – cea mai mică unitate de cazare, o căsuţă cochetă pentru două persoane, până la 150 de euro pe noapte pentru Casa Tâmplarului – cea mai mare şi mai luxoasă unitate de cazare, o casă individuală cu living şi dormitor la parter şi cu un dormitor matrimonial cu şemineu şi terasă la mansardă, sau 320 de euro pe noapte pentru Casa Mare – fosta noastră casă de vacanţă, cu patru dormitoare foarte spaţioase.” La aceste tarife se adaugă cel de pensiune completă, de 45 de euro pe zi pentru un adult. Anual, peste 500 de familii ajung la Ferma de sub Penteleu să se relaxeze, iar unele revin chiar de mai multe ori pe an.

    Printre turişti, se regăsesc şi oameni din Israel, Marea Britanie, Franţa, Ucraina sau ţările nordice. Anul 2020 a fost însă cu certitudine al românilor, pentru că restricţiile internaţionale au ajutat foarte mult turismul intern. „Dacă cele trei luni de lockdown au conturat o perspectivă în cel mai bun caz gri pentru industria noastră, am reuşit să ne mobilizăm şi să creăm cadrul şi procedurile necesare pentru a oferi oaspeţilor siguranţa sanitară, imediat ce am redeschis, în luna iunie. Putem spune că, în zece luni de activitate, am reuşit să recuperăm mare parte din pierderile din prima parte a anului, astfel încât am închis anul 2020 cu rezultate apropiate de 2019, ce-i drept, şi cu trei unităţi de cazare în plus.” Valerica şi Alexandru Dincă, împreună cu partenerii lor de business, îşi doresc acum să consolideze tot ce-au realizat de-a lungul ultimului deceniu, apoi nu exclud o extindere a proiectului pe acelaşi amplasament. Dar nu vor să ajungă la mai mult de 20-25 de unităţi de cazare. De ce? Pentru că esenţele tari se ţin totuşi în sticluţe mici.

    Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice.

  • ​Kaufland România a investit 150.000 de euro într-o fermă regenerative în judeţul Dâmboviţa şi centru educaţional pentru fermierii la început de drum „Este posibil să producem hrană sănătoasă şi să generăm profit pentru fermieri.”

    Kaufland România, cel mai mare retailer de pe piaţa locală, a investit 150.000 de euro într-o fermă regenerativă, adică o fermă orientată spre îmbunătăţirea sănătăţii solului, în judeţul Dâmboviţa şi centru educaţional pentru fermierii la început de drum, înfiinţate în parteneriat cu Institutul de Cercetare în Permacultură din România (ICPR).

    „După 4 ani de parteneriat în care am format prima reţea naţională de grădini urbane comunitare, Kaufland România continuă parteneriatul strategic cu ICPR pentru a pune bazele fermei regenerative. Pornim astăzi un proiect inovator – Sol şi Suflet – un centru educaţional ce îşi propune să formeze noile generaţii de fermieri şi să promoveze un standard pentru agricultura sustenabilă în România”,  declară Katharina Scheidereiter, CSR Manager în cadrul Kaufland România.

    Aflată în localitatea Vlădeni din judeţul Dâmboviţa, ferma cercetează şi dezvoltă modelul de producţie regenerativ, oferind programe de educaţie şi formare profesională pentru fermierii aflaţi la început de drum, care vor să adopte acest tip de agricultură. Ea are 60.000 de metri pătraţi şi va cultiva legume şi fructe în sistem regenerativ organic în spaţii protejate, precum solarii, tunele şi sere, dar şi într-o livadă mixtă.

    Sol şi Suflet utilizează tehnici şi strategii inovatoare de creştere a fertilităţii solului, maximizare a producţiei şi creştere a eficienţei muncii, cum ar fi cultivarea minimală şi activarea microbiologiei solului, legumicultură biointensivă, keyline design sau design de permacultură.

    La nivel mondial, sistemul alimentar emite aproape 30% din gazele cu efect de seră din atmosferă, foloseşte 70% din resursele de apă potabilă ale lumii şi cauzează 78% din poluarea şi eutrofizarea apelor.  Agricultura regenerativă schimbă paradigma producţiei de hrană şi propune soluţii holistice care au un impact pozitiv vizibil din punct de vedere ecologic, economic şi social.

    În România, lipsesc programele educaţionale legate de agricultura regenerativă, precum şi barierele legislative şi birocratice de care se lovesc potenţialii noi fermieri.

    „Vrem să reinventăm modul în care se face agricultura, ştim că este posibil să producem hrană sănătoasă şi să generăm profit pentru fermieri în timp ce creştem continuu fertilitatea naturală a solului, biodiversitatea, sechestrăm carbon atmosferic în sol şi îmbunătăţim calitatea vieţii fermierilor.” declară Ionuţ Bădică, Preşedinte ICPR.

    ​

  • Dintre munţi şi dintre păşunile invadate de verdeaţă din Harghita o familie a dezvoltat o afacere născut dintr-o pasiune

    „Eu şi familia mea trăim în afara oraşului, între munţi cu păşuni şi aer curat. Suntem înconjuraţi de natură şi apreciem ceea ce ne oferă, astfel încât alimentaţia bio a devenit un subiect foarte important în viaţa noastră. La un moment dat, am aflat despre beneficiile laptelui de capră pentru sănătate, precum şi despre faptul că păşunile noastre, bogate în plante medicinale şi tufişuri, sunt preferate de capre pentru păscut”, povesteşte Gyöngyvér Becze-Máthé, fondatoarea Timian, din Harghita.

    Primul pas a fost achiziţia a zece capre, care să asigure resursele de lapte proaspăt pentru familie. Antreprenoarea s-a gândit apoi că ar putea să producă brânzeturi în cantităţi mai mari, astfel că, de la zece, s-a ajuns la o sută de capre, iar mai târziu animalele s-au diversificat. Nimeni din familie nu avea experienţă în muls şi păşunat, astfel că primele încercări nu au fost lipsite de dificultăţi. Producţia în sine a brânzeturilor a fost mai uşor de învăţat.

    „Aici mi-am găsit locul. Eu sunt de profesie economist, dar la fermă pot lucra cel mai bine, sunt liniştită, îmi place să observ procesul de prelucrare, să fiu activă în acest proces.” Ferma Timian e aşezată în judeţul Harghita, chiar lângă Miercurea Ciuc, unde zi de zi cei trei angajaţi „descântă” laptele pentru a-l preface în brânzeturi proaspete, caşcaval şi alte specialităţi. Unul dintre ei a beneficiat chiar de o specializare în Franţa, într-o lăptărie ai cărei proprietari se aflau la a opta generaţie, astfel că experienţa lui e unul dintre ingredientele-secrete care stau la baza creării unor reţete gourmet cu influenţe franţuzeşti, dar şi a unora originale, înrădăcinate în cultura harghiteană.

    „Am investit minimum 250.000 de euro fonduri proprii în terenul de 38 de hectare, în construcţii, utilaje, animale – capre, vaci, oi. Tot în aceste investiţii este inclusă şi o agropensiune, căreia i-am pus bazele, dar care nu este finalizată încă şi va face parte dintr-un proiect viitor. Pe lângă investiţiile proprii, am accesat şi fonduri nerambursabile”, spune Gyöngyvér Becze-Máthé. La dezvoltarea businessului a contribuit şi ajutorul APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură).

    Astfel, anul trecut, cifra de afaceri generată de brânzeturile Timian a ajuns la 286.300 de lei (62.000 de euro) şi profitul – la 56.700 de lei (12.000 de euro). Iar cifrele sunt în continuă creştere.

    Cu noi fonduri nerambursabile – pentru care familia din Harghita a aplicat şi a căror aprobare o aşteaptă – businessul ar urma să se extindă cu un grajd nou, o modernizare a lăptăriei şi deschiderea agropensiunii. După modernizarea lăptăriei, ar urma să fie preluat lapte şi de la animale deţinute de alţi producători şi procesat în vederea obţinerii de brânzeturi.

    În prezent, produsele Timian se vând online, în industria HoReCa, în băcănii şi prăvălii cu produse bio sau organice, în reţeaua de magazine Amigo din judeţele Harghita şi Covasna, dar şi companiilor care decid să ofere angajaţilor sau partenerilor pachete gourmet cadou.

    „Printre ei se numără aprozarul organic Nasul Roşu şi Băcănia János Bácsi din Bucureşti, Prăvălia Paprika şi Băcănia lui Tomiţă din Braşov, restaurantele Hambar, Gastrolab şi Palatul Suter în Bucureşti, hotelul Privo în Târgu-Mureş”.

    Timian vrea să deschidă însă noi uşi, sprijinindu-se şi de semnificaţia culturală pe care o poartă în spate. Timian este numele unei plante specifice păşunilor harghitene şi, totodată, numele pe care fondatorii companiei l-au dat nimfei care constituie logo-ul – aluzie la nimfa care l-a alăptat pe Zeus, reprezentată sub forma unei capre. Ce poate să nu fie bun într-o poveste care începe cu Zeus?

    Be Clockwise – producţie de ceasuri (Braşov)
    Fondator: Tudor Petrican
    Investiţii totale: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018:
    85.000 de lei (18.000 de euro)
    Distribuţie: online

    Catleya – cramă boutique (Corcova, judeţul Mehedinţi)
    Fondatori: Laurent Pfeffer, Dominique Pfeffer, Frédéric Vauthier
    Investiţie iniţială: 700.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Distribuţie: restaurante şi baruri din oraşe mari; 15% din producţie merge în Franţa

    Lebbuchenhaus – librărie cu cărţi în limba germană (Bucureşti)
    Fondator: Adina Săniuţă
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Perluo – producţie de cosmetice pentru îngrijirea corpului (Bucureşti)
    Fondator: Andreea Reeder
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Vânzări în 2019: 10.000 de lei (circa 2.000 de euro)
    Distribuţie: magazinele Nasul Roşu şi Savon de Marseille

    Noire – producţie de costume de baie (Bucureşti)
    Fondator: Raluca Toma
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000-30.000 de euro
    Distribuţie: online, Băneasa Shopping City, Victoria 46, City Park Mall Constanţa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

    „A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
    Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de  ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
    „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
    În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
    În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
    Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
    Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

    „Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
    Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
    Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
    Un business obişnuit cu criza
    Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
    Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.

  • Cine este Vanya Panayotova, care conduce businessul L’Oréal în România şi în regiunea balcanilor

     „Sunt mândră să spun că am făcut paşi importanţi în cele trei domenii care au stat la baza strategiei L’Oréal – concentrarea pe o relaţie apropiată cu consumatorii, extinderea retail-ului propriu şi creşterea amprentei noastre în e-commerce”, îşi descrie Vanya Panayotova cele mai recente realizări din plan profesional. Pentru anul în curs, printre cele mai importante obiective enumără: consolidarea poziţiei de lider prin creşterea businessului şi a impactului pe plan local, în paralel cu diminuarea impactului asupra mediului, dezvoltarea industriei locale de profil, lansarea unor noi produse „relevante pentru consumatorii români” şi dezvoltarea unor parteneriate de afaceri durabile, dar şi cultivarea unui mediu de lucru „sănătos, echilibrat şi divers”. De-a lungul carierei, Vanya Panayotova spune că a simţit întotdeauna că femeile aflate în poziţii de conducere se confruntă cu nişte provocări suplimentare, care au legătură cu oscilarea continuă între viaţa profesională şi cea de familie. „Chiar dacă am o familie înţelegătoare şi am lucrat în cadrul unor companii care îmi împărtăşesc valorile, recunosc că nu este mereu uşor să menţii un echilibru între cele două. Cred că are legătură cu faptul că femeile simt că aleg între familie şi job şi se confruntă cu un sentiment de vinovăţie atunci când dedică mai mult timp unei părţi decât celeilalte. Mi se pare important să construieşti un mediu de lucru care permite îmbinarea lor”, adaugă ea.

    Profilul lui Vanya Panayotova, general manager al L’Oréal România & Adria-Balkans a apărut în catalogul dedicat celor mai puternice femei din business publicat anul acesta de Business MAGAZIN.

  • În sfârşit: Românii de la ferma din Bornehim pentru care s-a dus ministrul Muncii în Germania şi-au primit salariile

    Românii de la ferma din Bornheim, Germania, şi-au primit salariile, anunţă MAE, într-un comunicat de presă, oamenii urmând să fie ajutaţi de Asociaţia Fermierilor Germani să-şi găsească un alt loc de muncă în acelaşi domeniu, fiind identifiicate deja 120 de astfel de job-uri disponibile.

    Românii care munceau la ferma din Bornheim au reclamat, recent, că nu şi-au primit salariile, motiv pentru care ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a mers personal în Germania pentru a soluţiona problema.

    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un comunicat, joi seara, în care anunţă că „toţi cetăţenii români care şi-au desfăşurat activitatea la ferma din Bornheim au primit drepturile salariale care li se cuveneau”.

    MAE menţionează că, atât Ambasada României la Berlin, cât şi Consulatul General al României la Bonn au efectuat demersuri pe lângă autorităţile germane „pentru soluţionarea cât mai rapidă a situaţiei cetăţenilor români”.

    De asemenea, reprezentanţii diplomatici arată că au contactat Asociaţia Fermierilor Germani pentru sprijin în vederea identificării unor locuri de muncă în cadrul altor ferme pentru persoanele care doresc continuarea activităţii în domeniul agricol, fiind identificate un număr de 120 locuri de muncă pentru românii care lucrau la acea fermă şi care au rămas fără job.

    „Totodată, ca urmare a vizitei efectuate de un reprezentant al Consulatului General al României la Bonn la ferma în cauză la data de 20 mai, părţile implicate au convenit întocmirea unei situaţii cu cetăţenii români care doresc să îşi continue activitatea în domeniul agricol şi sunt de acord să fie relocaţi la alte ferme”, arată sursa citată.

    MAE menţionează că, în prezent, la ferma din Bornheim se află 42 de cetăţeni români, dintre care 22 au solicitat sprijin în vederea repatrierii, 15 şi-au manifestat dorinţa de a rămâne în Republica Federală Germania şi de a îşi continua activitatea la o altă întreprindere, iar alţi cinci nu au comunicat o decizie cu privire la intenţiile viitoare.

    „Consulatul General al României la Bonn întreprinde toate demersurile necesare pentru identificarea celei mai potrivite opţiuni de repatriere a cetăţenilor români care au exprimat solicitări în acest sens”, arată oficialii ministerului.

    În context, MAE precizează că, în cursul zilei de joi, un grup de 11 cetăţeni români care îşi desfăşurau activitatea la o altă fermă de pe teritoriul Republicii Federale Germania au părăsit teritoriul acestui stat către România, cu sprijinul Consulatului General al României la Bonn şi a comunităţii româneşti din zonă.

     

  • Primăvara la distanţă: câţiva fermieri reuşesc să aducă animalele în casele tuturor

    Marfield Farm, Walby Farm Park, National Forest Adventure Farm ori Folly Farm transmit în direct ultimele noutăţi despre oile sau caprele lor. Se pot vedea atât animale adulte, cât şi miei şi iezi zburdând, scrie The Guardian. Peste ocean, ferme de păsări cum ar fi Flying Skunk Farm transmit imagini cu găini, cocoşi şi pui, iar cei interesaţi pot să şi discute pe chat, de unde pot afla cum le cheamă pe „vedetele” care apar în imagini. Altă fermă, Coop Farm, le permite celor care urmăresc orătăniile online să le şi hrănească ocazional. 

  • Ciuperci în parcări şi peşti pe acoperiş

    Marile oraşe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării, ci şi se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe oraşe europene, numărul de maşini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucereşte aceste teritorii urbane şi le foloseşte pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franţa. Deşi recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz şi Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înfiinţat o fermă urbană de 3.500 de metri pătraţi în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalaţiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătraţi acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenţi să renunţe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz şi Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitaţii de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzişuri pentru consumatorii şi dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneaţa afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităţilor speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiţii de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile şi pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar şi ventilaţie consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilaţie adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie şi miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate şi ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creşterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfăţate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe faţă de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent şi precis al condiţiilor de mediu, precum şi o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistenţă mai bună la criza climatică. Paraziţii şi alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive şi paiele cumpărate din afară pot fi şi vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în oraşe este faptul că nu respiră în acelaşi fel şi nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puţinele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spaţiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduieşte şi alte structuri în spaţiile sale uriaşe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinşi cu mâna în Arctica, precum şi alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câştigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au maşini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat şi parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiţii responsabile Lita, îşi propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux şi Lyon, tot cu ciuperci ecologice şi andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele ţări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranţă că nu doreşte ca Olanda să poată cultiva căpşuni”, a explicat  Gertz. Cu excepţia ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primeşte niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiţă” cu cea mai mare stricteţe deoarece nu poţi ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te aşeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piaţă permite, de asemenea, companiei să beneficieze de preţuri mai mari, datorită în special reţelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franţa şi-a văzut numărul culturilor de  andive trecând de la 4.000 la mai puţin de 500 în 20 de ani şi numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puţin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperişurile capitalei UE, creşte peşti şi legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenţionează să-şi copieze practicile de succes peste graniţă. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperişurile Foodmet, o piaţă de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna oraşul ca pe o soluţie şi nu ca pe o problemă, am căutat modalităţi de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut şi posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul şi protejează ocupanţii de extreme, purificând în acelaşi timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperişurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic şi că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară şi de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din reţeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum şi energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că creşte peşte în mijlocul oraşului şi foloseşte excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriţi şi apoi în nitraţi care, la rândul lor, sunt folosiţi ca nutrienţi pentru roşiile, vinetele şi ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un peşte de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condiţiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară şi obiceiul de a trăi în râuri şi estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, şi pentru prospeţimea sa, transportul şi procesarea durând câteva ore în loc de obişnuitele câteva săptămâni dintre prindere şi punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa şi lumina sunt distribuite şi controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social şi profesional persoane care, prin intermediul asociaţiei Groot Eiland, au grijă de fructe şi legume, le transportă la restaurantul asociaţiei şi le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrăşăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franţa şi – de ce nu – în alte părţi ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia şi Franţa, oportunităţile sunt numeroase şi dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, şi cu altele în Paris şi în împrejurimi”, a mai spus Beckers.

  • O fermă din Bistriţa-Năsăud în care vacile sunt mulse de roboţi a primit o finanţare de 400.000 de euro

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat 400.000 de euro finanţare nerambursabilă pentru o fermă din Bistriţa-Năsăud,  în care roboţii mulg vacile. Ferma are o capacitate de 120 de capete.

    Investiţia totală a fermierului a fost de 732.277 de euro şi a avut în vedere modernizarea fermei. În acest sens, s-a construit şi dotat o sală de muls şi un spaţiu de procesare a laptelui pe un lot pe care există deja o hală pentru vaci.

    Ferma finanţată este din Localitatea Orheiu-Bistriţei din comuna Cetate, judeţul Bistriţa-Năsăud.

    Investiţia este inedită prin faptul că dispune de un grad mare de robotizare a fermei. Este vorba despre un sistem în care îngrijirea animalelor şi mulsul sunt realizate integral de către robo4ţi.

    Ferma a fost modernizată prin achiziţionarea de cuşete pentru odihnă a animalelor, tanc de răcire a laptelui, echipamente de procesare, vană mecanizată de procesare brânzeturi, sistem de împingere automată a furajelor, sistem de curăţat gunoiul de grajd, precum şi alte echipamente.

    AFIR a primit pentru investiţii în ferme solicitări de finanţare în valoare de 2,2 miliarde de euro, din care a contractat proiecte însumând 912,47 de milioane de euro. Pentru decontarea investiţiilor realizate până în prezent, AFIR a plătit fermierilor 493,35 de milioane de euro din PNDR 2020.

  • În interiorul unei ferme de păsări care a îngrozit o ţară întreagă. Au fost descoperite cadavre în stare de putrefacţie care stăteau peste ouăle ce aveau să fie trimise în supermarketuri

    Unei ferme de pui care aproviziona o serie de lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie cu ouă „free range”, de la găini crescute „în libertate”, i s-a suspendat licenţa de către RSPCA (societatea regală pentru prevenirea cruzimii faţă de animale) după ce inspectorii instituţiei au găsit cadavre în stare de putrefacţie, găini sângerânde şi condiţii mizere, scriu cei de la Daily Mail. Aceştia au intervenit la ferma Hoads din Hastings, East Sussex, după ce au fost şocaţi să descopere toate cele de mai sus. 

    O serie de supermarketuri printre care Tesco, Sainsbury’s, Asda şi Morrisons vindeau ouă free range cu preţul de 2 lire/cutia de şase bucăţi. Reprezentanţii Tesco au declarat că sunt profund tulburaţi de imaginile din interiorul fermei şi că vor stopa vânzarea ouălelor provenite de la respectiva unitate până nu va fi încheiată investigaţia. Sainsbury a declarat, de asemenea, că va stopa orice altă nouă comandă.

    În jur de 150 de activişti dintr-o grupare pentru apărarea drepturilor animalelor din Brighton,Direct Action Everywhere (DxE), a luat cu asalt ferma luni dimineaţă, după ce a publicat un videoclip cu condiţiile acolo şi a cerut autorităţilor să intervină. Activiştii s-au aşezat în cuştile în care erau ţinuţi puii, purtând echipament de protecţie, şi au fost filmaţi ulterior transportând 50 de păsări din fermă, care au fost ulterior pozate în noile locuinţe, fotografiile fiind încărcate pe reţelele sociale. Filmarea condiţiilor sumbre din cadrul fermei a fost surprinsă de activiştii DxE în timpul unei anchete de şase luni, care a implicat mai multe vizite.

    Un videoclip şocant de şapte minute publicat de grup prezenta cadavre de păsări parţial descompuse aruncate pe podelele hambarelor sau pe rafturi, spaţii mizere în care erau ţinuţi puii şi găini pline de sânge care erau folosite pentru a depune ouă. Fotografiile înfăţişează de asemenea o găină cu dificultăţi de mers, alta cu faţa deformată şi o a treia cu un picior răsucit.

    RSPCA Assured, care supraveghează certificarea fermelor care vând free range a luat decizia de a suspenda activitatea fermei, declarând: „Suntem şocaţi şi îngroziţi de această înregistrare şi înţelegem de ce oamenii sunt supăraţi. Orice acuzaţii privind probleme de bunăstare din fermele certificate RSPCA Assured sunt luate extrem de în serios, motiv pentru care am suspendat acreditarea fermei în timp ce investigăm urgent problema.”

    GALERIE FOTO

    RSPCA a declarat este „foarte îngrijorată” cu privire la Hoads Farm după vizionarea materialelor video. „În orice fermă, este important ca orice animal bolnav sau rănit să primească atenţie rapid şi, în cazul în care o pasăre moare, corpul să îi fie îndepărtat imediat. Am încuraja pe oricine este îngrijorat cu privire la suferinţa animalelor să ne raporteze imediat, pentru a putea lua măsuri rapid.”

    Descriind vizita la fermă, purtătorul de cuvânt al DxE a povestit că într-o noapte au găsit o găină înghesuită într-un colt, tremurând şi neputând să se deplaseze. „Avea capul însângerat, era clar că suferă, că e în stare de şoc şi că nu a primit nicio îngrijire medicală.” DxE a adăugat că de fiecare dată când au mers la fermă au găsit „grămezi de păsări moarte în pasarelele de acces, printre găinile vii”, dar şi găini pline de sânge, vizibil infectate. Poliţiştii au ajuns la 30 de minute după ce activiştii au protestat la Hoads Farm dar, potrivit protestatarilor, nu au intervenit.

    Hoads Farm a declarat pentru BBC că standardele sale respectă atât legislaţia UE, cât şi pe cele stabilite de RSPCA Assured şi BEIC Lion standard. Un purtător de cuvânt a spus că i-au invitat pe cei de la RSPCA să viziteze ferma şi să confirme respectarea standardelor de necesare pentru vânzarea de ouă free range. Ei au adăugat că un veterinar a fost la faţa locului luni după-amiază şi a spus că nu sunt probleme.

    „(Acest material) nu reflectă în niciun fel fermele noastre şi / sau bunăstarea găinilor noastre”, a adăugat el. „Toate unităţile primesc vizite de rutină din partea organisme independente, atât anunţate cât şi neanunţate pentru a se asigura că standardele sunt menţinute. Un purtător de cuvânt al Tesco a declarat: „Sunt imagini profund deranjante şi inacceptabile. Ne aşteptăm ca toate mărcile vândute la Tesco să respecte standardele înalte de bunăstare a animalelor.” La rândul lor, reprezentanţii Sainsbury au spus: „Bunăstarea animalelor este extrem de importantă şi investigăm aceste acuzaţii.”