BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • Primele cinci reţele de farmacii au trecut de 2.200 de unităţi împreună în 2019 şi acoperă 27% din piaţa totală

    Trei din zece farmacii de la nivel naţional aparţine unuia dintre primii cinci jucători ca număr de unităţi, după ce în ultimii cinci ani marile reţele şi-au adăugat cumulate circa 200 de unităţi noi în urma tranzacţiilor din piaţă, arată calculele ZF făcute pe baza informaţiilor primite de la companii.

    Astfel, Catena, Dr. Max(Sensiblu), Dona, Help Net şi Ropharma şi-au consolidat poziţia în piaţă prin achiziţii ale jucătorilor mici, farmaciile independente care nu au rezistat în piaţa concurenţială a farmaciilor.

    În plus, marile reţele au profitat şi de dezvoltarea marilor centre comerciale, având puterea economică să plătească chiriile din mall-uri, unde au avut acces la un flux mare de oameni. Sensiblu şi Help Net au deschis cele mai multe farmacii în cadrul mallurilor din Bucureşti, cu 16, respectiv 11 unităţi în centrele comerciale, din totalul de 19 astfel de spaţii analizate de ZF.

    În multe cazuri, în funcţie de mall, funcţionează chiar şi două farmacii ale aceluiaşi grup în acelaşi loc, cum este cazul centrului Park Lake din sectorul 3, unde la etaje diferite sunt farmaciile Dr. Max şi Sensiblu, parte ale A&D Pharma, grup controlat de cehii de la Penta Investments.

    Primul an când farmaciile din top cinci au trecut de 2.000 de unităţi cumulate a fost 2018, după ce încă din 2015 reţelele au apăsat puternic pedala achiziţiilor în piaţă. Trendul a urmat acelaşi curs şi în 2019, mai ales după intrarea a doi jucători internaţionali pe piaţă, Penta Investments prin preluarea Sensiblu şi Phoenix care a preluat Help Net.

    Apetitul investitorilor străini pentru piaţa românească de medicamente, în special pentru divizia de distribuţie şi retail farma, s-a văzut ulterior prin achiziţiile făcute de cei doi jucători în piaţă. Astfel, Sensiblu a preluat în 2019 jumătate dintre farmaciile Belladonna, 46 de unităţi, iar Help Net a cumpărat 17 farmacii Proxi Pharm din Constanţa şi 32 de farmacii Ecofarmacia din Ardeal.

    De altfel, Help Net a avut şi cea mai puternică strategie de achiziţii, lucru care a dus la urcarea lanţului controlat de germanii de la Phoenix în topul celor mai extinse reţele până pe locul trei, cu 350 de unităţi, devansând farmaciile Dona.

    Dincolo de achiziţiile majore anunţate de marii jucători, piaţa a continuat să se mişte, lucru care se vede din creşterea numărului de unităţi pe care le deţin de la an la an. Este cazul Catena de exemplu, brandul creat de antreprenoarea Anca Vlad, care nu a anunţat tranzacţii substanţiale, dar a ajuns la 817 unităţi la finalul lui 2019, în creştere cu 67 de farmacii faţă de anul anterior, din datele oferite de companie. Catena şi-a păstrat primul loc în clasamentul celor mai extinse lanţuri încă din 2012, din datele ZF.

    Şi Ropharma, reţeaua de farmacii controlată de omul de afaceri Mihai Miron, se extinde cu paşi mici, mai ales în zona Ardealului şi a Moldovei, de acolo de unde a şi pornit istoria primelor unităţi în urmă cu circa şapte decenii. Ropharma a ajuns la 147 de farmacii la finalul anului 2019.

    Farmaciile Dona, controlate de antreprenorul Eugen Banciu, au avut un parcurs contant, având anul trecut 309 unităţi. În 2016, Dona a pus pe piaţă un concept de franciză, primul astfel de proiect din piaţa retailului farma.

    Un specific al pieţei farmaciilor este faptul că toţi cei cinci jucători de la vârf au în acelaşi grup şi distribuţia de medicamente, având astfel un control mai mare asupra stocurilor de medicamente, mai ales în contextul crizelor care au marcat piaţa în ultimii ani.

    Retailul farma a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. La nivel naţional sunt circa 8.100 de farmacii, iar numărul acestora este reglementat de criterial demographic. Sunt însă situaţii în care numărul de farmacii depăşeşte în anumite zone populaţia, în piaţă existând de-a lungul timpului mai multe excepţii de funcţionare, unul dintre acestea aplicându-se în cazul mall-urilor.

     

  • Reţeaua de farmacii Iris Pharm din Buzău a cerut 1,5 mil. lei prin IMM Invest pentru achiziţia de medicamente

    Lanţul de farmacii Iris Pharm din Buzău, una dintre ce­le mai mari reţele regionale, a solicitat un credit de 1,5 mil. lei prin programul IMM Invest pentru a cumpăra medicamente în cazul în care în piaţă va exista o problemă cu aprovizionarea, pe fondul pandemiei de Covid-19.

    „Am solicitat credit pentru apro­vizionarea cu medica­men­te. M-am gandit că e posibil să apară pro­bleme legate de circuitul de apro­vizionare. La momentul res­pec­tiv ne-am gân­dit că lucrurile vor merge mai greu din cauză că e posibil ca în anumite zone să fie mai greu de tranzitat şi am zis că e mai bine să avem o sumă de rezervă“, a spus pentru ZF Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm.

    Iris Pharm este un business de 67 de farmacii din Buzău, prin­tre cele mai extinse lanţuri locale din retailul farma, cu afa­ceri de 36 mil. lei în 2019. Compania deţine farmacii atât în ora­şul Buzău, cât şi la sat, mizând şi pe dezvoltarea în mediul rural.

    În plină criză de Covid, mai multe medicamente pentru afecţiuni grave, dar şi cele uzuale, despre care s-a vorbit că ar trata simptomele noului virus, de exemplu paracetamol, au lipsit din farmacii sau au existat stocuri deficitare.

    În plus, autorităţile din mai multe state, inclusiv Ro­mâ­nia, au luat decizii de oprire temporară a exportului de medicamente, până când criza sanitară a fost stabilizată.

  • (P) Reţeta unui business sănătos – la propriu şi la figurat

    PlantExtrakt a luat naştere în 1991, sub forma unei companii mixte, româno-germane, sediul noii afaceri fiind deschis la Rădaia, în vecinătatea oraşului Cluj-Napoca. Compania a ajuns să deţină în prezent o platformă industrială cu o suprafaţă de 38.000 de metri pătraţi, din care 3.500 sunt acoperiţi de halele de producţie şi zonele de depozitare, şi o suprafaţă de peste 12 hectare pe care se întind culturile ecologice de plante medicinale. În 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, potrivit datelor puse la dispoziţie de reprezentanţii PlantExtrakt.
    Încă de la început, fondatorii şi-au propus să aibă în centrul filosofiei de business garanţia unor produse 100% naturale şi calitatea acestora. Pentru aceasta, este importantă materia primă folosită: peste 500 de plante certificate bio, fie crescute în propriile culturi organice ale companiei, fie recoltate ecologic din flora spontană. Acestea sunt apoi prelucrate, în stare proaspătă, alături de celelalte ingrediente de înaltă puritate farmaceutică.
    Un alt obiectiv fixat odată cu lansarea companiei a fost cel de expansiune. În prezent, produsele PlantExtrakt sunt exportate atât pe 13 pieţe din Europa, în Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, Austria, Italia, Polonia, Grecia, Spania, Portugalia, Bulgaria, Lituania şi Ucraina, cât şi pe patru pieţe din Asia (India, Pakistan, Japonia, Kazahstan), iar de curând în America de Nord, America de Sud şi Australia. Decizia reprezentanţilor PlantExtrakt, luată în urmă cu un an, de a deveni parte din Martin Bauer Group (the nature network), vine şi ea în întâmpinarea acestui obiectiv, favorizând creşterea businessului. Acest pas va aduce cu sine, spun ei, o integrare a sistemelor de lucru şi un schimb reciproc de experienţă. O altă realizare recentă a fost şi lansarea unui nou brand internaţional, Fiorda, prin care compania urmăreşte consolidarea poziţiei pe piaţa comprimatelor de supt pentru combaterea iritaţiilor la nivelul gâtului şi a tusei seci, pentru care Fiorda reprezintă o opţiune formată din ingrediente active 100% naturale.
    În prezent, portofoliul PlantExtrakt include trei categorii principale. Prima este gemoterapia (extracte obţinute din ţesuturi vegetale embrionare proaspete, precum muguri, mlădiţe, scoarţa de pe ramuri tinere, sevă sau seminţe), introdusă în piaţa locală în 1993. În prezent, această gamă, formată din peste 85 de produse disponibile în farmacii şi magazinele de tip plafar, atât în reţeaua de retail cât şi în online, reprezintă aproximativ două treimi din cifra de afaceri a businessului. Laboratoarele companiei produc în momentul de faţă peste 65 de extracte gemoterapice prin prelucrarea plantelor proaspete, care sunt culese doar de către angajaţii departamentului agricol al PlantExtrakt, după ce, în prealabil, au fost verificate cu atenţie de botanişti cu experienţă. Plantele sunt fie culese din flora spontană, crescute în zone certificate ecologic, fie recoltate din culturi ecologice proprii. Se folosesc tehnologii de fabricaţie a extractelor vegetale care asigură păstrarea nealterată a compuşilor activi din plante, în special prin prelucrarea acestora în stare proaspătă.
    O a doua mare categorie de produse este reprezentată de fitoterapie, PlantExtrakt fabricând încă din 1994 produse obţinute din plante proaspete. La un an distanţă, s-a lansat producţia de homeopate, care au un statut special, în sensul că necesită prescripţie medicală pentru a fi eliberate. De aceea sunt disponibile doar în reţeaua de farmacii homeopate, care poate fi consultată pe platforma companiei.
    Deşi multe persoane au tendinţa de a utiliza în sens larg sintagma „terapii naturiste” şi de a generaliza acest concept, Cornel Uţiu, subliniază faptul că în cazul PlantExtrakt nu vorbim de terapii naturiste, ci de terapii cu produse 100% naturale. „La nivelul ţării noastre suplimentele alimentare, şi printre acestea şi produsele naturale, sunt pe o uşoară pantă ascendentă în ultimii ani. Cu toate aceastea, suntem încă departe de ţări precum Germania sau Italia, unde specialiştii în sănătate recomandă mai întâi un produs natural, înainte de a prescrie medicamente chimice.” El mai spune că la această tendinţă în creştere a contribuit şi faptul că în România folosirea remediilor naturale precum ceaiurile sau tincturile constituie o parte din tradiţia populară a ţării, o barieră în utilizarea mai frecventă a acestui tip de produse de înaltă calitate fiind însă cea a preţului. În ciuda acestui lucru, Uţiu spune că membrii generaţiilor mai tinere, a milenialilor şi a celor din generaţia Z, optează tot mai frecvent pentru articole naturale. De altfel, adaugă executivul, şi în şcolile de medicină se fac progrese în acest sens, el dând drept exemplu posibilitatea de a obţine un atestat de studii complementare în fitoterapie, care speră să fie urmat în curând de unul similar, în gemoterapie.
    Pandemia de COVID-19, care a avut un impact devastator asupra economiilor de pretutindeni, nu a ferit nici piaţa terapiilor naturale. Astfel, dacă în primul trimestru al anului planul de business a fost depăşit cu două cifre, în trimestrul II estimările vor fi ajustate. Acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că majoritatea clienţilor din farmacii au mers să îşi facă aprovizionarea doar cu produse de strictă necesitate, dar şi de faptul că majoritatea terapiilor naturale nu sunt folosite în stadiile avansate ale unei afecţiuni, ci sunt administrate pe termen de minimum una-două luni, cu scopul de a menţine o bună funcţionare a organismului şi de a-i întări imunitatea. Un impact major la această scădere l-a avut însă şi faptul că mare parte dintre magazinele de tip Plafar şi-au încetat complet activitatea în perioada stării de urgenţă, în special cele localizate în centrele comerciale, unde fluxul mare de clienţi asigura o evoluţie bună a vânzărilor.
    Reprezentanţii PlantExtrakt speră ca pe fondul pandemiei, dar şi al inevitabilelor viroze sezoniere, românii să înţeleagă cât de importantă este urmarea unei terapii naturale pentru întărirea imunităţii, ei recomandând două cure anuale, primăvara şi toamna. „Ne dorim ca pe fiecare bon eliberat de o farmacie să se regăsească câte un produs natural 100%. Şi nu mă refer neapărat la produsele PlantExtrakt, ci la produse neapărat naturale.
    Ne-am bucura ca pacienţii să înţeleagă mai bine şi să fie conştienţi de beneficiile pe care le au produsele naturale 100% pentru sănătate. Depinde foarte mult şi de noi, şi de direcţionarea unor eforturi către programe de educaţie a populaţiei cu privire la diverse aspecte ce ţin de sănătate”, spune Cornel Uţiu.
    Ca planuri de viitor, el menţionează o serie de noi investiţii pentru sporirea gradului de vizibilitate în mediul digital, mai ales că izolarea la domiciliu a determinat o migrare mai rapidă a clienţilor spre magazinele virtuale, investiţii planificate în ciuda costurilor mari de transport, care ajung în unele cazuri chiar şi la acelaşi nivel cu cel al produselor. Compania nu şi-a fixat însă ca ţintă să concureze individual pe zona de online, colaborând în schimb cu farmaciile care au intrat pe acest canal.

    1991
    Este înfiinţată compania PlantExtrakt, producător şi exportator de medicamente homeopate şi de materii prime pentru homeopatie şi fitoterapie

    1993
    Începe exportul de extracte gemoterapice

    1994
    PlantExtrakt intră pe piaţa farmaceutică românească cu produse fitoterapice şi gemoterapice

    1995
    Compania lansează în piaţa farmaceutică locală primele medicamente homeopate

    2004
    PlantExtrakt obţine certificarea GMP (good manufacturing practice) din partea ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale)

    2006
    Este obţinută certificarea bio pentru culturi organice proprii de plante şi pentru recoltarea ecologică a plantelor din flora spontană

    2019
    PlantExtrakt devine parte a Martin Bauer Group (the nature network)

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Roxana Maftei, Proprietar, Farmacia Tei

    Businessul Farmaciei Tei a pornit de la o singură farmacie deschisă de antreprenoarea Roxana Maftei în Bucureşti, în 1992, iar în prezent a ajuns pe locul al cincilea în retailul farmaceutic cu şase locaţii, care au generat afaceri de 600 de milioane lei în 2019, în creştere cu 33% faţă de anul anterior.

    Roxana Maftei a pus bazele Farmaciei Tei la 25 de ani, după ce înainte a deţinut pentru scurt timp un magazin de tip plafar. Compania se bate la nivel de vânzări cu reţele naţionale cu peste 100 de farmacii. Strategia companiei a fost încă de la început aceea de a se poziţiona pe segmentul low cost al retailului farmaceutic.
    Ea a precizat într-un interviu pentru ZF că în 2020 vizează extinderea cu noi unităţi în Bucureşti, dar este în discuţii şi pentru locaţii în afara Capitalei.

  • De la o extremă la alta. Vânzările în farmacii au scăzut în aprilie după vârful de clienţi din martie. Ilie Echim, farmacist: Pacienţii au cumpărat doar medicamente de importanţă majoră

    ♦ Luna martie a reprezentat un vârf de vânzări pentru farmacii, după ce pacienţii au cumpărat medicamente în avans pentru a se pregăti de criza coronavirusului ♦ Creşterea a fost însă doar una temporară şi indusă de măsurile anunţate de autorităţi, aprilie fiind o lună slabă la vânzări, spun farmaciştii ♦ La nivel naţional activează circa 8.100 de farmacii, dintre care 27% sunt controlate de cei mai mari cinci jucători ♦ Cifra de afaceri a companiilor din retailul farmaceutic a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, ultimul an pentru care există date.

    Teama de coronavirus a trimis în număr mare românii în farmacii în luna martie pentru a cumpăra medicamente şi produse de protecţie, respectiv dezinfectanţi sau măşti. Luna aprilie a venit cu reversul fenomenului, stocurile făcute de pacienţi şi restricţiile de deplasare ţinând oamenii departe de farmacii.

    „Am avut vreo 10 zile în care am vândut în fiecare zi cât într-o săptămână. Acum însă s-a dus în jos cererea. Aprilie a fost lună slabă, sper că dacă lumea o să poată circula să mai vină oameni şi la farmacie. Probabil şi-au făcut stocuri mari în acele zile, când nu mai făceam faţă, acum este invers“, a spus pentru ZF farmacistul Ilie Echim, fondatorul Farmaciei Ardealul din Neamţ, unul dintre cele mai puternice branduri regionale de farmacii.

    În plus faţă de restricţiile de deplasare, medicii au oferit mai puţine consultaţii, după ce autorităţile au recomandat ca doar urgenţele să fie tratate în spitale şi clinici.

    Avantajul în această criză a fost de partea far­maciilor din mediul rural, mai spune fon­datorul Farmaciei Ardealul, pentru că dacă până acum oamenii mergeau la oraş pen­tru medicamente, unde găseau preţuri mai mici, acum nu s-au mai putut deplasa din cau­za potenţialului mare de răspândire a noului vi­rus. „Pacienţii au cumpărat me­dica­mente de im­­portanţă ma­joră, aşa numitele Rx-uri (me­dicamente eliberate cu prescripţie me­dicală – n.red.). Cine să mai cumpere cosmetice, suplimente alimentare? Acum au cumpărat totuşi online, pentru că noi avem şi zona asta şi ne-a ajutat foarte mult. S-au dublat vânzările în online“, a mai spus Ilie Echim.

    Farmacistul a menţionat că vede o cerere crescută pentru dezinfectanţi, măşti şi mănuşi, reuşind să cumpere aceste produse la preţuri bune pentru a le avea în ofertă. „Eu am zis că nu susţin astfel de preţuri mari, aşa că am găsit produse la preţuri rezonabile“, a mai spus Ilie Echim.

    El conduce alături de cei doi copii ai săi businessul Farmacia Ardealul, o afacere de familie din Piatra Neamţ, având 11 farmacii, cu afaceri de 73 mil. lei anul trecut, în creştere cu 5,5%, din calculele ZF.

    Şi în judeţul Vâlcea s-a văzut o scădere a nu­mărului de pacienţi care au venit în far­ma­cii în aprilie, cifrele fiind la jumătate com­pa­­ra­tiv cu lunile anterioare, ianuarie şi fe­bru­arie.

    „Martie a fost vârful, iar restul lunilor (aprilie şi mai – n.red.) au scăzut la 50% şi numărul de bonuri, şi cel de clienţi, cifrele

    s-au dus la jumătate faţă de o lună normală. Motivul a fost că oamenii nu au mai ieşit din casă, au venit şi au luat strictul necesar.  Tot ce însemna prevenţie pe partea de vita­minizare, suplimente a scăzut drastic.“

    „Pacienţii mai cumpără doar strictul necesar, partea de reţete şi medicamentele de nevoie urgentă. Pacienţii cronici au veni să-şi ia medicaţia“, a spus pentru ZF Mihai Băjan, care controlează alături de fratele său, Gabriel Băjan, afacerea de familie Farmaciile Băjan.

    Antreprenorul adaugă că aşteaptă mă­su­rile de relaxare şi intrarea într-un ritm obiş­nuit pentru că altfel este greu ca ­an­tre­prneorii din piaţa de profil să se sus­ţi­nă.

    „Necesitatea de medicaţie în piaţă există. A fost această frică de a nu lua boala, dar acum ne uităm optimişti spre viitor. Măşti şi dezinfectanţi avem şi putem acoperi toată cererea, la mănuşi încă există un deficit, dar sperăm ca în perioada vi­itoare sa rezolvăm şi această parte“, a mai spus Mihai Băjan.

    Reţeaua regională de farmacii Băjan s-a extins cu şapte unităţi noi în 2019 şi a ajuns la 20 de farmacii cu afaceri de 50 mil. lei.

    La nivel naţional activează circa 8.100 de farmacii, potrivit datelor de la Statistică. Dintre acestea circa 27% sunt controlate de cei mai mari cinci jucători.

    în total, cifra de afaceri a companiilor din retailul farmaceutic a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, după cum arată datele de la Registrul Comerţului, în creştere cu 11% faţă de anul anterior.

     

  • Comerţul nealimentar, între agonie şi extaz în timpul pandemiei. Comportamentul de consum, evoluţia vânzărilor şi măsurile luate de companii diferă de la un segment la altul al pieţei

    ♦ Comerţul alimentar este unul dintre puţinele sectoarele din economie care continuă să funcţioneze în prezent cu motoarele turate şi cu toate uşile magazinelor deschise, dat fiind că supermarketurile, hipermarketurile şi toate celelalte unităţi de profil vând bunuri de strictă necesitate chiar şi în timp de pandemie ♦ Când vine vorba de mobilă, carte, modă sau cosmetice, situaţia stă diferit, motiv pentru care multe magazine au tras obloanele după ce vânzările au scăzut şi cu 90% ♦ Farmaciile şi drogheriile sunt printre puţinele segmente ale pieţei de comerţ nonalimentar unde încă există creşteri de vânzări, în special pe anumite produse, încrederea consumatorilor în acest canal, teama de boală şi de a nu rămâne fără medicamente determinându-i pe unii consumatori să facă provizii ♦ În sectorul de electro-IT evoluţia diferă în funcţie de segmentele de produs, vânzările de laptopuri şi maşini de făcut pâine cresc, pe când cele de frigidere şi maşini de spălat scad ♦ Bricolajul este, poate, domeniul unde părerile sunt foarte diferite, unii retaileri alegând să ţină magazinele fizice deschise în pofida pandemiei, în timp ce alţii au optat pentru o pauză a activităţii din offline ♦ Benzinăriile sunt în continuare deschise în România, deşi numărul de maşini de pe străzi a scăzut puternic odată cu limitarea mobilităţii oamenilor de către autorităţi. Spre comparaţie, în Italia staţiile de carburant au fost închise ca o măsură de a limita răspândirea virusului.

     

    Bricolaj şi mobilă

    ►Mobexpert, Jysk şi Ikea sunt doar câteva dintre marile nume din industria mobilei care au decis să închidă temporar magazinele în această perioadă. Industria mobilei în ansamblul său – atât producţia, cât şi retailul – este afectată puternic dat fiind că de regulă achiziiţiile de astfel de produse sunt văzute mai degrabă ca investiţii, şi nu ca shopping de impuls. „Cred că industria mobilei este la fel de afectată de această criză ca sectorul turismului. Nu există un antidot cunoscut pentru lipsa de interes a clientului“, spunea recent Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

    ►Pe piaţa de bricolaj, Leroy Merlin – unul dintre cei mai mari jucători din domeniu – este singurul care a decis închiderea magazinelor fizice. Francezii au 17 unităţi offline în România. Şi în Franţa, compania a decis închiderea magazinelor în acelaşi context, acestea fiind ulterior redeschise, după câteva zile. „Rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor prin serviciile noastre rezervă&ridică şi prin comerţul online şi ne vom focusa pe listarea cât mai multor produse în cadrul site-ului“, spunea Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin.

    ►Alţi jucători au păstrat magazinele deschise, însă au redus programul, cum este cazul britanicilor de la Kingfisher care au reţeaua Brico Dépot. „Am invitat clienţii să utilizeze serviciile de rezervare online, în locul vizitelor în magazine.  Pentru situaţiile în care clienţii au nevoie să intre în magazinele noastre, am adaptat orarul şi rotim echipele de lucru“, spun reprezentanţii companiei.

    ►Astfel, magazinele online ale retailerilor de bricolaj par a fi pariul „câştigător“ în pandemie. Unităţile fizice – cele mai multe dintre ele – rămân deschise, dar clienţii sunt încurajaţi să comande pe internet.

    ►Spre deosebire de piaţa de mobilă, în bricolaj achiziţiile continuă în această perioadă în care românii stau acasă şi aleg să mai lucreze în casă sau în jurul casei la proiecte de amenajări şi reparaţii pe care altfel le-ar fi amânat. Este vorba însă de proiecte mai mici, nu neapărat de amenajări complexe şi costisitoare.

     

    Modă

    ►Retailul de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România este concentrat în mallurile, centrele comerciale şi parcurile de retail din România dat fiind că 99% din shopping se face în aceste structuri. Comerţul stradal de profil este o raritate.

    ►În contextul pandemiei actuale, jucătorii din domeniu au cerut închiderea mallurilor încă de dinainte ca autorităţile să ia măsuri, invocând faptul că vânzările au scăzut dramatic, până la 90%. „În martie 2009, acum fix 11 ani, aveam cea mai proastă lună din istoria firmei noastre, cu scăderi de 45%. De săptămâna trecută (din prima parte a lunii martie – n.red.) declinul a fost progresiv şi a ajuns la 90% versus aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, vânzările tind vertiginos spre zero“, spunea Filip Schwartz, fondatorul şi cel care conduce businessul Otter Distribution înainte de închiderea mallurilor. Scăderi similare anunţau şi alţi retaileri precum Bata sau Benvenuti.

    ►Chiar şi marile nume internaţionale au închis temporar operaţiunile fizice. Retailerul suedez de modă H&M a închis momentant toate cele aproape 60 de magazine pe care le avea în România sub mărcile H&M şi COS. Ambele branduri au însă operaţiuni online sau urmează să aibă  pe piaţa locală.

    ►După închiderea magazinelor fizice unii jucători din moda locală – fie nume româneşti, fie străine – şi-au păstrat operaţiunile online (acolo unde acestea existau), însă vânzările sunt mici dat fiind că apetitul de shopping e scăzut într-o perioadă în care cei mai mulţi stau acasă. În plus, comportamentul de consum s-a schimbat în această perioadă, cumpărătorii devenind mai pragmatici şi achiziţionând doar produse de strictă necesitate.

     

    Electro-IT

    ►Piaţa de electro-IT ar putea pierde între 500 mil. euro şi 1,5 mld. euro din cauza pandemiei. Românii au cheltuit anul trecut 3,5 mld. euro pe frigidere, televizoare sau aspiratore, ceea ce înseamnă că în medie, fiecare consumator a plătit 180 de euro în 2019 pe astfel de produse. Suma este de aproape două ori mai mică decât în Cehia şi de patru ori sub nivelul din Germania. Pentru 2020, din cauza pandemiei, jucătorii din piaţă estimează un declin al vânzărilor ce porneşte de la 12-15% şi urcă spre 30-50%.

    ►Din cauza pandemiei au crescut comenzile online, însă au scăzut traficul şi vânzarea în magazinele fizice. Deşi creşterile din online ajung la 50-60%, ele sunt insuficiente pentru a acoperi golul din offline dat fiind că acesta era canalul majoritar în business.

    ►Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul pieţei de electro-IT, spune că magazinele de profil trebuie să rămână deschise, deoarece vând produse de strictă necesitate. Atât Altex, cât şi Flanco – jucătorii mari specializaţi – au închis doar o parte din magazine, cele stradale fiind în continuare operaţionale spre exemplu.

    ►Retailerul de electro-IT Flanco anunţă evoluţii contradictorii ale vânzărilor în funcţie de tipul produselor, mai exact creşte cererea de laptopuri sau maşini de făcut pâine, dar scade pentru frigidere şi maşini de spălat.

     

    Retail farma şi drogherii

    ►Reţeaua de farmacii Catena, cel mai mare retailer farmaceutic, cu 800 de farmacii la nivel naţional, a anunţat încă de la jumătatea lunii martie, când autorităţile au luat primele măsuri în contextul pandemiei actuale, că fluxul de pacienţi este mărit. Pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra substanţe de dezinfectare, dar şi medicamente pentru răceală şi gripă.

    ►Farmaciile au fost şi rămân un canal de vânzare în care consumatorii au încredere. Mai mult, pentru pacienţii cu probleme cronice mersul la farmacii este o nevoie. Totodată, spre deosebire de alte segmente din piaţa de comeţ, în domeniul farma online-ul este limitat. Astfel, farmaciile, la fel ca magazinele alimentare, rămân deschise.

    ►„Eu activez în trei sectoare de activitate şi la fiecare dintre ele trebuie să facem eforturi dublate faţă de ce făceam înainte. La producţia şi distribuţia şi retailul de medicamente, activitatea în ultimele zile s-a dublat şi ne-am străduit să avem o continuitate în aprovizionare şi personalul să fie pregătit fizic şi psihic de momentele acestea de solicitare maximă“, a spus recent Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov şi deţine o fabrică ce produce lactate.

    ►Retailerul dm drogerie markt, activ după cum îi spune şi numele pe segmentul de drogherii, a închis doar circa 10% dintre cele aproape 110 unităţi din România, este vorba de magazinele din unele malluri locale. Există însă în continuare centre comerciale unde aceste drogherii funcţionează. Unităţile stradale sunt de asemenea deschise. Reţeaua vinde bunuri de îngrijire a locuinţei şi de îngrijire personală, precum şi o serie de vitamine şi suplimente, produse căutate în prezent de cumpărători.

  • Farmaciile independente vor măsuri de protecţie pentru farmacişti. Sânziana Mardale, farmacistă: “Autorităţile trebuie să se asigure că cei care menţin starea de sănătate a populaţiei sunt la rândul lor protejaţi”

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), care cuprinde mai mult de 200 de membri din ţară şi din Bucureşti, solicită autorităţilor luarea unor măsuri urgente prin care să fie asigurată protecţia farmaciştilor, în contextul în care statul a propus şi adoptat recent o serie de prevederi care vin în sprijinul pacienţilor şi al profesioniştilor care lucrează în domeniul sănătăţii, precum suspendarea temporară a exportului paralel pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală şi clarificarea cadrului legal de oferire a consultaţiei prin telefon de către medicii de familie.

     „Farmaciştii lucrează în aceste zile în sprijinul populaţiei, sub numeroase solicitări şi sub presiunea lipsei medicamentelor şi a materialelor sanitare din farmacii. Cu toate acestea, farmaciştii sunt ignoraţi de către autorităţi, care până în acest moment nu au comunicat niciun aspect privind măsuri prin care farmaciştii din România să fie cu adevărat protejaţi. Autorităţile din domeniu trebuie să se asigure că cei care menţin starea de sănătate a populaţiei sunt la rândul lor protejaţi şi sănătoşi. Solicităm astfel ca statul român să dispună de urgenţă măsuri de protecţie pentru farmacişti!”, spune Sânziana Mardale, preşedinte Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    Materialele de protecţie corespunzătoare pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie se referă la măşti, în primul rând, mănuşi, substanţe dezinfectante, viziere de protecţie şi alte produse, care lipsesc de la furnizori şi pe care farmaciile nu le pot achiziţiona.

    „Farmaciile independente doresc să poată măcar achiziţiona aceste produse de protecţie, şi acestea să fie disponibile la furnizori. Ar fi indicată şi existenţa unui sprijin minim  din partea autorităţilor, prin intermediul Direcţilor de Sănătate Publică Judeţene, (de exemplu, 3 măşti/zi şi 5 mănuşi/zi) pentru fiecare farmacist sau asistent de farmacie. Nu putem ajuta populaţia dacă noi nu suntem protejaţi. Farmacia comunitară nu poate să funcţioneze fără farmacişti, astfel încât este probabil ca o parte dintre farmacii să se închidă atunci când vor apărea cazuri confirmate cu SARS-CoV-2.”, adaugă. Sânziana Mardale.

    Ea consideră că este absolut vitală creşterea capacităţii de testare şi diagnosticare şi testarea cu prioritate a personalului din domeniul sănătăţii, inclusiv farmacişti şi asistenţi de farmacie.

     

  • ​Farmaciile independente vor ca preţurile la medicamentele fără reţetă să nu crească. Sânziana Mardale, farmacistă: „Ne referim la paracetamol şi analgezice, alcoolul sanitar de la 5 lei a ajuns la 10”

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) atrage atenţia că pacienţii au un acces îngreunat la medicamente din cauza măririi preţurilor la produsele eliberate fără prescripţie medicală (OTC), în contextul în care preţurile ajung să se dubleze sau tripleze în anumite cazuri.

     trage un semnal de alarmă privind îngreunarea accesului pacienţilor la medicamente din cauza măririi preţurilor medicamentelor şi indisponibilitatea unor medicamente esenţiale pentru bolnavii cronici. ca preţurile la medicamente şi produse medicală să cer stoparea creşterii nejustificate a preţurilor medicamentelor şi măsuri de protecţie a farmaciştilor.

    „AFIE solicită de urgenţă furnizorilor de medicamente şi produse medicale să stopeze creşterea accelerată a preţurilor acestora, iar dacă există motive reale şi argumentate pentru care preţurile acestora cresc, statul român trebuia să ia măsuri astfel încât pacientul să nu fie cel care ajunge să aibă de suferit”, a spus Sânziana Mardale, preşedinte al Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    Ea a menţionat că a văzut creştere la piaţa care nu este reglementată de către stat, la medicamentele fără reţetă, la paracetamol, aspirină, ibuprofen, gama de prevenţie, de creştere a imunităţii. În plus, la produsele de protecţie, măşti, mănuşi, soluţii de dezinfecţie. Farmacista a precizat exemplul măştilor care au ajuns de la 50 de bani bucata, la 8 lei.

    „Nu ne dăm seama dacă scumpirile sunt reale, dacă există nişte argumente pentru care aceste preţuri au fost crescute atât de mult sau este utilizat acest context”, a mai spus Sânziana Mardale.

    Soluţiile propuse de Asociaţia Farmaciilor Independente privesc asigurarea materialelor de protecţie pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie, asigurarea necesarului de medicamente şi materiale sanitare pentru farmacii, derogarea de la obligaţia ca pacientul să semneze fizic eliberarea prescripţiilor medicale.

    „În contextul pandemiei de Coronavirus, a pune pacienţii pe drumuri, să meargă din farmacie în farmacie pentru a întreba de disponibilitatea medicamentelor necesare, prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea acestor pacienţi vârstnici, cu boli cronice, cei mai afectaţi de infecţia cu COVID-19”, a mai spus Sânziana Mardale.

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica este o organizaţie non-guvernamentală formată din peste 200 de membri din 31 de judeţe şi Bucureşti, distribuite în toate regiunile ţării.

  • Un nou antreprenor român in clubul miliardarilor in euro din ţara noastră

    Lanţul de 800 de farmacii Catena, cel mai mare jucător din piaţa de profil, a ajuns în 2019 la afaceri de 4,7 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2018. Brandul şi-a majorat de trei ori afacerile în ultimii cinci ani, perioadă în care a adău­gat în portofoliu circa 300 de farmacii noi, din deschideri sau achiziţii.

    Lanţul de 800 de farmacii Catena, cel mai mare jucător din piaţa de profil, a ajuns în 2019 la afaceri de 4,7 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2018. Brandul şi-a majorat de trei ori afacerile în ultimii cinci ani, perioadă în care a adău­gat în portofoliu circa 300 de farmacii noi, din deschideri sau achiziţii.

    „Profiturile trebuie reinves­ti­te an de an, echipa trebuie mărită, concu­renţa studiată şi depăşită“, spunea anterior pentru ZF antreprenoarea Anca Vlad (foto), fondatoarea businessului.

    Profitul net al Catena a fost de 190 de milioane de lei în 2019, în creştere cu 5% faţă de anul precedent, din datele oferite de reprezentanţii companiei. La nivel naţional, sub brandul Catena funcţionează 800 de farmacii, ceea ce duce veniturile medii ale unei farmacii la 5,8 milioane de lei per unitate, din calculele ZF. Veniturile diferă însă de la unitate la unitate, iar datele sunt trimise de companie la nivel cumulat.

    Brandul Catena este operat de mai multe companii, spre deosebire de distribui­torul de medicamente Fildas Trading, care operează pe o singură entitate.

    Catena a intrat pe piaţă  în 1998, când antreprenoarea Anca Vlad, care deţinea la acel moment distri­buito­rul de medi­ca­mente Fildas Tra­ding, a cum­pă­rat 30 de farmacii din Piteşti – re­ţea­t­ua Argeşfarm. Ulterior, com­pa­nia s-a dezvoltat şi au continuat şi achiziţiile, care au dus brandul la 800 de unităţi la nivel naţional.

    Cererea de medicamente, în special produse care sunt eliberate fără reţetă, suplimente naturale, produse cosmetice, au determinat creşteri pentru retailul farma, jucătorii orientându-se spre reduceri acordate pacienţilor la produsele fără prescriptţie.

    În ultimii doi ani, retailul farma a intrat în zodia achiziţiilor, după ce doi jucători internaţionali au cumpărat businessuri locale de la vârful clasamentului.

    De exemplu, cehii de la Penta Investments au cumpărat farmaciile Sensiblu şi distribuitorul Mediplus, iar grupul Farmexim, cu farmaciile Help Net, a intrat în portofoliul germanilor de la Phoenix. Astfel, în top cinci cei mai mari jucători au mai rămas trei afaceri controlate de antreprenori români – Catena (Anca Vlad), Dona (Eugen Banciu) şi Ropharma (Mihai Miron).

    Retailul farma a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar în 2020 piaţa a sărit de 20 mld. lei, potrivit estimărilor ZF.

    La nivel naţional sunt circa 8.100 de farmacii, dintre care 27%, adică mai bine de 2.200, aparţin primilor cinci jucători din piaţă.

    În total, primele cinci lanţuri farmaceutice controlează 2.200 de unităţi, adică 27% din piaţa totală. În piaţă mai funcţionează şi lanţurile de farmacii regionale, care controlează până la 50 de unităţi farmaceutice pe raza câtorva judeţe.

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.