BusinessMagazin

Tag: fashion

  • Încă o fabrică mare din România s-a închis. Unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială a închis fabrica, lăsând sute de oameni fără loc de muncă

    Grupul italian de modă Calzedonia, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială, a închis fabrica din România unde lucrau peste 400 de salariaţi.

    „În 2020 grupul a închis fabrica din România, prima unitate de producţie închisă de grup de la fondarea sa până azi. Motivul care a condus la această decizie a fost dificultatea de a găsi salariaţi care să dorească să lucreze într-o fabrică de textile“, spun reprezentanţii Calzedonia.

    Compania Aries Textile din Arad, care opera pro­duc­ţia Calzedonia în România, era, după cifra de afa­ceri din 2019, unul dintre cei mai mari cinci produ­cători de îm­brăcăminte din România. În acel an businessul se apropiase de nivelul de 250 mil. lei, maxim istoric, cu 432 de salariaţi. În 2020, primul an de pandemie, cifrele s-au pră­buşit ca urmare a închiderii.

    Spre deosebire de alte grupuri de modă precum H&M şi Inditex (proprietarul Zara) care lucrează cu parte­neri, Calzedonia are propriile sale unităţi de pro­ducţie. Acestea sunt amplasate în Italia, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Sri Lanka, Bosnia şi Etiopia.

    „Ne implicăm direct în construcţia propriilor fabrici, care astăzi sunt responsabile pentru circa 77% din toate produsele din magazinele noastre.“ În România italienii au venit în urmă cu mai bine de două decenii şi fabrica a crescut constant.

  • Premieră. Polonezii de la ANSWEAR au început să listeze designeri români: brandul de modă Nissa este primul care capătă acces la celelalte 6 pieţe ale grupului

    Retailerul polonez de fashion ANSWEAR a listat primul brand ro­mâ­nesc în platforma online prin care deserveşte şapte pieţe, inclusiv Ro­mâ­nia, iar reprezentanţii din piaţa lo­cală vor ca Nissa să fie un deschi­zător de drumuri pentru alţi designeri ro­mâni, a explicat Raluca Radu, coun­try ma­na­ger, ANSWEAR Ro­mânia, în emi­siu­nea Investiţi în Ro­mânia!, re­a­lizată de ZF în par­teneriat cu CEC Bank. 

    ♦ ANSWEAR vrea să ajungă de la 350 la 500 de branduri listate până la finalul anului. Comerţul online se îndreaptă spre 6 mld. euro în 2021, în timp ce segmentul de fashion online ar putea depăşi 1 mld. euro ♦ Retailerul a ajuns la afaceri de 30 mil. euro pe piaţa locală în 2020, faţă de 22 mil. euro în 2019. 

    Retailerul polonez de fashion ANSWEAR a listat primul brand ro­mâ­nesc în platforma online prin care deserveşte şapte pieţe, inclusiv Ro­mâ­nia, iar reprezentanţii din piaţa lo­cală vor ca Nissa să fie un deschi­zător de drumuri pentru alţi designeri ro­mâni, a explicat Raluca Radu, coun­try ma­na­ger, ANSWEAR Ro­mânia, în emi­siu­nea Investiţi în Ro­mânia!, re­a­lizată de ZF în par­teneriat cu CEC Bank. 

    „În sfârşit, avem un prim brand ro­mânesc lis­tat în portofoliul ANSWEAR. Este vor­ba despre Nissa. Atât noi cât şi cei de la Nissa ne-am luptat pentru asta şi sper că este o des­chidere de dru­muri pentru mai multe bran­duri româneşti pre­zente pe ANSWEAR şi nu numai.“ 

    Raluca Radu povestea anul tre­cut în cadrul emisiunii că este în discuţii cu grupul polonez pentru a lista şi designeri români, însă prin­cipalul impediment ţine de lipsa de popu­laritate a brandurilor româneşti în Europa de Est – regiunea în care activează retailerul polonez. 

    „Recunosc că eram foarte supărată de feedbackul primit de la colegi, că nu putem lista branduri româneşti, că nu sunt cunoscute şi pe pieţele regionale, precum Polonia sau Cehia. Dar Nissa a lucrat în zona de awarness şi sunt convinsă că este o deschidere de drumuri şi vor urma şi alte branduri“. 

    Brandul Nissa este operat prin intermediul companiei Demiuma Comimpex, cu afaceri de 50 mil. lei în 2019, iar acţionarii acesteia sunt Denisa Radian, respectiv Oana şi Maria Niţă, conform datelor agre­gate de ZF de pe platforma Confidas.ro.

    ANSWEAR operează în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, şi anume Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Ucraina. 

    „Orice brand avem în portofoliu intră automat în toată reţeaua. Singura piaţă cu anumite restricţii este Ucraina, care nu este în UE, dar asta nu se aplică doar pentru Nissa.“ 

    Afacerile ANSWEAR în Româ­nia au crescut la circa 30 mil. euro în 2020, de la 22 mil. euro în 2019, în contextul avântului înregistrat de piaţa comerţului online. Cu toate acestea, anul a fost mai dificil pentru unele pieţe ale grupului. 

    „Noi în România la nivel de online am fost într-o creştere nesperată şi online-ul la fel. Dar suntem în retailer offline în Polonia, cu circa 80 de magazine fizice, iar businessul a fost destul de afectat. Noi la nivel de România ne bucuram, dar la nivel internaţional a fost o perioadă provocatoare.“ 

    Cu toate acestea, anul 2021 a început puternic, iar grupul a înregistrat o creştere de 80% în T1 2021 faţă de T1 2020. Totodată, retailerul polonez s-a listat pe bursa din Varşovia la finalul anului trecut, iar acum mizează pe dezvoltare, investiţii în promovare şi extinderea portofoliului de branduri – care ar trebui să ajungă de la 350 la 500 de branduri în 2021. 

    „Anul acesta ne propunem să investim mai mult în comunicarea brandului în offline pe toate pieţele în care suntem prezenţi. În al doilea rând, asta va veni împreună cu faptul că vom adăuga noi branduri în portofoliu şi ne vom mări gama de produse.“ 

    Retailerul mizează şi în România pe o strategie prin care atrage noi clienţi înspre retailul online, în loc să se bazeze doar pe atragerea de clienţi de la concurenţă. Strategia se reflectă şi în distribuţia clienţilor la nivel de ţară. 

    „Şi anul trecut dar şi în anii anterior, peste 60% din top 100 clienţi ANSWEAR au fost din oraşe mici, chiar comune, sate. De aici vin comenzile cele mai mari în general. Aceştia sunt clienţii care nu au acces atât de uşor la malluri.“

    Compania avea un plan anterior prin care îşi propunea să deschidă câteva showroom-uri în România, însă acest plan a fost pus în aşteptare pe o perioadă nedeterminată. Pentru 2021, retailerul analizează livrarea către aşa-numitele pick-up points. 

    „Am încheiat un parteneriat cu cei de la Coletăria. Ştim din experienţa altor pieţe cât de important este să ai toate opţiunile de livrare şi aici discutăm de ceva vreme deja cu mai mulţi parteneri. Este o situaţie de tip oul şi găina. Clienţii clar le vor folosi din ce în ce mai mult odată ce vor exista mai multe. Momentan sunt puţine puncte, dar este clar că se va dezvolta piaţa per total.“ 

    Bonul mediu a înregistrat o creştere surprinzătoare de 50% în cazul ANSWEAR România în 2021, contrabalansând o tendinţă care se contura de câţiva ani. 

    „Din fericire, a crescut anul trecut bonul mediu şi spun cu surprindere pentru că din cauza promoţiilor comanda medie era într-o uşoară scădere, de circa 10% de la an la an. Astea erau aşteptările, întrucât e normal să scadă comanda medie cu cât ai mai multe campanii de discount, dar anul trecut a avut loc o creştere de 50%, asta pentru că s-au comandat branduri medium-high.“ 

    Aşa cum era de aşteptat, categorii precum tricouri, articole sportive, pijamale, papuci de casă şi halate de baie au înregistrat creşteri semnificative în timpul pandemiei, în detrimentrul unor categorii precum pantofi cu toc sau cizme de piele. 

    ANSWEAR are o echipă de 8 oameni în România şi un total de circa 300 de angajaţi la nivel de grup. 

    Intertitlu: „Este momentul să fim cât mai agresivi în online“

    Piaţa locală de comerţ online a ajuns la 5,6 mld. euro, după o creştere de 30%, în timp ce piaţa de fashion online a ajuns la 800 mil. euro, după o creştere de circa 40%, conform datelor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online). 

    „Se preconizează că în acest an vom trece de 6 mld. euro ca total piaţă de retail online, iar fashionul a fost 800 mil. euro şi în acest an va trece de 1 mld. euro. Ar putea deveni curând a doua categorie pe piaţa de comerţ online. (…) Dacă ne uităm la pieţele mature, fashionul ar trebui să fie categoria no1 în comerţ online, înainte de IT&C.“ 

    Raportat la regiune, Raluca Radu consideră că mai este loc de creştere, iar comerţul online s-ar putea dubla ca valoare totală în următorii 2-3 ani. 

    „Aşa cum am mai spus, cred că e-commerce-ul a accelerat cu 5 ani de zile. De la 25% dintre utilizatorii de internet care cumpărau online înainte de pandemie, s-a ajuns la peste 45% dintre utilizatori. Totuşi, dacă ne uităm la alte pieţe din regiune, potenţialul de creştere este imens, ar trebui să trecem de 70%.“ 

    Ea a mai subliniat că este un moment în care tot mai mulţi jucători încep să intre în piaţa de fashion online din România, iar brandurile româneşti ar trebui să înceapă să vândă online cât mai repede dacă nu fac asta deja. 

    „Este cazul să înceapă să vândă acum, cred că ar fi îndemnul principal. Deja este prea târziu chiar, ştiu că mulţi au tot amânat, dar este momentul şi un prim sfat ar fi ca aceştia să se uite în primul rând către listarea în alte marketplace-uri de fashion.“

    Country manger-ul ANSWEAR a arătat spre platforme deschide deja de mai mult timp către designeri români, precum Fashion Days sau FashionUp, în contextul intrarea pe astfel de marketplace-uri se poate dovedi crucială în următorii ani. 

    „Aud des discuţii de la branduri legate de comisioanele pe care le implică un marketplace, dar în acelaşi timp îţi dă acces la o audienţă foarte mare şi este un cost de marketing pe care ţi-l asumi. Aş vedea listarea aici ca fiind importantă pentru că est emult mai complicat ca brand de fashion să investeşti tu în campaniile de marketing online şi să fii competitiv“. 

    Concomitent cu listarea în marketplace-uri, Raluca Radu recomandă lansarea propriului magazin online, pentru a nu „pune toate ouăle într-un singur coş„. 

    „Este momentul să intrăm în online dacă suntem un brand deja cunoscut pe piaţă sau un magazin fizic şi cred că acum este momentul să fim cât mai agresivi pentru că este clar că acum intră mulţi cumpărători în piaţă. Este momentul să le asigurăm o experienţă pozitivă şi va fi din ce în ce mai greu să ieşi în evidenţă odată ce concurenţa va creşte“. 

    Totodată, companiile nu trebuie să investească în platforme masive, scumpe şi care vizează timpi de implementare foarte mari pentru că riscă să piardă oportunitatea. 

    „Multe branduri pornesc de la premisa că sunt foarte mari şi trebuie să îşi creeze o navă spaţială în comerţ online şi cheltuie uneori şi peste 100.000 de euro pentru o platformă, dezvoltarea durează 2-3 ani şi cumva în momentul în care o lansezi va fi probabil învechită. Aş merge pe soluţii simple, cu cât sunt lucrurile mai simple, cu atât e mai bine pentru un client.“ 

    Experienţa ţărilor vecine în care comerţul online este mai avansat ne învaţă că odată cu creşterea concurenţei pe piaţă transportul gratuit şi returul gratuit vor deveni elemente de atragere a clienţilor, deci comercianţii vor fi nevoiţi să suporte astfel de costuri pentru a rămâne în faţă.

    „De asemenea, în zona de publicitate online ne putem aştept la o creştere a costurilor, se aglomerează deja spaţiul publicitar în online. Anul trecut şi în zona de TV s-a văzut o creştere a audienţei.“

  • Semne despre cât de tare a lovit pandemia în retailul de fashion. Inditex, proprietarul Zara, a renunţat la 800 de angajaţi în 2020 în România, iar profitul a scăzut la mai puţin de jumătate

    ♦ Profitul înainte de taxe al Inditex România a scăzut de la 67 mil. euro în 2018 şi 2019, la 31 mil. euro anul trecut, în pandemie ♦ Declinul a fost mai puţin drastic decât pe alte pieţe însă, în Europa scăzând la mai puţin de un sfert ♦ Spaniolii aveau în România la începutul anului 2.200 de salariaţi, faţă de circa 3.000 înainte de pandemie.

    Grupul spaniol Inditex, li­derul pieţei locale de modă, cu un total de opt branduri, a închis în pandemie patru magazine, respectiv două în Unirea Shopping Center din Bucureşti, unul în mallul Iulius din Iaşi şi un altul la Brăila. Pe de altă parte, compania a deschis şapte noi unităţi, în centrul comercial inaugurat de AFI la Braşov, aşa că la 31 ianuarie 2021 reţeaua Inditex în România număra 139 de unităţi. Între timp au mai fost deschise alte trei magazine în mallul NEPI din Târgu-Mureş.

    Raportând numărul de magazine de la 31 ianuarie 2021 cu cel din aceeaşi dată din 2020, moment în care nu se resimţea pandemia în Europa, România este pe plus cu trei unităţi. Mai mult, este singura dintre pieţele analizate de ZF în această situaţie în contextul în care în Germania reţeaua e mai mică cu şapte unităţi, în Polonia cu nouă, iar în Bulgaria cu patru. La nivel global, spaniolii mai aveau la final de ianuarie 2021 „doar“ 6.829 de maga­zine sub branduri precum Zara, Massimo Dutti sau Oysho, cu 640 mai puţine decât în urmă cu un an. Grupul anunţase deja planuri de a restructura reţeaua offline şi de a investi în online mai mult. De altfel, şi pe plan local fiecare dintre cele opt branduri Inditex are şi un magazin virtual propriu.

    Inditex este prezent pe piaţa locală cu un total de opt branduri, dintre care cel mai puternic este Zara, care aduce jumătate din business. Celelalte sunt Bershka, Stradiva­rius, Oysho, Massimo Dutti, Uterque, Zara Home şi Pull&Bear. Grupul spaniol, controlat de miliardarul Amancio Ortega, este liderul pieţei locale de modă la nivel de grup. Inditex a ajuns în 2019 (cel mai recent an pentru care există date) la afaceri cumulate de 1,83 mld. lei (380 mil. euro) în România, cu 7% mai mult decât în 2018.

    Toate cele opt branduri ale ibericilor şi-au majorat businessul în 2019 cu rate cuprinse între 3% (Massimo Dutti) şi 20% (Oysho). Datele analizate de ZF arată că brandurile mai mici, cu mai puţine magazine, înregistrează cele mai mari creşteri. O explicaţie poate fi faptul că baza de plecare e mai mică, iar orice nouă deschidere cântăreşte mai greu în total.

    Datele pe 2020 nu sunt publice încă, dar în raportul anual al grupului apar primele indicii privind impactul pandemiei. Mai exact, profitul înainte de taxe al Inditex România a scăzut de la 67 mil. euro în 2018 şi 2019, la 31 mil. euro anul trecut, în pan­demie. Declinul a fost mai puţin drastic decât pe alte pieţe însă, în Europa scăzând la mai puţin de un sfert, respectiv 388 mil. euro. România a contribuit astfel cu aproa­pe 10% la această valoare. Mai mult, în pan­de­mie, Ungaria şi Polonia au trecut pe pierderi.

    Un alt semnal privind impactul pande­miei îl reprezintă evoluţia numărului de sa­lariaţi care pe plan local a scăzut cu circa 800 de persoane. Mai exact, spaniolii mai aveau la final de 2020 puţin peste 2.200 de salariaţi, faţă de peste 3.000 în urmă cu un an. Evoluţii similare se remarcă şi pe alte pieţe. Din datele ZF, scăderea vine ca urmare a închiderii celor patru magazine, dar şi ca urmare a plecărilor voluntare, mai ales în lockdown când magazinele fizice ne-esenţiale au fost închise temporar. Atunci oamenii – în special studenţi care au început cursuri online – au plecat către oraşele natale şi nu s-au întors în centrele universitare, spun sursele ZF. În retail oricum fluctuaţia de personal era mare şi înainte de pandemie, chiar peste 50%. În modă, pentru grupurile mari lucrau mulţi studenţi care alegeau poziţia de lucrător comercial ca un prim job.

    Aceste cifre ale Inditex România – privind profitabilitatea şi numărul de salariaţi – sunt primele care indică faptul că dincolo de evoluţia macroeconomică peste aşteptări în 2020, businessul a avut de suferit, chiar şi la vârf. În cazul Inditex, pandemia a întrerupt o perioadă de creştere constantă susţinută de un apetit sănătos pentru modă al românilor.

  • Cum a reuşit o afacere românească să aibă cel mai bun an din ultimii cinci ani, în condiţiile în care majoritatea afacerilor sufereau

    Ştim că anul 2020 a adus situaţii neprevăzute pentru toţi antreprenorii, indiferent de sectorul în care activau. Însă, dacă multe businesSuri şi-au văzut „sfârşitul” din cauza contextului generat de pandemie, Shlomi şi Michael Tetruashvili, care vând pe piaţa locală branduri de fashion prin intermediul magazinului multibrand Capodopera by Elis şi prin alte două magazine deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi – au reuşit să vândă în continuare luxul, chiar în plină criză sanitară.

    Spre surprinderea noastră 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei. Acesta cred că a fost primul motiv care a stat la baza creşterii. Pentru noi, 2020 a fost un an foarte bun”, a spus Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex, înfiinţată în 2002 de fraţii Shlomi şi Michael Tetruashvili.

    Elis Group Impex gestionează în prezent trei magazine fizice: unul multibrand, Capodopera by Elis, care reprezintă motorul de creştere al grupului, şi două magazine monobrand, DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi, deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală. În contextul în care consumatorii au „atacat” stocurile de marfă ale celor trei magazine cu produse de fashion high-end, cifra de afaceri a grupului a înregistrat o creştere de aproximativ 37% pe parcursul anului trecut, ajungând astfel de la 22,5 mil. lei (4,6 mil. euro) în 2019, la peste 31,6 milioane de lei (6,5 milioane de euro) la finalul anului 2020. „Mă gândesc că anul trecut, când nu ştiam nimic despre acest virus, nu ştiam ce se va întâmpla, eram speriaţi, ar fi trebuit să punem bani deoparte, să ne pregătim cumva de ce poate fi mai rău, să economisim, dar am văzut contrariul. S-a simţit că lumea a cheltuit mult mai mult.

    Avem un client care mi-a spus că toată ziua comanda de pe toate site-urile.” Grupul mai vinde produsele din magazine şi în mediul online, prin intermediul unui site propriu, care anul trecut a „explodat”, spun cei doi fraţi. „Dacă în urmă cu un an vânzările pe site erau în jurul valorii de 10.000 de euro pe lună, anul trecut, partea de online a ajuns la aproximativ 800.000 euro – un milion de euro lunar. Avem aproximativ 10-15 comenzi pe zi în mediul online, am primit comenzi şi de la sate, comune, oraşe mai mici, de peste tot din ţară”, a menţionat Shlomi Tetruashvili.

    De asemenea, anul trecut a crescut şi valoarea bonului mediu. „O bună parte din clienţii care au venit spre noi anul trecut erau cei care plecau în Italia, Austria sau Germania şi îşi achiziţionau de acolo produse de fashion high-end. Dar având în vedere că anul trecut au fost forţaţi să rămână pe piaţa locală, s-au îndreptat spre noi şi cumpărau mai mult decât de obicei. Cred că am înregistrat o creştere de aproximativ 20% – 30% în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu.”

    Shlomi consideră că mediul online are mare potenţial de creştere, motiv pentru care pe lista cu planuri pentru anul în curs se regăseşte şi colaborarea cu o companie specializată care să îi ajute să crească cât mai mult acest segment de business. „Avem de gând să apelăm la firme specializate pe partea online, pentru a ne ajuta să creştem pe acest segment care are potenţial. Mediul online este cu totul alt business. Mie îmi place şi vreau să descopăr tot ce e nou. Magazinul fizic are limite, în schimb mediul online poate aduce creşteri rapide şi continue.

    Nu ai graniţe. Spre exemplu, acum vindem pe piaţa din România, însă, dacă o să vrem o să putem să ne extinde şi în alte ţări.” Tot cu ajutorul site-ului propriu, anul trecut, compania a făcut paşi şi în afara ţării, prin intermediul comenzilor online făcute de români mutaţi în Marea Britanie, Spania, Italia sau alte ţări. „Aproximativ 1% din vânzări reprezintă aceste comenzi peste hotare, pentru că sunt mulţi români care stau în Anglia, Italia şi comandă de la noi.” Pe de altă parte, mediul online arată potenţialul şi oportunităţile pe care grupul le poate avea pe plan local, pe partea offline.

    Astfel, analizând comenzile înregistrate anul trecut la nivel naţional, reprezentanţii companiei au putut să observe care sunt oraşele în care se pot extinde cu magazine fizice. „Timişoara, Cluj, Iaşi, Suceava, sunt oraşe în care ne putem dezvolta şi asta avem în plan să facem. Acum analizăm deschiderea unor locaţii, dar momentan vremurile sunt ciudate şi nu ştim exact dacă este momentul să investim în magazine fizice. E bine deocamdată să ne concentrăm pe online, care ne poate ghida mai apoi şi pentru a lua decizii bune pe segmentul offline”, a mai spus Shlomi Tetruashvili.

    El este de părere că deşi mediul online aduce oportunităţi şi avantaje, chiar şi creşteri, industria de fashion nu va putea exista fără mediul fizic, în care consumatorii merg în magazine pentru a proba şi testa articolele de îmbrăcăminte, mai ales când vine vorba despre branduri de lux. „O haină trebuie probată, trebuie văzută înainte de achiziţie şi sper să nu se piardă acest lucru. Pandemia a făcut ca mediul online să domine piaţa de fashion dar nu cred că va rămâne principalul segment. Tot timpul va fi nevoie şi de magazine fizice.”

    În 2020, când autorităţile au impus starea de urgenţă, cele trei magazine fizice ale grupului au fost închise. „Am avut magazinele închise aproximativ o lună şi puţin, iar pe la jumătatea lunii aprilie am deschis magazinul stradal.” Traficul din magazine şi-a revenit după redeschiderea acestora, Shlomi Tetruashvili adăugând că şi în perioada de lockdown, când oamenii aveau voie să iasă din case doar cu declaraţii, magazinul stradal Capodopera by Elis înregistra un trafic ridicat de clienţi. „Pentru noi a fost o surpriză plăcută să vedem că şi în magazinele din cadrul galeriei Marriott a fost trafic şi vânzări. La DSQUARED2 ne bazam pe turiştii care veneau la hotel din Israel şi care cumpărau de la noi, care de un an de zile nu mai sunt, dar cu toate astea am reuşit să atingem vânzările înregistrate cu un an în urmă. Iar la Elisabetta Franchi am înregistrat vânzări în creştere faţă de 2019, chiar dacă a fost pandemie”, a adăugat cofondatorul companiei. În noul context, în care oamenii şi-au redescoperit locuinţele pe parcursul anului trecut, s-a schimbat şi comportamentul consumatorilor, care au început să cumpere alte piese vestimentare faţă de cele elegante cu care obişnuiseră deja atât producătorii, cât şi distribuitorii şi magazinele de profil. „În ultimul an consumatorii au căutat să cumpere haine lejere, de casă, precum treninguri, pantaloni tricotaţi, hanorace, bluze.

    Nu s-au mai vândut cămăşi, pantofi eleganţi. Dar şi brandurile s-au orientat spre producţia de astfel de articole, trecând de la produse elegante. Încălţămintea a fost motorul creşterii. Iar când a venit căldura s-au vândut absolut toate produsele pentru că lumea deja ieşea iar, pleca la mare, la munte, în diferite ţări, unde se putea merge, începuse să se reia cumva această mişcare. Au fost şi câteva evenimente, chiar dacă au fost mai puţine.”  Shlomi a adăugat că dacă se vor relua evenimentele – nunţi şi botezuri -, lumea va începe să caute din nou articole de îmbrăcăminte elegante, precum cămăşi sau chiar pantofi şi pantaloni eleganţi.

    Printre schimbările aduse de pandemie se regăseşte şi publicul căruia se adresează grupul de magazine de articole de lux. Astfel, dacă înainte de 2020 Capodopera by Elis, dar şi celelalte două magazine monobrand, se adresau persoanelor cu vârste de la 25 de ani în sus, iar majoritatea clienţilor, aproximativ 70-80%, aveau vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, anul trecut acest lucru s-a schimbat. „Acum avem clienţi cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani.

    Aceştia sunt mai bine informaţi şi ştiu ce vor să achiziţioneze, merg direct şi caută ceea ce vor, pentru că ştiu ce se poartă, sunt în trend cu piaţa.” În ceea ce priveşte partea online, pe aceste segment cel mai bine se vând tricouri, bluze, hanorace sau încălţări, spune reprezentantul Capodopera by Elis. „Pantalonii trebuie probaţi, motiv pentru care pe acest segment înregistrăm şi cea mai mare parte de retur. În segmentul online vrem să implementăm noi funcţii care să îi ajute pe clienţi să achiziţioneze produse de mărime potrivită. Spre exemplu, pentru produsele din denim vrem să încărcăm pe site tutoriale şi video-uri în care să explicăm clienţilor cum să îşi aleagă perechea de blugi corect. Dacă ştim anumite informaţii de la clientul final nouă ne este mai uşor să propunem perechea perfectă de pantaloni. Acest obiectiv va fi implementat anul acesta, în următoarele luni.”Anul trecut nu a adus schimbări şi în paleta de culori, publicul căutând în continuare articole simple – negre şi albe – însă, anul acesta sunt căutate culorile pastelate, vesele. „Anul acesta am adus şi noi articole şi produse colorate pentru că sunt în trend.” Însă, în ceea ce priveşte preţurile, pandemia a avut impact negativ în acest segment, iar preţurile la anumite articole au înregistrat creşteri şi de 7-8% pe parcursul anului.„Sunt câţiva producători care au crescut preţurile la anumite categorii de produse. Motivul nu ştiu care este, dar spre exemplu, la un model de încălţăminte de la Alexander McQueen s-au înregistrat creşteri de preţ de 7-8% anul trecut. La fel şi la Balenciaga.” Totuşi, anul acesta cofondatorii Capodopera by Elis au început să diversifice portofoliul de produse, aducând astfel noi branduri şi noi colecţii. „Am diversificat portofoliul, am adus pe parcursul anului trei noi branduri, dar şi pentru sezonul toamnă – iarnă urmează să mai aducem un brand nou de geci din Canada, pe care le vom primi în septembrie.”

    Shlomi este de părere că piaţa din România are potenţial de creştere pe segmentul hainelor de lux, un plus al pieţei fiind reprezentat şi de brandurile româneşti care sunt calitative şi „cool”. În prezent, compania nu colaborează şi cu branduri locale, însă, unul din planurile pe termen mediu vizează integrarea unor branduri româneşti în portofoliul de produse al Capodopera by Elis. „Vrem ca măcar două – trei branduri mai interesante să le găzduim la noi în magazin. Avem un client care este frizer la bază, cunoscut în Bucureşti, şi care are şi o colecţie de haine. El vine la noi şi ne cere sfaturi. Eu îi dau feedback foarte obiectiv, îi spun exact ce cred că este bine şi ce nu. Şi i-am zis că atunci când o să-mi placă în totalitate produsul o să îl integrăm la noi în magazin.” Cei doi fraţi au adăugat că contextul generat anul trecut de pandemie a accelerat planurile pe care le aveau la începutul anului 2020, de a investi mai mult în mediul online şi cu precădere în site-ul propriu. „Da, pandemia ne-a împins cumva de la spate. Noi aveam oricum în plan să ridicăm site-ul, dar cumva nu eram pregătiţi chiar în momentul în care a venit pandemia. Cu toate astea, nouă pandemia ne-a făcut «bine», să spun aşa.” De asemenea, planurile revizuite ale celor doi fraţi vizează atât dezvoltarea pe partea online, cât şi pe partea fizică, având ca obiectiv ca în primăvara anului viitor să deschidă încă un magazin în Capitală. „Vrem să deschidem un magazin în partea de nord a Bucureştiului. Eu sper că va fi gata totul în februarie – martie 2022. Spaţiul este de circa 350 mp, doar amenajarea acestuia ajunge la sume între 400.000 – 500.000 euro, iar investiţia totală se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro”, a adăugat Shlomi Tetruashvili. În prezent, în cadrul companiei lucrează aproape 30 de angajaţi, din care patru salariaţi sunt dedicaţi mediului online. După deschiderea noului magazin din Capitală cei doi fondatori vor mări echipa cu circa 6-7 persoane. Un alt obiectiv pentru anul în curs este dedicat segmentului de încălţări, a menţionat Shlomi. „Avem foarte mulţi clienţi care cumpără încălţăminte scumpă, dar care nu ştiu cum să o păstreze şi să o întreţină. Şi avem o colaborare cu brandul Love Your Shoes care se ocupă cu întreţinerea şi curăţarea acestor produse, ceea ce ne ajută foarte mult pentru că sunt oameni care dau 4.000 de lei pe o pereche de încălţări, apoi o bagă la maşina de spălat şi după se plâng că s-a stricat. Din păcate, adidaşii cu cât sunt mai scumpi cu atât sunt şi mai pretenţioşi şi astfel trebuie să ştii cum să îi îngrijeşti ca să rămână la fel de frumoşi ca la început.” Astfel, împreună cu reprezentaţii Love Your Shoes, cei doi fraţi vor să deschidă anul acesta o locaţie fizică. „Vrem ca oamenii să vină să aducă încălţările pentru a le face tratamentele de care au nevoie pentru a îi ajuta să îşi păstreze încălţările în stare bună. Anul acesta va fi deschisă şi această locaţie.” Planurile pe termen lung vizează de asemenea şi extinderea pe plan naţional cu magazine fizice. „Vrem să mai deschidem magazine fizice în Timişoara şi Cluj dar mai avem răbdare să vedem cum decurg lucrurile cu pandemia. Cred că în 2023 vom fi prezenţi şi în aceste două oraşe, iar până atunci vom vinde acolo online, ceea ce ne dă posibilitatea să testăm piaţa.” În ceea ce priveşte ţinta de venituri pentru anul în curs, Shlomi şi Michael estimează afaceri în creştere cu 5-10% faţă de anul 2020. „Sper să creştem şi anul acesta cu aproximativ cu 5-10%, din care online-ul o să genereze cel puţin 50% din valoare, adică această creştere o să fie dominată de mediul online.”

    „Spre surprinderea noastră, 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei.”

  • De la cluburi şi concerte, la antreprenoriat de succes. Cum a ajuns un DJ român sa construiască o afacere de 4 milioane de euro

    dEpurtat.RO a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online dedicat încălţămintei de damă şi plănuieşte să devină un jucător regional cu prezenţă în şapte ţări. Cum a reuşit un fost DJ să creeze o companie care atinge în prezent o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro?

    dEpurtat.ro a luat naştere printr-o combinaţie de instinct antreprenorial, curiozitate şi pasiune pentru comerţ, fashion şi tehnologie.

    Compania a început în offline, cu un concept de magazin mixt, axat predominant pe accesorii şi care vindea doar în procent de 5% încălţăminte de damă. Procentul alocat acestui segment a crescut natural, alimentat de un nivel tot mai ridicat de interes în rândurile clienţilor şi, în 2013, adică la un an de la înfiinţarea magazinului, încălţămintea reprezenta deja 90% din totalul produselor. În scurt timp, a apărut şi shopul online, ajuns între timp cel mai mare magazin românesc de încălţăminte dedicat exclusiv femeilor, cu un stoc permanent de peste 35.000 de modele.

    „Avem o strategie care îmbină câteva aspecte care ne fac foarte atractivi pentru publicul feminin interesat de modă, care abordează un stil în tendinţe. Pe de-o parte, avem o strategie de produs solidă, o gamă foarte diversificată de modele actuale în stoc. Pentru acest lucru am dezvoltat un sistem prin care am legat magazinul de depozit şi prin tehnologie la punctul de vânzare, în magazine, fiecare client poate să îşi comande pentru probă orice model disponibil pe site, nu doar modelele pe care le vede în showroom. Este un sistem similar cu cel pe baza căruia funcţionează bucătăriile marilor restaurante – clientul comandă în magazin, iar colegii din depozit pregătesc rapid perechea cerută şi o «servesc» în magazine în câteva minute”, spune fondatorul şi CEO-ul dEpurtat, Nicolae Slav.

    În al doilea rând, preţurile sunt – în mare parte – extrem de accesibile, rezultat al faptului că că firma lucrează cu volume mari de produse, pentru care negociază puternic cu fabricile şi optimizează în permanenţă costurile operaţionale, încât acestea nu ajung să se reflecte în preţul final. Mai mult, dEpurtat.ro lucrează constant pentru a îmbunătăţi experienţa clientului, factor prin care încearcă să îşi asigure o fidelitate cât mai ridicată, de la procesarea şi livrarea rapidă a comenzilor, până la politica „client-centric” şi „client first”.

    Nicolae Slav a pornit magazinul online din curiozitate, fotografiind produsele cu propria sa tabletă, pe un fundal alb construit dintr-un cearşaf, la care se adăugau luminile din magazin.

    Anul trecut, compania „crescută în faţa cearşafului” a atins o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro şi a raportat o creştere de 15% în veniturile provenite din vânzările online. Pentru 2021, dEpurtat îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, obiectiv conturat pe fondul creşterii bazei de clienţi fideli, revenirii uşoare a economiei şi extinderii în afara ţării.

    Cu o echipă de 35 de angajaţi pentru operaţiunile online şi offline, firma îşi propune să intre luna viitoare pe piaţa din Grecia, după ce a ajuns deja în Bulgaria, în ianuarie 2020, şi în Ungaria, la începutul primăverii de anul acesta.

    În medie, un român cheltuie lunar circa 18 euro (88 de lei) pe o pereche de pantofi, sumă care nu este tocmai mică, spune Nicolae Slav, întrucât nu cumpără 12 perechi pe an. Prin comparaţie, dacă ne raportăm la coşul de cumpărături dEpurtat, valoarea medie pentru magazinele din România ajunge la 130 de lei, în timp ce preţurile din Bulgaria şi Ungaria sunt de 110 şi, respectiv, 160 de lei, diferenţele fiind justificate de puterea de cumpărare.

    „Nu am simţit o diferenţă de receptivitate între piaţa din România şi cele două ţări în care deja livram. Ţările din Estul Europei au un consum asemănător în ceea ce priveşte domeniul fashion. Dar provocarea în domeniul nostru nu este doar să faci clientul să testeze magazinul tău, ci să îl convingi să revină. Acolo este, de fapt, cheia succesului pe o piaţă nouă. Să fii atât de bun, încât să comande şi a doua şi a treia şi a patra pereche de încălţăminte în acelaşi an. În România ne mândrim cu o recurenţă de 95%, iar practicile de aici le aplicăm şi pe celelalte pieţe, adaptându-ne la specificul local al fiecăreia – pe care încă îl descoperim”, a adăugat Nicolae Slav.

    Până acum, valoarea totală a investiţiilor în business este de aproximativ 5 milioane de euro, la care se vor adăuga anul acesta încă două milioane de euro prin construcţia unui depozit nou.

    La polul opus, una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat magazinul constă în extinderea nişei de piaţă, păstrând în acelaşi timp valorile şi filosofia brandului. Pentru clienţii care au ales deja produsele dEpurtat, adică peste un milion de femei din România, preţurile accesibile nu mai ridică un semn de îndoială privind calitatea. Însă există un public potenţial care are reţineri în a efectua o achiziţie tocmai din cauza preţurilor accesibile. Paradoxul, spune Nicolae Slav, este că aceşti clienţi cumpără aceleaşi modele, realizate în aceeaşi fabrică, la aceleaşi standarde de calitate, din alte magazine, sub alt brand, la un cost de 2-3 ori mai mare.

    Compania a avut ocazia în aproape 10 ani de activitate de a înţelege în detaliu acest domeniu, înregistrând vânzări totale de aproximativ 18 milioane de euro.

    „Cele două magazine fizice, care au fost şi închise în perioada de lockdown, au avut o scădere de 50% în vânzări de la începutul pandemiei şi până acum. În schimb, dacă în primele luni de pandemie am avut scăderi şi în online, ulterior, în toamna anului trecut, am început sa avem creşteri, care ne-au ajutat să recuperăm şi, per total, să fim la nivelul din 2019, în ciuda situaţiei pandemice. Trendul de creştere a fost menţinut şi în acest an”, a declarat CEO-ul dEpurtat.

    Pe de altă parte, după şocul iniţial, compania a ajuns la concluzia că situaţia pieţei şi reticenţa tot mai mare a clienţilor pentru cheltuielile neesenţiale o vor ajuta să atragă cotă de piaţă din alte segmente, precum zona magazinelor premium. Clienţii şi-au dorit în continuare produse noi, iar faptul că firma a avut preţuri optimizate a fost şi este un avantaj binevenit.

    Nicolae Slav a fost DJ şi compozitor până la vârsta de 25 de ani. Pasionat de fashion, comerţ şi tehnologie, a deschis un an mai târziu primul magazin cu haine pentru tineri, experienţă ce avea să înlesnească procesul de creare a brandului dEpurat.ro. Avea deja o experienţă antreprenorială fiindcă în 2013, alături de doi parteneri, a creat una dintre cele mai moderne săli de fitness din Bucureşti, „Titan Fitness Club”, pentru care a primit o ofertă de nerefuzat de achiziţie din partea World Class.

    În prezent, Nicolae Slav se ocupă cu extinderea brandului dEpurtat.ro şi pentru anul următor şi-a propus ca firma să devină un jucător regional cu prezenţă în 7 ţări.

  • Povestea unei legende a modei care a transformat 200 de dolari într-un imperiu de peste 140 de milioane de dolari şi care a murit din cauza COVID-19

    Plecat singur din ţara natală, Japonia, la Paris, Kenzō Takada a avut de înfruntat multe greutăţi pentru a reuşi să-şi facă un nume printre celebrii creatori de modă francezi, într-o cultură total diferită de cea de origine. A ajuns însă unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi designeri, urmărit atât pe marile podiumuri ale lumii, cât şi în cele mai renumite reviste de profil, iar brandul care îi poartă numele este astăzi parte a celui de-al treilea cel mai mare grup de modă din lume, LVMH.

    Kenzō Takada s-a născut pe 27 februarie 1939 în Himeji, în prefectura Hyōgo din Japonia. Încă de la o vârstă fragedă şi-a descoperit pasiunea pentru modă, după ce a început să citească revistele de fashion ale surorii sale. După terminarea liceului s-a înscris la Universitatea din Kobe, dar dar în primul an s-a retras, după ce tatăl său a murit.

    În 1958, el s-a înscris la Bunka Fashion College din Tokyo, unde a şi câştigat o primă competiţie de design vestimentar. În timpul pregătirii pentru Jocurile Olimpice de vară din 1964, guvernul a demolat apartamentul lui Takada, oferindu-i în schimb unele compensaţii financiare. La sfatul mentorului său, unul dintre profesorii de la Bunka, care îi insuflase dragostea pentru moda franţuzească, a folosit aceşti bani ca să plece la Paris.

    Pe 1 ianuarie 1965 a ajuns în Gare de Lyon. Prima impresie pe care a avut-o despre Paris a fost că pare „dezgustător şi sumbru”, însă când a trecut cu taxiul pe lângă Notre-Dame de Paris şi-a schimbat impresia, descriind ulterior faimoasa catedrală ca fiind „magnifică”. În primii ani petrecuţi în Franţa a trecut prin multe greutăţi, vânzându-şi schiţele către diferite case de modă pentru sume modice, de 25 de franci francezi (monedă scoasă din circulaţie odată cu adoptarea monedei euro).

    După o perioadă a vrut să se întoarcă în Japonia, dar şi-a propus să nu facă asta până nu crează o colecţie şi în Franţa, obiectiv care l-a determinat să îşi deschidă un mic butic de modă într-o galerie unde nu avea încă niciun competitor. Astfel, în 1970, a închiriat un spaţiu comercial în interiorul Galeriei Vivienne. Cu o investiţie iniţială de 200 de dolari, necesari pentru a cumpăra diverse stofe dintr-o piaţă din Montmartre, designerul a creat o primă colecţie îndrăzneaţă, pe care a prezentat-o la primul său show, susţinut în aceeaşi galerie care îi găzduia atelierul. În luna iunie a aceluiaşi an avea să culeagă primele roade ale muncii de până atunci: revista Elle a decis să prezinte pe copertă una dintre creaţiile sale.

    Ulterior, Takada şi-a mutat atelierul în Passage Choiseul. La un an distanţă, colecţiile sale erau prezentate la New York şi Tokyo, iar în 1972 a câştigat premiul Fashion Editor Club al Japoniei. În octombrie 1976, şi-a deschis primul magazin Kenzo, în Place des Victoires.

    În 1993, brandul Kenzo, care la vremea aceea atinsese vânzări de 144 de milioane de dolari, a fost achiziţionat de grupul LVMH, într-o tranzacţie de 80 de milioane de dolari. Şase ani mai târziu, Takada a anunţat că se retrage din industria modei pentru a urma o carieră în arte. În paralel cu designul vestimentar, creatorul a lansat, de asemenea, un prim parfum în 1988, urmat, în 2001, de o linie de produse cosmetice şi de un nou brand de amenajări interioare, K3, la începutul acestui an.

    Pe 2 iunie 2016, Kenzō Takada a fost numit cavaler al Legiunii de Onoare. Creatorul a murit pe 4 octombrie 2020, la vârsta de 81 de ani, din cauza unor complicaţii apărute în urma infectării cu COVID-19, în timp ce era internat la spitalul american din Paris.

    Potrivit companiei de analiză financiară Dun & Bradstreet, în 2019 brandul Kenzo a înregistrat venituri de circa 300 de milioane de dolari şi un număr de peste 3.000 de angajaţi. Grupul LVMH, din portofoliul căreia face parte, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 53,67 de miliarde de dolari.

  • Îşi mai cumpără sau nu românii haine în pandemie? Ce spune fondatoarea unui brand românesc de fashion

    Regândirea priorităţilor în pandemie a avut un efect şi asupra  instinctului omului modern de a-şi înnoi ţinutele. Brandul românesc de fashion Bluzat şi-a menţinut businessul la nivelul anterior pandemiei chiar şi în acest context atipic.

    Brandul românesc de articole vestimentare Bluzat, înfiinţat în 2016 de Ruxandra Antochi în urma unei investiţii de 100.000 de euro, a reuşit să îşi menţină anul trecut rezultatele financiare înregistrate în 2019, închizând anul cu afaceri de circa jumătate de milion de euro, chiar dacă criza sanitară şi contextul pandemiei au adus atât scăderi, cât şi  creşteri pe tot parcursul anului.

    „Vânzările au scăzut cu aproximativ 40%. Însă, a crescut volumul vânzărilor online cu circa 20% faţă de anul precedent, dar a scăzut ca şi valoare. Oamenii cumpără mai puţine haine, iar atunci când o fac profită de perioada reducerilor. Astfel, noi chiar şi în luna ianuarie am lansat o campanie cu reduceri de până la 70% pentru colecţia toamna-iarnă, urmând ca la finalul lunii februarie să lansăm colecţia primăvară-vară”, a spus pentru Business Magazin Ruxandra Antochi, fondator al businessului românesc Bluzat.

     „În plus, a fost o perioadă dificilă în domeniul fashion pentru că lipsa evenimentelor şi munca de acasă au adus o scădere a nevoilor de a avea o diversitate de obiecte vestimentare.”

     Astfel, noul comportament al consumatorilor ar putea aduce schimbări în industria locală a fashionului, o piaţă evaluată la aproximativ 3 miliarde de euro anual.

     „Aceste modificări de comportament pot schimba viteza cu care trendurile vin şi pleacă şi poate să ducă la branduri care produc mai puţine colecţii noi, dar care oferă calitate. De exemplu, majoritatea brandurilor de fast-fashion aduc o colecţie nouă sau câteva elemente noi o dată la două săptămâni, iar altele chiar zilnic.”

    1 mil. euro, valoarea afacerilor ţintite de Bluzat în 2021

    De asemenea, Ruxandra Antochi consideră că această criză reprezintă pentru brandurile de fashion, dar nu numai, o oportunitate de a schiţa un viitor mai realist, deoarece ultimii zece ani au reprezentat probabil cea mai mare supraproducţie din istoria modei.

    „Vom crea piese pentru o garderobă de durată, care nu se vor demoda după fiecare sezon. Tendinţele nu se vor mai schimba într-un mod accelerat, cumpărătorii s-ar putea reorienta către îmbrăcămintea atemporală şi calitativă. Vom deveni mai cumpătaţi şi vom renunţa mai greu la hainele care nu mai sunt pe gustul nostru. Teama de virus ne va ţine departe şi de magazine, astfel, ne orientăm mai mult spre cumpărăturile online”, spune fondatoarea Bluzat.

    Ea a mai spus că românii au „abandonat misiunea de susţinere” a brandurilor locale anul trecut, fiind interesaţi mai mult de preţurile produselor pe care le cumpără.

     „Tendinţa este de a alege produse fast fashion, realizate de branduri internaţionale, preţul fiind definitoriu pentru consumatorul român. Noi, în calitate de producători români, nu putem produce la preţurile la care o fac companiile internaţionale. Cum spuneam, se caută tot timpul reduceri, pentru că acesta este ritmul dictat de brandurile fast fashion. Este nevoie de educarea consumatorului, dar şi de transparenţă. Consumatorul trebuie să ştie ce stă în spatele preţului produsului pe care intenţionează să-l cumpere.” Cu toate aceste schimbări şi cu „piedicile” puse de pandemie, compania românească Bluzat şi-a menţinut anul trecut aceeaşi cifră de afaceri înregistrată în 2019, de aproximativ 500.000 de euro.   

    Cu 40% au scăzut veniturile Bluzat în 2020 şi cu 20% au crescut vânzările online.

     Articolele vestimentare Bluzat sunt produse într-un atelier din Bucureşti, ce are o capacitate de producţie de 70 de piese pe zi. Până anul trecut, o parte din producţie era externalizată la alte fabrici româneşti. „Pentru comenzi mai mari apelam la colaboratori care au fabrici în Constanţa, Piteşti, Ploieşti şi Sighişoara. Deşi mulţi se orientează către China cu zona de producţie, noi încercăm să producem local şi să creştem partea de export de produse finite. Însă, anul trecut am reuşit să ne păstrăm la acelaşi nivel la care am ajuns în 2019, am păstrat personalul, dar nu am mai externalizat producţia către alte fabrici. Ne-am concentrat atenţia asupra nevoilor consumatorului şi am creat modele adaptate noilor cerinţe.”

    Materiile prime folosite la crearea pieselor vestimentare sunt achiziţionate din Spania, Grecia, Italia sau România, însă, în urma izbucnirii pandemiei care a dus la închiderea graniţelor pentru o perioadă, achiziţia de noi materiale a fost înceată. „Când a început pandemia în Italia au fost oprite toate încărcările (livrările) de ţesături, fire şi accesorii din zonele afectate. Am avut întârzieri în producţie pe perioada lockdownului dar după aceea ne-am reglat”, a povestit Ruxandra Antochi.

    Ea a adăugat că în cadrul companiei lucrează în prezent aproximativ 17 persoane şi nu are momentan în plan extinderea echipei. „Am îngheţat angajările până când vom vedea ce se întâmplă în primul trimestru al anului 2021.”

    Totuşi, indiferent de schimbările aduse de pandemie în industria de fashion, fondatoarea brandului Bluzat susţine că nevoia oamenilor de a se îndrepta spre ideea de confort şi versatilitate încă există, ceea ce înseamnă că designerii români trebuie doar să livreze pe piaţă articole care să răspundă noilor nevoi.

     „Primavara 2021 vine să ne reinventeze după experienţa sub pandemie şi să ne satisfacă nevoia de confort pusă în valoare de simplitate. Ne întoarcem la eleganţa printului floral şi la motivele romantice care trezesc puterea feminităţii din spatele fiecărui obiect vestimentar. În acelaşi timp, colecţia SS21 Bluzat suplineşte izul de primăvară cu supervolume şi tăieturi îndrăzneţe care se mulează pe fiecare tip de personalitate şi siluetă.”

     Brandul Bluzat îşi vinde creaţiile prin intermediul unui site online propriu, care poartă acelaşi nume, dar şi prin intermediul unor parteneri prezenţi atât în mediul online, cât şi în cel offline. De asemenea, compania deţine un showroom în Bucureşti, unde se află şi atelierul de producţie.

     „În urma crizei sanitare comerţul digital este considerat o opţiune mai sigură pentru cumpărături chiar dacă magazinele fizice sunt deschise. Avansurile în tehnologie, cuplate cu schimbarea comportamentului consumatorilor au condus la creşterea canalelor online. Cu toate acestea, noi am păstrat şi showroomul şi magazinele partenere. Până la urmă, 80% din vânzările industriei de modă au loc în magazinele fizice, pentru că nimic nu poate concura cu experienţa clientului: probatul hainelor, primirea sfaturilor personalizate din partea consilierilor de vânzări. Cumpărarea hainelor şi a accesoriilor nu este doar despre achiziţionarea unui bun, ci şi despre îndeplinirea dorinţei de a fi parte a unui trib, exprimând în acelaşi timp propria individualitate”, a adăugat Ruxandra Antochi. Ea consideră că experienţa tactilă a probatului hainelor va asigura supravieţuirea magazinelor fizice. Până în 2020, brandul livra produsele spre vânzare şi în magazinele Victoria 46, Victoria Gallery Constanţa, Dalb Marriott, Confident Brăila şi New Elle Constanţa. De asemenea, în 2019, circa 30% din vânzarea articolelor avea loc prin site-ul propriu, 30% prin site-uri partenere, 10% se vindea în showroomul propriu şi 30% în magazinele partenere.

    În prezent, brandul îşi trimite creaţiile şi peste graniţele României, în Germania, Australia, SUA şi Olanda, iar pe lista de priorităţi se regăseşte extinderea pe piaţa din Israel.

    „Ne dorim consolidarea pe pieţele pe care suntem deja prezenţi, dar şi extinderea în Israel (unde în acest moment este închis). În acelaşi timp, Bluzat a intrat deja pe unele dintre cele mai populare platforme internaţionale multi brand precum Zalando, Asos, Wolf & Badger şi Not Just A Label sau agenţii de fashion din SUA, Marea Britania sau  Germania.”

     Pe lângă extinderea businessului pe o nouă piaţă internaţională, obiectivele antreprenoarei pentru anul în curs vizează dublarea cifrei de afaceri.

     „Reluăm obiectivele de anul trecut, adică vrem să atingem o cifră de afaceri de 1 milion de euro, dar o imagine clară vom avea după primul trimestru al anului în curs pentru că piaţa este destul de sensibilă la măsurile sanitare luate în Europa.”

  • Brandul polonez de fashion Sinsay, parte a grupului LPP Fashion, a deschis un magazin în Botoşani, a zecea unitate inaugurată în 2020

    Brandul polonez de fashion Sinsay, parte a grupului LPP Fashion, a deschis un magazin mono-brand în Botoşani în cadrul centrului comercial Uvertura Mall, ajungând la o reţea de 25 de magazine în România.

    Grupul polonez este prezent pe piaţa locală din 2007 şi deţine în România 77 de magazine sub cinci branduri: Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay.

    Noua unitate din Botoşani are o suprafaţă de 900 metri pătraţi.

    „Deşi industria de fashion retail a fost foarte afectată de pandemie, noi ne-am recalibrat planurile de expansiune şi suntem hotărâţi să continuăm dezvoltarea pe piaţa locală, cu focus pe Sinsay, brandul nostru din segmentul „value for money”. Suntem bucuroşi şi mândri deopotrivă că am reuşit să adăugăm anul acesta 10 noi magazine pe harta Sinsay România, printre care şi locaţia din centrul comercial Uvertura Mall Botoşani şi să fim astfel şi mai aproape de clienţii noştri din întreagă ţară.”, a spus Alina Bistreanu, Director General al LPP România.

    Tranzacţia de închiriere a spaţiului a fost intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    „Sinsay este unul dintre cele mai active brand-uri de fashion de pe piaţa locală. Chiar dacă traversăm în această perioadă un context economic şi social deosebit, Grupul LPP mizează în continuare pe dezvoltarea de noi magazine Sinsay, oferind un mix bun de produse pentru întreaga familie”, a declarat Bogdan Marcu, Partener Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Sinsay este cel mai recent brand adăugat în portofoliul grupului polonez LPP, fiind lansat în 2013.

    În prezent Sinsay numără 25 de magazine în România, iar cel mai mare magazin de 2.000 metri pătraţi va fi deschis în proiectul Colloseum Mall din Bucureşti.

     

  • Fashion în haine lejere

    „Industria de fashion din România se va subscrie evoluţiei la nivel global, fiind evidente deja câteva tendinţe: o mai mare preocupare pentru sustenabilitate, creşterea preferinţei consumatorilor către branduri locale, o creştere a comerţului online şi a vânzărilor directe către consumatorul final, în defavoarea sistemului classic buyers-resellers”, spune Mihaela Dulgheru, designer vestimentar şi fondator al brandului de articole vestimentare Dalb, cu afaceri de 70.000 de euro în 2019.

    Jucătorii din industria de fashion trebuie să înţeleagă şi să se adapteze acestor schimbări pentru a putea supravieţui, iar acest context creat de pandemie poate fi un catalizator pentru dezvoltarea industriei, consideră Cristina Dragoman, fondator, director de creaţie şi CEO al brandului Miss Grey România, cu afaceri de 430.000 de euro anul trecut.

     „Companiile care au supravieţuit crizei imediate au făcut deja intervenţii îndrăzneţe şi rapide pentru a-şi stabiliza activitatea de bază, înainte de a căuta noi pieţe şi viitoare oportunităţi de creştere. Pentru a ajunge la consumatori, companiile trebuie să găsească strategii inventive de marketing şi trebuie să regândească modelele de business”, a spus Cristina Dragoman. În primul rând, pandemia a adus schimbări în segmentul de vânzare. Ca urmare a distanţării sociale, a fost evidenţiată importanţa canalelor digitale, iar perioada de lockdown (stare de urgenţă) a ridicat mediul online pe primul loc în lista de priorităţi a companiilor din industria de fashion din România.

    „Tendinţa de creştere a acestui canal din ultimii ani s-a accelerat puternic în Europa înainte de pandemie, iar în România, acest canal de distribuţie a crescut semnificativ în ultimii doi ani, 2018 şi 2019. Cu toate acestea, doar 23% dintre români cumpărau online, deci există încă foarte mult potenţial de creştere. Izolarea din ultimele luni a condus la o explozie a cumpărăturilor online şi a obligat companiile să regândească modalităţile de prezentare şi promovare a colecţiilor. Brandurile trebuie să acţioneze rapid pentru a face performanţă în zona de digital, iar în perioada următoare va urma o extindere şi consolidare a capacităţilor digitale, pe măsură ce consumatorii vor continua să solicite mai mult în acest spaţiu”, a adăugat Cristina Dragoman.

    O altă schimbare se vede în segmentul de producţie. Astfel, dacă înainte de pandemie, colecţiile erau creionate, gândite şi finalizate cu câteva luni înainte de a intra pe rafturi, în prezent, jucătorii din domeniul fashion se străduiesc să dezvolte linii care rămân relevante pe termen cât mai lung pentru consumatori.

    Ruxandra Antochi, fondator al businessului Bluzat, cu afaceri de 475.000 de euro la finalul anului trecut, consideră că această criză reprezintă o oportunitate de a încetini şi de a realinia totul, pentru a schiţa un viitor mai realist, deoarece ultimii zece ani au reprezentat probabil cea mai mare supraproducţie din istoria modei.

    „În această perioadă ne schimbăm strategia şi am putea renunţa la trenduri. În schimb, vom crea piese pentru o garderobă de durată, care nu se vor demoda după fiecare sezon. Tendinţele nu se vor mai schimba într-un mod accelerat, cumpărătorii s-ar putea reorienta către îmbrăcămintea atemporală şi calitativă. Vom deveni mai cumpătaţi şi vom renunţa mai greu la hainele care nu mai sunt pe gustul nostru. Teama de virus ne va ţine departe şi de magazine, astfel, ne orientăm mai mult spre cumpărăturile online”, spune Ruxandra Antochi.

     Mihaela Dulgheru subliniază şi faptul că preferinţele în materie vestimentară s-au schimbat, în lipsa evenimentelor de socializare, care au început să fie din ce în ce mai rare, şi a faptului că mulţi oameni continuă să lucreze de acasă, oamenii orientându-se acum spre hainele casual.

     „Sunt căutate piese atemporale, de calitate, considerate investiţii bune pe termen lung. Acesta este feedback-ul pe care îl primim atât direct, de la clientele noastre, cât şi de la magazinele partenere din Marea Britanie şi SUA.”

    Şi Ruxandra Antochi a observat că, în perioada de izolare, piesele vestimentare elegante şi cele pentru activităţi în aer liber au pierdut temporar interesul consumatorilor, în timp ce articolele casual au câştigat teren, datorită faptului că oamenii au fost izolaţi în casele lor, a mai spus Ruxandra Antochi.

    „În absenţa evenimentelor sau a contextelor formale care necesită un anumit cod vestimentar, există o creştere a cererii de articole vestimentare confortabile, în stil casual/smart casual/athleisure. Această tendinţă determinată de schimbarea de comportament a consumatorilor din ultimele luni va schimba portofoliul de produse al companiilor din industria fashion. Totodată, contextul pandemiei determină şi fluctuaţii ale cererii anumitor tipuri de produse, iar companiile care reuşesc să răspundă la aceste cerinţe în timp real (una – două săptămăni) vor avea un avantaj în faţa competitorilor”, a adăugat Cristina Dragoman.

    Ideea de schimbare de strategie şi adaptare la noile cerinţe ale pieţei este susţinută şi de Andreea Veneciuc, fondatoarea brandului românesc de articole vestimentare cu acelaşi nume, business înfiinţat în 2018, cu afaceri de peste 85.000 de euro anul trecut.

     „Pandemia a venit la pachet cu schimbarea strategiei pe termen lung în termen scurt şi cu un grad de adaptabilitate extins. Din păcate, în această perioadă comportamentul consumatorului din orice industrie se modifică în mod constat, aşa că ne adaptăm din mers şi gândim mereu prin prisma consumatorului şi a schimbărilor pe care le traversează, luând în calcul faptul că veniturile multor persoane s-au redus iar acolo unde nu s-au redus, s-a instalat „economy mood”, aşa că producem articole pentru toate buzunarele. Capacitatea noastră de adaptare, pe care de altfel am văzut-o în mai multe industrii, mă face să cred că jucătorii din industria fashion din România se vor adapta şi atelierele de creaţie vor fi mai deschise către diversificare”, spune Andreea.

    Bineînţeles că problemele generate de pandemie sunt diferite şi vor fi gestionate diferit în funcţie de nivelul la care se află companiile – branduri deja consolidate pe piaţă, cu putere financiară, branduri mici, la început de drum, mai adaugă Mihaela Dulgheru.

    „Această situaţie fără precedent cu care ne confruntăm acum creează o serie de oportunităţi pentru acestea din urmă, care le-ar putea deschide perspective de creştere nesperate, generate chiar de schimbarea preferinţelor consumatorilor”, spune fondatoarea Dalb.

    De altfel, odată cu pandemia, consumatorii au început să susţină din ce în ce mai mult brandurile locale, astfel că au achiziţionat mai mult de la acestea.

    Diana Albu şi Anda Psait, fondatoarele brandului Instinctive.ro, cu afaceri de peste 60.000 de euro în 2019, observă cum în această perioadă, consumatorii au încercat să susţină producătorii locali, iar în cazul lor, vânzările înregistrate în timpul pandemiei au fost chiar mai mari decât vânzările din aceeaşi perioadă a anului anterior, iar producţia articolelor nu a fost oprită. „Businessurile online au înregistrat vânzări mai mari în această perioadă, faţă de perioada de dinainte de pandemie şi sperăm ca românii să conştientizeze mai mult decât au făcut-o până acum că e important să susţinem cu toţii cât de mult putem afacerile locale pentru că acestea să poată activa în continuare.” Ele spun că până în prezent, industria online s-a adaptat cu succes situaţiei şi au folosit din ce în ce mai multe campanii de promovare pentru a se face „văzute” în mediul online, prin promovarea unor articole vestimentare adaptate situaţiei actuale.

    „Am observat tendinţa magazinelor online de a promova preponderent produse destinate sportului, produse fashion dar confortabile şi lejere şi inclusiv produse din categoria home & deco. Cât despre consumatori, am observat că aceştia au achiziţionat în continuare articolele fashion uzuale, singura diferenţă fiind că aceştia s-au îndreptat spre online, având în vedere închiderea spaţiilor comerciale.”

    Diana Albu şi Psait Anda consideră că industria fashion din România este în ascensiune, iar contextul pandemic va da naştere mai multor branduri româneşti. „Am observat o tendinţă a tinerilor spre antreprenoriat, predominant în această industrie. Suntem convinşi că există mult potenţial creativ în generaţiile care vin, însă credem că problema cea mai mare rămâne know how-ul vânzărilor, perseverenţa, adaptarea şi menţinerea pe piaţă.”

    În continuare, planurile companiilor citate în articol vizează în primul rând adaptarea la nevoile consumatorilor. „Ne adaptăm, iar cu ajutorul tehnologiei expunem şi promovăm noile colecţii în online”, a spus Ruxandra Antochi.

    Dacă înainte de pandemie brandul Instinctive.ro şi avea în plan extinderea prin magazine fizice, în prezent, Diana Albu şi Psait Anda investesc în mediul online, la fel şi brandurile Bluzat, Andreea Veneciuc Fashion, Miss Grey România şi Dalb.

  • Cum au descoperit retailerii a 13-a lună a anului

    La noi, vânzările se împart în 13 luni, 12 luni calendaristice şi una de Black Friday”, a spus Robert Berza, general manager Fashion Days, într-o conferinţă de presă recentă, făcând referire la faptul că în cele 3 zile de reduceri compania înregistrează vânzări cât pentru o lună. În ciuda pandemiei de COVID-19, care a pus „pe butuci” mediul de business local, zona de e-commerce este cea care a avut numai de câştigat. „Dacă retailul în general a scăzut şi aici evident impactul a fost în offline, e-commerce-ul în schimb a crescut extrem de mult, în cele 2-3 luni de lockdown au fost valori foarte mari, variind între 40 şi 100% în funcţie de categorii şi de jucători, trend care s-a domolit în iulie-august-septembrie, ducându-se undeva în jur de 50-60%, şi care e posibil să accelereze în funcţie de potenţialele măsuri restrictive care vor apărea în următoarele săptămâni, spre valori pe care le-am văzut în primăvară”, notează executivul.

    Sectorul fashion nu face excepţie. În plan internaţional, un exemplu grăitor este cel al companiei Zalando, care „în primele şase luni ale anului a avut venituri de aproape 3,6 miliarde de euro. În trimestrul II, aprilie-iunie, în Germania, unde a fost lockdown, veniturile lor au crescut cu 27%, în timp ce în primul trimestru au avut un ritm de creştere de circa 15%”. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor Fashion Days bazate pe surse precum Euromonitor şi Ministerul Finanţelor Publice, în primul trimestru online-ul ocupa doar o cotă de 11% din piaţa locală de fashion, însă în trimestrul II, odată cu instaurarea lockdown-ului şi închiderea mallurilor, acesta a crescut vertiginos, atingând o valoare de 58%, „împinsă preponderent ori de jucători activi exclusiv pe zona online, printre care Fashion Days, About You, epantofi, dar şi de businessuri omnichannel care au început să comunice mai mult, precum CCC, Hervis sau Pepco”. După marcarea acestui vârf, executivul estimează o stabilizare – circa 30-33%, până la finalul lui 2020 şi începutul lui 2021. Dacă la începutul de acestui an, într-un material publicat de ZF, Robert Berza spunea că se aşteaptă, după un an în care înregistrase, în piaţa locală, venituri de 325 de milioane de lei, la o evoluţie a veniturilor similară cu cea înregistrată în 2019, de +30%, anul acesta, impulsionate de pandemie, veniturile nete ale companiei au crescut în medie, potrivit executivului, cu 80% în intervalul aprilie – octombrie, faţă de perioada similară din anul precedent.

    Potrivit lui, la aceste creşteri au contribuit şi investiţiile realizate de jucătorii din piaţa de profil în marketingul non-digital. Astfel, în intervalul aprilie-octombrie 2020, target rating point-ul (TRP – valoare utilizată în marketing şi publicitate pentru a indica procentajul publicului-ţintă atins de o campanie sau o reclamă printr-un mediu de comunicare – n. red.) a crescut cu 57% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În cazul brandului Fashion Days, reprezentanţii businessului spun că aceste investiţii au crescut cu 146% în acelaşi interval, iar investiţiile per total în imaginea brandului au fost de şase ori mai mari faţă de 2019, fără să ofere însă cifre. Peisajul care alcătuieşte topul jucătorilor din piaţa locală de fashion s-a schimbat la rândul său odată cu instaurarea lockdownului. Dacă în primul trimestru, potrivit estimărilor Fashion Days, clasamentul era condus de Inditex, urmat de discounterul Pepco, activ exclusiv pe retailul tradiţional, de H&M şi C&A, în trimestrul II în fruntea pieţei a ajuns Dante (cu Fashion Days şi Emag), Lidl, Inditex coborând pe a treia poziţie, iar Pepco, pe locul 4. În al III-a trimestru al anului Inditex şi-a reluat poziţia de lider, Pepco, locul secund, Dante a rămas în top 4, pe a treia poziţie, iar H&M, reintrat, a ocupat al patrulea loc în clasament. În perioada aprilie-octombrie, platforma Fashion Days a înregistrat o creştere de 96% a numărului de clienţi, până la 192.000, o evoluţie de 103% a numărului de aplicaţii active, şi o creştere cu şase procente a veniturilor din aplicaţie, care în acest moment acoperă 70% din vânzări.

    Anul acesta, una dintre schimbările aduse de pandemie este şi accelerarea intrării brandurilor premium în online, impulsionată de închiderea magazinelor de profil din aeroporturi şi scăderea numărului de city-breakuri, care a afectat turismul „de shopping”. Pe lângă o serie de firme cunoscute nou intrate în portofoliu, precum Tommy Jeans, Il Passo, EA7 sau DKNY, executivul aminteşte şi de o nouă secţiune specială a platformei Fashion Days – Romanian Corner – destinată producătorilor autohtoni, cu branduri ca Mihaela Glavan, Alina Cernătescu, Bluzat, Underess, Baden şi Miau. În prezent, numărul designerilor locali incluşi în portofoliul companiei a ajuns la 36, cu vânzări lunare de 500.000 de lei, iar pentru perioada decembrie 2020-martie 2021 reprezentanţii businessului se află în negocieri cu alte 20 de branduri.

     

    Black Friday, ediţia de pandemie

    Potrivit datelor companiei, la nivelul pieţei locale de fashion, numărul comenzilor plasate în săptămâna de Black Friday a evoluat, de la 268.000 de comenzi în 2017, la 372.000 în 2019, cu o estimare de 502.000 în acest an. În cazul brandului Fashion Days, reprezentanţii businessului prevedeau (înainte de închiderea ediţiei, în avansul derulării evenimentului – n.red.) că ediţia de Black Friday avea să aducă o creştere cu 50% a comenzilor, până la 200.000, şi cu 40% a numărului de clienţi, până la 170.000 de persoane. În ceea ce priveşte valoare medie a coşului de cumpărături pe platforma şi site-ul Fashion Days, dacă în 2019 aceasta a atins suma de 415 lei, cu o valoare medie per produs de 187 de lei, anul acesta vorbim de o valoare medie a coşului de până la 425 de lei, cu o valoare medie de 201 lei a fiecărui produs comandat, potrivit datelor preliminare ale companiei.

    În ceea ce priveşte veniturile medii înregistrate, estimările pre-eveniment erau de a ajunge de la 37 de milioane de lei (2019) la o valoare medie de 58 de milioane de lei, cele trei zile acoperind, astfel, veniturile unei întregi luni. Anul acesta, compania şi-a planificat debutul reducerilor începând cu dimineaţa zilei de 11 noiembrie, iar evenimentul a fost programat pe o perioadă de trei zile. Un trend remarcat anul acesta, în special după debutul pandemiei, şi care a accelerat cu ocazia perioadei de reduceri, este orientarea clienţilor către cele 900 de lockere (easy box), prin folosirea cărora se limitează interacţiunea dintre client şi curier. Astfel, în intervalul aprilie-octombrie utilizarea acestora a crescut, doar în regiunea Bucureşti – Ilfov, de la 18% la 28%. Ce are în plus această ediţie de Black Friday faţă de cele precedente nu e doar contextul în care se desfăşoară, ci şi faptul că, pentru multe businessuri, alături de perioada sărbătorilor de iarnă, reprezintă un colac  de salvare după declinul înregistrat pe fondul pandemiei. „Dacă nu îşi revin, e posibil să vedem nişte ieşiri în ianuarie-februarie de la branduri mici şi medii”, spune Robert Berza.