BusinessMagazin

Tag: fast-food

  • Cum reuşeşte un tânăr să câstige 30.000 de dolari pe lună fără să aibă un job

    Majoritatea tinerilor când au nevoie de bani fie apelează la părinţi, fie se angajează pe un post plătit cu salariu minim sau lucrează part-time. Acelaşi lucru nu a fost valabil pentru Temper Thompson. Când Temper era în clasa a 8-a a decis că nu o să le ceară părinţilor bani, dar nici nu voia să prăjească cartofi într-un fast-food. A decis să pornească o afacere de marketing online. Obiectivul lui era să câştige 100 de dolari pe lună, scrie Business Insider.

    Acum are 17 ani şi câştigă 30.000 de dolari pe lună doar din vânzarea de cursuri (10 subiecte pentru romane de dragoste, cum să faci bani pe Kindle Publishing etc).

    Sfaturile tânărului:

    1. Acţionează

    „Mulţi oameni vorbesc despre ceea ce vor să facă, dar nu fac asta niciodată. Dacă nu o să acţionezi nu o să ai niciodată succes”, este de părere Thompson. Ideile există, implementarea lor este mai grea.

    2. Să nu-ţi fie frică de eşec

    Învaţă să perseverezi. Cu toţii facem greşeli. Nu trebuie să ne fie frică de greşeli pentru că aşa învăţăm.

    3. Să te concentrezi pe un subiect

    Îţi alegi un subiect şi nu te abaţi de la el. „Cel mai important lucru pe care-l poţi face este să te concentrezi pe un singur lucru. Ai posibilitatea să creşti mult mai mult când eşti concentrat pe un singur lucru”, spune el.

    4. Să ai în preajmă oameni pozitivi

    Trebuie să ai o reţea de oameni care să te încurajeze, să te sprijine. „Dacă în jurul tău se află doar oameni negativişti acest lucru o să te tragă în jos. Oamenii pozitivi te vor sprijini şi te vor ajuta să te concentrezi pe ceea ce este important”, este de părere Temper Thompson.

    5. Să nu te complaci

    Nu trebuie să te mulţumeşti cu puţin. Temper Thomson şi-a atins obiectivul de a câştiga 100 de dolari pe lună, dar nu s-a oprit la asta. Şi-a dat seama că dacă face câteva modificări ar câştiga 1000 de dolari. Obiectivul lui pentru acest an este să ajungă la 100.000 de dolari pe lună.

  • Câţi bani a făcut anul trecut lanţul românesc de restaurante care „se bate” cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Din cei 14 milioane de euro, 7,3 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a companiei francizoare, S.C Strong MND Corporation S.R.L. Potrivit reprezentanţilor companiei, 2016 a fost, până acum, cel mai bun an al reţelei Spartan, care a mai deschis un număr de 15 unităţi, dintre care 2 proprii şi 13 în sistem de franciză. Spartan a ajuns astfel anul trecut  pe locul patru în clasamentul celor mai extinse lanţuri de restaurante de tip fast-food din România.

    Investiţia necesară pentru a deveni francizat Spartan porneşte de la 80.000 de euro pentru unităţile din mall-uri şi poate ajunge la 150.000 de euro în cazul restaurantelor stradale. La aceste cheltuieli se mai adaugă şi taxa de franciză care este de 10.000 de euro, la care se adună o rede­venţă lunară de 3% din încasări şi o contribuţie de 1% la bugetul de mar­ke­ting al com­pa­niei francizoare.

    Reţeaua Spartan a fost înfiinţată acum 4 ani, la Suceava, de antreprenorul Ştefan Mandachi, iar în momentul de faţă dispune de 32 de unităţi în Bucureşti şi 19 oraşe din România, fiind pe locul patru în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. În acest moment, în cadrul reţelei lucrează mai mult de 700 de persoane: peste 250 de oameni în restaurantele proprii şi restul în unităţile deţinute de francizaţi.

    “2016 a fost un an extraordinar pentru noi, cel mai bun de la înfiinţarea companiei. Rezultatele financiare în creştere se datorează creşterii notorietăţii mărcii noastre, a încrederii clienţilor în calitatea gustului şi a experienţei Spartan şi deschiderii celor 15 unităţi noi”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director heneral S.C Strong MND Corporation S.R.L, compania care deţine franciza Spartan.

    În 2016, compania a deschis noi unităţi în patru centre comerciale din capitală: Mega Mall, ParkLake, Veranda şi Cora Pantelimon; 11 restaurante noi în ţară în: Baia Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piteşti, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Arad. De asemenea, în prima lună de funcţionare, unitatea Spartan situată în centrul comercial “Shopping City” din Piatra Neamţ, a reuşit să îşi depăşească toţi concurenţii din food-court în ceea ce priveşte valoarea încasărilor, cu 350.000 de lei înregistraţi în decembrie 2016. Numărul de angajaţi în restaurantele Spartan a ajuns la 220.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 12 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 250 de persoane, iar în total, în toate cele 32 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.

  • Câţi bani a făcut anul trecut lanţul românesc de restaurante care „se bate” cu giganţii McDonald’s şi KFC

    Din cei 14 milioane de euro, 7,3 milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a companiei francizoare, S.C Strong MND Corporation S.R.L. Potrivit reprezentanţilor companiei, 2016 a fost, până acum, cel mai bun an al reţelei Spartan, care a mai deschis un număr de 15 unităţi, dintre care 2 proprii şi 13 în sistem de franciză. Spartan a ajuns astfel anul trecut  pe locul patru în clasamentul celor mai extinse lanţuri de restaurante de tip fast-food din România.

    Investiţia necesară pentru a deveni francizat Spartan porneşte de la 80.000 de euro pentru unităţile din mall-uri şi poate ajunge la 150.000 de euro în cazul restaurantelor stradale. La aceste cheltuieli se mai adaugă şi taxa de franciză care este de 10.000 de euro, la care se adună o rede­venţă lunară de 3% din încasări şi o contribuţie de 1% la bugetul de mar­ke­ting al com­pa­niei francizoare.

    Reţeaua Spartan a fost înfiinţată acum 4 ani, la Suceava, de antreprenorul Ştefan Mandachi, iar în momentul de faţă dispune de 32 de unităţi în Bucureşti şi 19 oraşe din România, fiind pe locul patru în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. În acest moment, în cadrul reţelei lucrează mai mult de 700 de persoane: peste 250 de oameni în restaurantele proprii şi restul în unităţile deţinute de francizaţi.

    “2016 a fost un an extraordinar pentru noi, cel mai bun de la înfiinţarea companiei. Rezultatele financiare în creştere se datorează creşterii notorietăţii mărcii noastre, a încrederii clienţilor în calitatea gustului şi a experienţei Spartan şi deschiderii celor 15 unităţi noi”, a declarat Anişoara Bătăiosu, director heneral S.C Strong MND Corporation S.R.L, compania care deţine franciza Spartan.

    În 2016, compania a deschis noi unităţi în patru centre comerciale din capitală: Mega Mall, ParkLake, Veranda şi Cora Pantelimon; 11 restaurante noi în ţară în: Baia Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piteşti, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa, Arad. De asemenea, în prima lună de funcţionare, unitatea Spartan situată în centrul comercial “Shopping City” din Piatra Neamţ, a reuşit să îşi depăşească toţi concurenţii din food-court în ceea ce priveşte valoarea încasărilor, cu 350.000 de lei înregistraţi în decembrie 2016. Numărul de angajaţi în restaurantele Spartan a ajuns la 220.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 32 de restaurante, dintre care 12 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2016 este de 14 milioane de euro. În cele 12 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 250 de persoane, iar în total, în toate cele 32 de unităţi lucrează peste 700 de oameni.

  • De ce a ajuns una dintre fiicele lui Barack Obama să lucreze într-un fast-food

    Atunci când Barack Obama ocupa Biroul Oval, salariul său anual era de 400.000 de dolari. Averea familiei sale, calculcată de mai multe publicaţii americane la scurt timp după încheierea mandatului de preşedinte, se ridică la 200 de milioane de dolari.

    Ca principale surse de venit, putem aminti cărţile scrise de Barack Obama, drepturile de autor pentru mai multe filme care vor relata povestea sa dar şi cecurile pe care fostul preşedinte le încasează atunci când ţine un discurs.

    După cum se vede, soţii Barack şi Michelle Obama au muncit pentru averea lor; aceleaşi idei încearcă acum să le insufle şi celor două fete, Sasha şi Malika.

    Acesta este probabil motivul pentru care fiica lor de 16 ani a fost văzută lucrând la un restaurant Seafood Shack pe timpul verii. Şi chiar dacă agenţii secreţi se aflau la câţiva metri depărtare – Barack Obama era încă la Casa Albă vara trecută – Sasha nu pare să se bucure prea tare de jobul ei normal.

  • Cât timp trebuie să petreci de fapt la sală ca să arzi caloriile mâncărurilor de tip fast food

    Un studiu al Royal Society for Public Health din Marea Britanie arată cât trebuie, de fapt, să te antrenezi la sala de sport, pentru a arde caloriile acumulate din mâncarea de tip fast food, notează The Independent.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI  PE MEDIAFAX.

     

  • Măicuţele care au făcut o afacere din vânzarea de droguri, pe care o socotesc “darul lui Dumnezeu” – FOTO, VIDEO

    Cu aproape un an în urmă o tânără de 24 de ani, Darcy Johnson, făcea burgeri la un fast food şi creştea ceva marijuana în curtea din spatele casei. O prietenă i-a făcut cunoştinţă cu Sora Kate, o fostă manifestantă din mişcarea Occupy Wall Street, destul de în vârstă, care a început la un moment dat să se îmbrace în călugăriţă în semn de protest faţă de unele decizii ale Congresului. Sora Kate, al cărui nume real este Christine Meeusen voia să înceapă o afacere cu marijuana medicală, şi a convins-o pe Darcy în numai 30 de minute să i se alăture; drept urmare, Johnson a abandonat blugii şi a înbrăcat şi ea veşmântul de călugăriţă.

    Sora Kate susţine, în faţa oricui spune că nu sunt călugăriţe adevărate, că îndeplinesc cele cinci condiţii necesare pentru a fi socotite astfel: locuiesc împreună, poartă haine asemănătoare, manifestă supunere, sunt suficient de caste şi au şi aplecări ecologiste, în sensul că nu vor să facă rău nimănui cu leacurile lor.

    Astăzi cele două îşi spun “Sisters of the Valley” şi vând o linie de produse pe bază de canabis, cifra de afaceri fiind de 40.000 de dolari pe lună. Pentru 2016, ele cred că vor încasa în jur de 500.000 de dolari. Trăiesc, înpreună cu trei pisici, 12 plante de canabis şi o vastă colecţie de lumânări, în Merced County, California.

    Produsele lor folosesc la tratarea durerilor de spate, a artritei, ba chiar şi eliminării cicatricilor. Un unguent este vândut pentru tratarea migerenelor, a mahmurelii, a durerilor de dinţi şi a erupţiilor cutanate ale copiilor care poartă scutece.

    Surorile au un certificate care le permite cultivarea marijuanei în scop medicinal, dar activitatea este în pericol, pentru că unele zone din California vor să interzică marijuana şi cultivarea acesteia. Surorile spun că o astfel de interdicţie este nedreaptă şi imorală şi sunt dreanjate de atitudinea negativă a oamenilor faţă de “darurile lui Dumnezeu”. Sisters of the Valley sunt foarte active social, având site, canal YouTube, pagină de Facebook, fiind şi destul de prezente în presa de peste ocean.

     

  • Măicuţele care au făcut o afacere din vânzarea de droguri, pe care o socotesc “darul lui Dumnezeu” – FOTO, VIDEO

    Cu aproape un an în urmă o tânără de 24 de ani, Darcy Johnson, făcea burgeri la un fast food şi creştea ceva marijuana în curtea din spatele casei. O prietenă i-a făcut cunoştinţă cu Sora Kate, o fostă manifestantă din mişcarea Occupy Wall Street, destul de în vârstă, care a început la un moment dat să se îmbrace în călugăriţă în semn de protest faţă de unele decizii ale Congresului. Sora Kate, al cărui nume real este Christine Meeusen voia să înceapă o afacere cu marijuana medicală, şi a convins-o pe Darcy în numai 30 de minute să i se alăture; drept urmare, Johnson a abandonat blugii şi a înbrăcat şi ea veşmântul de călugăriţă.

    Sora Kate susţine, în faţa oricui spune că nu sunt călugăriţe adevărate, că îndeplinesc cele cinci condiţii necesare pentru a fi socotite astfel: locuiesc împreună, poartă haine asemănătoare, manifestă supunere, sunt suficient de caste şi au şi aplecări ecologiste, în sensul că nu vor să facă rău nimănui cu leacurile lor.

    Astăzi cele două îşi spun “Sisters of the Valley” şi vând o linie de produse pe bază de canabis, cifra de afaceri fiind de 40.000 de dolari pe lună. Pentru 2016, ele cred că vor încasa în jur de 500.000 de dolari. Trăiesc, înpreună cu trei pisici, 12 plante de canabis şi o vastă colecţie de lumânări, în Merced County, California.

    Produsele lor folosesc la tratarea durerilor de spate, a artritei, ba chiar şi eliminării cicatricilor. Un unguent este vândut pentru tratarea migerenelor, a mahmurelii, a durerilor de dinţi şi a erupţiilor cutanate ale copiilor care poartă scutece.

    Surorile au un certificate care le permite cultivarea marijuanei în scop medicinal, dar activitatea este în pericol, pentru că unele zone din California vor să interzică marijuana şi cultivarea acesteia. Surorile spun că o astfel de interdicţie este nedreaptă şi imorală şi sunt dreanjate de atitudinea negativă a oamenilor faţă de “darurile lui Dumnezeu”. Sisters of the Valley sunt foarte active social, având site, canal YouTube, pagină de Facebook, fiind şi destul de prezente în presa de peste ocean.

     

  • Cele mai nocive alimente pentru organism

    Antrenoarea de fitness şi nutriţionistul Cori Grămescu spune care sunt alimentele ce trebuie excluse din meniul nostru zilnic.
     
    ”Trec peste alimentele evident nesanătoase, gen produsele prăjite din fast food-uri, şi o să mă refer şi alte categorii de alimente pe care nu ar trebui să le consumăm”, precizează pentru Gândul antrenoarea de fitness Cori Grămescu.

    Vezi aici cele mai nocive alimente pentru organism

  • Ce mănâncă Melania Trump. Care este dieta ei secretă

    Totuşi, se pare că nu acestea sunt preferinţele sale culinare în viaţa de zi cu zi. De fapt, nimeni nu ştie să spună precis ce dietă are Melania Trump.  În timp ce soţul ei, preşedintele SUA, se îndoapă cu fast food, fiind surprins adesea consumând hambugeri, cartofi prăjiţi, aripioare picante şi cola, despre Prima Doamnă nu se ştie decât faptul că are propiul ei bucătar şi că, în fiecare zi, savurează şapte bucăţele de fructe.

    Citiţi mai multe şi vedeţi imaginile pe www.one.ro

  • Încă un restaurant cu specific franţuzesc a deschis prima unitate în România

    Primul restaurant al fast-food-ului cu specific francez a reprezentat o investiţie estimată la 65.000 de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Unitatea măsoară aproximativ 100 de metri pătraţi şi completează experienţa clienţilor centrului comercial cu un nou concept de fast food care îmbină bucătăria mexicană cu arta gastronomică franceză, aducând pe piaţa locală preparate cu totul deosebite.

    „Suntem încântaţi că Ploieşti Shopping City este destinaţia aleasă de Los Tacos pentru inaugurarea primei locatii, contribuind la consolidarea poziţiei noastre ca principală destinaţie de shopping din regiune. Prin această deschidere, reuşim să aducem un plus de valoare şi diversificare a experienţei pe care urmărim să le-o oferim clienţilor cu fiecare vizită pe care ne-o fac. Avem convingerea că cei care ne vor trece pragul se vor bucura de oferta noastră îmbogăţită pe segmentul fast food şi vor aprecia conceptul unic pe care Los Tacos îl aduce în România”, a declarat Marina Trifina, Marketing Manager Ploieşti Shopping City. 

    Deschiderea primei unităţi reprezintă un pas important în strategia de business a brandului de origine franceză, urmărind să îşi dezvolte activitatea prin deschiderea unei francize şi extinderea unei reţele locale la cel puţin zece locaţii.

    „Lansarea pe piaţa din România este un pas firesc în strategia de business. La fel de firească este şi alegerea Ploieşti Shopping City drept locaţie pentru prima unitate Los Tacos. Centrul comercial se bucură de un foarte important statut în peisajul de retail din judeţul Prahova şi în împrejurimi şi, totodată, prezintă o mare atracţie pentru categoria turistică. Această poziţionare se traduce prin ocazii numeroase pentru noi de a intra în contact cu un mix echilibrat al consumatorilor, care să aprecieze conceptul ce stă la baza brandului: o fuziune între două mari bucătarii care, aduse laolaltă, dau naştere unui gust pe care nu îl mai poţi uita. Los Tacos este un business, orientat spre a le oferi clienţilor o experienţă culinară specială care mizează pe gustul deosebit al sosurilor franceze, diferenţiindu-se astfel de fast-food-urile existente la ora actuală. Aşadar, îi invităm pe clienţii centrului comercial să ne viziteze şi să se bucure de preparatele noastre”, a declarat Ilie Coşereanu, Director Vânzări Los Tacos.

    Ploieşti Shopping City, primul şi cel mai mare centru comercial din judeţul Prahova, are o suprafaţă închiriabilă de 55.000 m2 şi pune la dispoziţia clienţilor săi aproximativ 2.000 locuri de parcare. Mall-ul găzduieşte unul dintre cele mai mari cinematografe din afara Capitalei, cu 12 săli de proiecţie dintre care 7 sunt dotate cu tehnologia 3D, dar şi peste 100 de magazine, varietatea  de chiriaşi incluzând branduri internaţionale precum Zara, H&M, Pull and Bear, Bershka, Stradivarius, Adidas, Orsay, Otter, LC Waikiki, Claire’s, Intersport, Noriel, B&B, Yves Rocher şi multe altele. Ploieşti Shopping City este un proiect dezvoltat de Carrefour Property România împreună cu New Europe Property Investments plc (NEPI).