BusinessMagazin

Tag: ferma

  • În pragul Crăciunului, agricultorii îşi vând fermele de porci pe OLX. Un fermier din Vaslui şi-a scos la vânzare ferma cu o capacitate de 3.000 de capete, cu un million de euro

    OLX, cea mai mare platformă de anunţuri online, găzduieşte în prezent zeci de anunţuri despre vânzarea porcilor la bucată, în pragul Crăciunului, când românii taie sute de mii de porci. Unii fermieri îşi vând chiar exploataţiile de suine, răpuşi de virusul pestei porcine, care s-a extins cu repeziciune şi a ucis peste 540.000 de porci.

    Wolf Valley SRL, o societate situată în extravilanul oraşul Negreşti, judeţul Vaslui, aflată în faliment, îşi vinde exploataţia cu o capacitate de 3.000 de capete, cu 1 milion de euro, prin lichidatorul judiciar RomInsolv SPRL din Iaşi, conform anunţului publicat pe OLX.

    Ferma se întinde pe o suprafaţă de 27.800 mp şi conţine două hale de creştere a suinelor, un vestiar filtru, două silozuri pentru furaje, gospodărie de apă, bazin de dejecţii, staţie de epurare, staţie GPL cu împrejmuire, reţea de distribuţie, canalizare tehnologică şi menajeră, instalaţii electrice şi termice interioare, instalaţii de ventilare, răcire, climă şi sistem de alarmare.

    Un alt fermier, din comuna Mica, judeţul Cluj, îşi vinde ferma construită în 2012 şi dotată cu toate utilajele necesare, monitorizată prin panouri la comandă, cu 600.000 de euro. Potrivit anunţului pus pe OLX, exploataţia este compusă dintr-un corp administrativ de aproximativ 150 mp, construit pe două nivele, o hală ce se întinde pe o suprafaţă de 1200 mp, o magazie pentru furaje,garaje, cameră frigorifică şi batal pentru dejecţii. 

    În vestul ţării, se vinde o fermă din localitatea Sacu, judeţul Caraş-Severin, situată în zona rurală pe DN 6 Caransebeş-Timişoara, cu o suprafaţă totală de teren de 6.100 mp şi o suprafaţă construită de 1.700 mp. Preţul cerut pentru exploataţie, potrivit anunţului public, este de 450.000 de euro.

    Ferma este formată din trei corpuri. Primul corp are un spaţiu de creştere şi îngrăşare a porcilor ce se întinde pe aproape 800 mp, cu o capacitate de creştere de 1.000 de capete de la 30 kg/cap până la 150 kg/cap, prevăzut cu o instalaţie modernă asitată de calculator. Totodată, conţine două silozuri de pentru furaje, un bazin vitanjabil pentru dejecţii,o rampă de încăracare-descaracare a porcinelor. 

    În al doilea corp se află sediul administrativ, iar în al treilea corp se află moara prevazută cu patru silozuri şi o capacitate de producţie de 1.500kg/oră.

    În anunţul de pe OLX se arată că ferma este în prezent populată, iar animalele dispun de hrană necesară şi poate fi direct achiziţionată sau cesionată.

    În apropiere de Bucureşti, în comuna Nana din judeţul Călăraşi, o fermă cu o capacitate de 2.000 de capete, complet renovată, se vinde cu 400.000 de euro.

    Un fermieri din Satu Mare, care deţine o exploataţie agricolă în proximitatea oraşului Carei, a scos-o la vânzare cu 170.000 de euro. În anunţ, el menţionează că dă fermă formată din două adăposturi si terenul, întinse pe o suprafaţă totală de 9.000 mp şi spre închiriere.

    Compania Agrozootehnica, vinde ferma situată în Segarcea, la 15 kilometri de Craiova, cu o capacitate de 1.000 capete ciclu, cu 150.000 de euro, conform anunţului de pe OLX.

    Suprafaţa totaltotală a exploataţie este de 6.000 mp.

    În judeţul vecin, în Olt, lângă Caracal, se închiriază sau se vinde o fermă de porci, păsări sau iepuri cu puţin peste 100.000 de euro.

    Şeptelul de porci din exploataţiile agricole individuale din România este în prezent de 2,4 milioane de capete, la jumătate faţă de anul 2008, potrivit datelor de la INS. 

  • Încă un caz de sclavie în România: Un bărbat şi o femeie, tinuţi cu forţa la o fermă. Exploatatorul, prins de poliţişti

    O femeie de aproximativ 40 de ani şi un bărbat de 53 au fost sclavi la o fermă din judeţul Iaşi. Prima dată când nu au fost lăsaţi să plece de la fermă şi obligaţi să muncească a fost în 2015, în perioada iunie-septembrie.

    Doi ani mai târziu situaţia s-a repetat, pentru două săptămâni. Bărbatul de 53 de ani le-a spus anchetatorilor că a mers de bună voie să lucreze, însă în momentul în care şi-a cerut banii, proprietarul fermei a refuzat să îl plătească.

    A reuşit să plece, însă fermierul a venit după el, l-a luat cu forţa şi l-a adus înapoi la muncă. A fost salvat de ginerele său, care a venit să îl caute.

    „Din investigaţiile efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că, în anii 2015 şi 2017, în timp ce s-ar fi aflat la ferma sa, din comuna Ciurea, un bărbat, de 53 ani, ar fi supus la muncă, prin constrângere fizică şi morală, un bărbat şi o femeie, iar prin ameninţări şi acte de violenţă i-ar fi obligat să rămână la ferma sa pentru a munci împotriva voinţei lor”, se arată într-un comunicat al IPJ Iaşi.

    Bărbatul care i-a ţinut cu forţa pe cei doi a fost reţinut de către poliţişti în urma unor perecheziţii.

    „La data de 3 decembrie a.c., poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Iaşi, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, au efectuat o percheziţie domiciliară, în comuna Ciurea, într-un dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de supunere la muncă forţată sau obligatorie, lipsire de libertate în mod ilegal şi lovirea sau alte violenţe”, a declarat Ioana Bîlea, purtător de cuvânt al IPJ Iaşi.

    Bărbatul a fost prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă, iar magistraţii Judecătoriei Iaşi au admis solicitarea procurilor.

    Dosarul este instrumentat de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi.

  • Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu: “Nu ne putem permite să devenim o ţară de destinaţie infracţională. Cer Ministerului Public o ripostă fermă în faţa acestei îndrăzneli în creştere a infractorilor”

    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a solicitat, joi, procurorilor Ministerului Public o ripostă fermă în faţa infracţionalităţii, precizând că România nu poate ajunge “o ţară de destinaţie infracţională”.

    Cătălin Predoiu a precizat că se instalează în societate un sentiment de nesiguranţă printre cetăţenii cinstiţi şi de siguranţă şi confort penal printre infractori.

    “Nu ne putem permite să devenim o ţară de destinaţie infracţională. Cer Ministerului Public o ripostă fermă în faţa acestei îndrăzneli în creştere a infractorilor, interlopilor, traficanţilor, proxeneţilor, corupţii, organizaţi în grupuri sau individual, să fie din nou confruntaţi energic, loviţi devastator, descurajaţi, anihilaţi judiciar! Braţul ferm al legii să fie din nou simţit de toţi cei care şi-au pus în minte să facă din România un paradis al infracţiunilor! “, a declarat ministrul Justiţiei.

    Ministrul Justiţiei a mai precizat că ştie că, în ultimii ani, “s-a încercat” slăbirea legilor penale, în special, şi procurorii au fost blamaţi în masă pentru unele greşeli, abuzuri sau eşecuri în instanţă, dar a menţionat că nu împărtăşeşte culpabilizarea lor în masă.

    “În ansamblu, corpul de procurori are valoare. Să o demonstreze! Să probeze curaj şi determinare, profesionalism şi rigoare procedurală! Societatea aşteaptă acţiune eficientă din partea procurorilor. Defetismul nu este o opţiune. Problema este clară: ori câştigă infractorii, ori câştigă partea cinstită a societăţii! Pentru Ministerul Justiţiei nu există decât o soluţie acceptabilă: legea să fie aplicată, iar cei care atentează la viaţa, proprietatea şi siguranţa cetăţeanului să fie trimişi în faţa judecătorului cu probe solide. Aştept rezultate din partea lor, a procurorilor”, a conchis Predoiu.

  • Şi vacilor le plac gadgeturile. Experimentul inedit prin care o fermă din Rusia a crescut producţia de lapte

    O fermă din Rusia şi-a dotat vacile cu ochelari de Realitate Virtuală pentru a le reduce stressul. Setul pus pe capul vacilor e special conceput pentru anatomia animalelor. Sistemele înfăţişează un câmp de vară de o frumuseţe epică.

    Ministerul Rus al Agriculturii şi Alimentelor citează o cercetare în care se arată legătura dintre experienţele emoţionale şi producţia de lapte şi evidenţiază faptul că, cu cât acestea sunt mai liniştite, cu atât producţia de lapte e mai mare, iar laptele de o calitate mai bună.

    Din testele iniţiale reieşea că acest set de căşti a schimbat clar în bine emoţia generală a cirezii, deci şi-a probat eficienţa.

    Exemple de la fermele de lapte din diferite ţări au arătat că, într-o atmosferă calmă, cantitatea şi calitatea laptelui a crescut în mod remarcabil.

     

  • Afaceri de la zero. Familia Constantinescu a transformat grădina bunicilor din satul Palanca, de lângă Ploieşti, într-o fermă care a generat în 2018 vânzări de 1 mil. lei

    Afacerea Nasul Roşu a apărut în urmă cu trei ani, când Alina şi Dan Constan­tinescu, ambii cu joburi în Bucureşti, şi-au dorit să transforme pasiunea pentru grădinărit într-un business, încurajaţi şi de preocuparea permanentă de a le oferi copiilor lor alimente sănătoase.

    „Am început această activitate dintr-o pasiune şi dintr-o necesitate în urmă cu mai bine de zece ani. Stăteam în mediul rural şi ne-am propus să folosim grădina. Dar, de la acea mică grădină de la început, în fiecare an am crescut, până când am început să producem prea mult pentru noi, familie şi prieteni şi ne-am gândit să ne facem un business să vedem dacă reuşim. În 2016 a fost primul pas în direcţia vânzării“, povesteşte Alina Constantinescu, cofondatoare a brandului Nasul Roşu.

    Familia Constantinescu a creat brandul Nasul Roşu în 2016 având ca punct central grădina din satul Palanca, judeţul Prahova, care s-a transformat în numai trei ani într-o fermă de 2 hectare unde sunt cultivate în principal legume.

    „Noi ne-am mutat în mediul rural mai mult dintr-o constrângere. Eu mi-am dorit mereu să locuiesc la casă, iar singurul loc unde puteam realiza acest lucru era acest teren al bunicilor mei din satul Palanca.

    Ne-am mutat acolo pentru că atât era bugetul nostru, însă acea constrângere s-a transfor­mat în cel mai bun lucru care ni s-a în­tâmplat.“

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unde să vă duceţi copiii weekendul acesta? – VIDEO

    Fondatorii afacerii au transformat-o într-o fermă a animalelor pentru copiii „crescuţi la bloc” şi în lansarea dozatoarelor de lapte.

    ~ 7
    mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Agroindustriala Pantelimon, firma care operează Ferma Animalelor
    cca. 57
    de angajaţi lucrează în cadrul Fermei Animalelor
    cca. 500.000
    de euro, valoarea investiţiilor totale în afacere
     

  • Capitalistul săptămânii: William Colgate. Puţini ştiu că pasta de dinţi nu a fost primul produs de succes al Colgate. Din ce a devenit faimoasă compania – VIDEO

    William Colgate s-a născut pe 25 ianuarie 1783, în Hollingbourne, Kent, Anglia, în familia lui Robert şi Sarah Colgate. Când avea şase ani, familia s-a mutat într-o fermă din apropierea oraşului Shoreham. Ulterior, Robert Colgate, mânat de idealurile republicane pe care le avea ca simpatizant al războiului de independenţă american şi al Revoluţiei Franceze, a decis, în martie 1798, să lase în urmă ferma din Shoreham Kent şi să emigreze în SUA. Familia s-a stabilit în Baltimore, Maryland. La scurt timp, au întemeiat o nouă fermă, în Harford County, Maryland. Robert Colgate a format un parteneriat cu Ralph Maher şi, ajutaţi de tânărul William, au început să producă săpunuri şi lumânări. |nsă în doar doi ani afacerea a fost închisă.

    În 1804, familia sa s-a stabilit în Delaware County, New York, iar William a reuşit să se angajeze ca ucenic într-o fabrică de săpun, experienţă care l-a ajutat ulterior să îşi pornească propria afacere. Astfel, în 1806, Colgate a pus bazele firmei William Colgate & Company, deschizând primul magazin, pe Dutch Street, în Manhattan. |n cadrul magazinului, a vândut iniţial săpun, lumânări şi amidon. În 1820, el a pornit şi o fabrică de amidon în oraşul Jersey şi, curând, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul New York.

    Vezi aici materialul integral

  • Povestea antreprenorului care a inventat produsele folosite astăzi de milioane de şoferi

    John Boyd Dunlop s-a născut pe 5 februarie 1840 în Scoţia, la o fermă din Dreghorn, North Ayrshire. În 1867 s-a mutat în Irlanda, pentru a studia medicina veterinară în cadrul Universităţii din Edinburgh, meserie pe care o practica deja de acasă de peste zece ani. În 1871 s-a căsătorit cu Margaret Stevenson şi au avut împreună un fiu şi o fiică. Pentru o perioadă, a condus o clinică veterinară în localitatea Downpatrick alături de fratele său, James Dunlop.

    În octombrie 1887, folosindu-şi cunoştinţele în lucrul cu cauciucul, John Dunlop a inventat în curtea casei o anvelopă pneumatică pentru tricicleta fiului, care a funcţionat mai bine decât se aşteptase. Ulterior, a îmbunătăţit calitatea acestora şi a fabricat o serie de anvelope mai mari, pentru biciclete. Pe 7 decembrie 1888 Dunlop a obţinut un brevet pentru invenţia sa. Nu ştia însă că un alt scoţian, Robert William Thomson, pantentase deja o anvelopă pneumatică în 1846. Ciclistul Willie Hume a fost primul client al antreprenorului şi cel care a demonstrat calităţile roţilor Dunlop în 1889, când a câştigat şapte curse de biciclete din Irlanda iar mai apoi în Anglia cu o bicicletă dotată cu noile anvelope. Printre cei învinşi în cursă se afla şi fiul preşedintelui Asociaţiei Cicliştilor Irlandezi, Harvey Du Cros, care a întrezărit oportunitatea de a porni un business de succes şi s-a asociat cu Dunlop, punând bazele companiei Pneumatic Tyre and Booth’s Cycle Agency.

    Antreprenorul a fost de acord să îi vândă drepturile asupra invenţiei sale lui Du Cros pentru o sumă de bani nu foarte importantă şi o mică parte din acţiuni.
    La doi ani distanţă însă, Dunlop a fost informat oficial că patentul era invalid deoarece William Thomson patentase deja anvelopa pneumatică în 1846 în Franţa, iar în 1847, în Statele Unite. În 1895 Dunlop s-a retras din companie.

    Un an mai târziu, Du Cros a vândut întregul business omului de afaceri britanic Terah Hooley pentru 3 milioane de lire sterline. Hooley a reorganizat compania şi a vândut-o pentru 5 milioane de lire sterline. Du Cros a rămas însă la conducerea acesteia până la moartea sa. Producţia de anvelope Dunlop pentru automobile a început abia după 1900, când inventatorul era deja retras, iar în 1910 au fost create primele anvelope pentru aeronave.

    Încă din copilărie, Dunlop a aflat că se născuse prematur, cu două luni înainte de termen, aşa că s-a autosugestionat de-a lungul anilor că are o stare de sănătate precară şi a acţionat în consecinţă. Cu toate acestea, nu a avut nicio problemă de sănătate până la vârsta de 81 de ani, când a contactat o răceală şi a murit pe neaşteptate, în Dublin, pe 23 octombrie 1921. Un bulevard din oraşul Campinas din sudul Braziliei a fost numit după el; fabrica de anvelope Dunlop avusese acolo sediul în 1953. În 2005, antreprenorul a fost inclus în Automotive Hall of Fame.

    În 1985 compania a fost fragmentată, dar sub brandul Dunlop s-au produs în continuare anvelope şi alte piese pentru producţia auto, aerospaţială, industrială şi sportivă din întreaga lume. În prezent brandul Dunlop este deţinut majoritar de Goodyear, companie cu venituri anuale de peste 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum poate să coste un peşte milioane de dolari? – VIDEO

    Un campion la un festival dedicat acestei specii de peşte din Japonia a fost vândut cu 1,8 milioane de dolari în 2017. Acesta a fost cel mai scump peşte din această specie vândut vreodată.

    A fost vândut de ferma japoneză Sakai Fish, specializată pe creşterea peştilor Koi de peste 100 de ani. Peştii din această rasă, originară din Japonia, sunt de o varietate enormă. Distincţiile între ei se fac în funcţie de criterii precum coloritul şi dimensiunea.

    Japonia este responsabilă de 90% din producţia totală de astfel de peşti. În 2016,  a exportat 295 de tone de peşti Koi. Dar nu doar japonezii vând crapi japonezi. Pe site-urile româneşti de profil sunt populare anunţurile de vânzare de icre sau de peşti Koi, cu preţuri care ajung la câteva sute de lei pentru un crap japonez.

  • Ouă contaminate provenite din Teleorman, distribuite către o societate din judeţul Olt

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, presei, de către DSVSA Olt, „referitor la ouăle contaminate cu fipronil provenite din judeţul Teleorman, în urma notificării şi a listei de distribuţie transmise de colegii din acest judeţ, s-a constatat că 36.000 bucăţi ouă au fost distribuite către o societate din judeţul Olt”.
     
    DSVSA Olt a dispus verificarea societăţii, iar în urma controlului societatea din Olt a început procedura de retragere, fiind retrase de la comercializare un număr de 6.000 de bucaţi ouă, care au fost dirijate către o unitate de neutralizare, conform procedurilor.
     
    ”Menţionăm că în cursul anului 2018, toate fermele de găini ouătoare din judeţul Olt au prelevat probe sub supraveghere sanitară veterinară, în vederea determinarii existenţei fipronilului, cu rezultate corepunzatoare”, se arată în comunicatul citat.
     
    În urma unui control tematic efectuat în luna noiembrie 2018, la ferma avicolă din Drăgăneşti Vlaşca, s-a descoperit peste 4,2 milioane de ouă contaminate cu un insecticid interzis.
     
    Cel puţin 102.480 de ouă contaminate cu Fipronil, de la ferma avicolă din Drăgăneşti Vlaşca, judeţul Teleorman, au ajuns în consum, spuneau reprezentanţii ANSVSA. Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor declarau, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu exclud posibilitatea ca ouă contaminate să fi ajuns pe piaţă şi înainte de efectuarea controlului tematic, iar cifra pe care ei o consideră certă în acest sens este de 102.480 de ouă contaminate ajunse pe mesele oamenilor.