BusinessMagazin

Tag: farma

  • Atradius: Exportatorii români se confruntă cu riscuri sporite generate de pieţele globale

    „În acest context economic, unele industrii autohtone vor fi expuse într-un mod semnificativ riscului de credit, şi anume industria textilelor şi a prelucrării metalelor. Altele, precum agricultura, industria chimică şi farma, sau sectorul serviciilor financiare nu vor fi afectate”, spune Andreas Tesch, chief market officer Atradius. El adaugă că „acelaşi lucru este valabil şi pentru industria constructoare de maşini. Pe de altă parte, sectorul electronicii şi de IT, transportul, construcţiile, serviciile, energia, industria alimentară şi industria auto – puternic orientată spre export – se confruntă cu o expunere moderată la riscul de credit”.

    Având în vedere că, în România, rata medie a insolvenţelor este dublă faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, este vital ca societăţile să stabilească un management eficient al creditului şi să se protejeze împotriva riscurilor de credit comercial în creştere.   

    „La nivel mondial, exportatorii se confruntă cu un mediu politic şi economic din ce în ce mai dificil. În sfera politică, observăm o creştere a măsurilor protecţioniste”, explică Andreas Tesch. Potrivit reprezentanţilor Atradius, un alt factor de incertitudine îl reprezintă Brexit-ul, ale cărui consecinţe sunt încă dificil de anticipat.

    În privinţa riscurilor economice, există o permutare continuă şi semnificativă a fluxurilor comerciale în favoarea unor noi jucători precum China şi alte ţări emergente din Asia, evoluţie care se va accentua în viitor. În plus, creşterea îndatorării la nivel mondial, accelerarea inflaţiei şi scumpirea creditelor ar putea vulnerabiliza consumul şi investiţiile la nivel mondial. Mai mult, piaţa valutară şi cea de mărfuri la nivel mondial rămân extrem de volatile, provocând astfel riscuri suplimentare pentru producători, din cauza speculaţiilor.

    Deşi creşterea economică este de aşteptat să rămână puternică, incertitudinea politică ar putea îngreuna deciziile de afaceri şi investiţiile de capital, în condiţiile în care măsurile fiscale pro-ciclice vor afecta avansul PIB pe termen mediu. Recentele probleme din domeniul fiscal şi incertitudinea politică reprezintă, din ce în ce mai mult, un risc sporit la adresa potenţialului economic al României. Mediul de afaceri intern s-a deteriorat în ultima perioadă, România scăzând nouă poziţii – până pe locul 45 din 190 de ţări – în cel mai recent Top al Uşurinţei de a Practica Afaceri al Băncii Mondiale. În final, înăsprirea politicii monetare de către BNR ar putea să potolească inflaţia, pe de o parte, dar să încetinească ritmul de creştere economică pe de alta parte.

    „Pentru o singură afacere, este foarte dificilă evitarea riscurilor de mai sus, din cauza lipsei de informaţii cu privire la pieţe şi a expertizei din industrie. Cu un partener experimentat şi calificat, precum Atradius, companiile vulnerabile pot avea succes la o gamă largă de business intelligence şi, astfel, să devină conştiente de riscurile la care sunt expuse pe pieţele interne sau externe”, subliniază Andreas Tesch.

     

  • Managerul care s-a întors în România după ce a condus afaceri de zeci de milioane de euro în Rusia, China sau India

    ”Pe termen lung, Mylan vrea să rămână în România, o piaţă de 20 de milioane de oameni. Ca în orice industrie, există suişuri şi coborâşuri, însă credem în România şi credem că lucrurile se vor schimba în bine – nevoia de sănătate există, nevoia de medicaţie există, cu atât mai mult accesul la medicamente cu preţuri pe care să şi le permită mai mulţi consumatori. E ca şi cum aş fi un navigator şi am nişte valuri în faţă, dar ştiu, pe termen lung, unde vreau să ajung“, descrie Adrian Grecu viziunea sa despre piaţa locală, prin prisma companiei pe care o conduce din 2015.

    Mylan România este subsidiara uneia dintre cele mai mari firme producătoare de medicamente şi a intrat pe piaţa românească în urmă cu trei ani prin cumpărarea diviziei de medicamente generice Abbott Laboratories. Compania are un portofoliu de 50 de medicamente generice (ca Tenofovir sau Klacid), dintre care majoritatea sunt vândute prin intermediul farmaciilor, pe bază de prescripţie.

    Conform datelor Cegedim citate de Grecu, Mylan a generat anul trecut vânzări de circa 200 de milioane de lei, la preţ de producător; country managerul companiei subliniază însă că datele Cegedim nu includ taxa de clawback, specifică industriei, precum şi alte discounturi sau reduceri de preţuri etc., astfel că valoarea reală a rezultatelor interne ale companiei este mai mică. De aceea, la nivelul pieţei se observă o creştere în ceea ce priveşte vânzările brute, observă el, dar ca vânzări nete este vorba mai degrabă despre o uşoară scădere.

    Cel mai bine vândute produse din portofoliul Mylan sunt cele pentru controlul trigliceridelor, împotriva vertijului, antibioticele, antiinflamatoarele, vaccinurile antigripale. Medicamentul împotriva vertijului, de pildă, Betaserc, este un produs pe bază de prescripţie, care generează între 15 şi 20% dintre vânzările companiei.

    Un produs lansat recent, pe segmentul medicamentelor OTC (over the counter, care se vând fără reţetă – n.red.) este destinat tratării oboselii funcţionale; acesta costă între 30 şi 35 de lei. Conform Cegedim, creşterea pieţei OTC-urilor a fost anul trecut de 16-18%; din punctul de vedere al lui Adrian Grecu, acest lucru nu se poate menţine pe termen lung. Compania este prezentă şi pe segmentul vaccinurilor antigripale, iar potrivit country manager-ului Mylan, în sezonul actual nouă din zece dintre pacienţii vaccinaţi au primit vaccinul de la Mylan. |n ceea ce priveşte epidemia de gripă din acest an – despre care Adrian Grecu spune că că a fost cea mai severă din ultimii 10 ani – şi lipsurile vaccinurilor din spitale, country managerul Mylan explică: ”Vaccinurile antigripale nu sunt covrigi, nu te decizi astăzi şi cumperi mâine; procesul durează. De exemplu, la vaccinul antigripal pentru sezonul următor încep deja pregătirile cam de acum. Fiecare ţară ar trebui să îşi facă o idee legată de numărul de vaccinuri disponibile anul viitor“. |n acest sezon au avut la dispoziţie 1 milion de doze, dintre care circa 10% destinate retailului.

    Strategia Mylan pentru anii următori presupune creşterea prezenţei companiei pe mai multe arii terapeutice: ”Dorim să fim prezenţi cu mai multe soluţii terapeutice şi vrem să fim în frunte pe partea de produse anitretrovirale“. Grecu spune că dacă în prezent s-au concentrat pe segmentul de prescripţie – farmacii, vor să îşi crească prezenţa şi pe segmentul spitalelor şi pe al OTC-urilor.

    Principala concentrare a companiei în următoarea perioadă va fi pe segmentul medicamentelor antiretrovirale (folosite în tratamentul HIV), pe care compania este lider la nivel global, cu circa 18 mili-oane de pacienţi trataţi cu produse de la Mylan. |n acest context, şi-au propus să ţintească obiectivul de lideri pe această nişă şi pe piaţa locală. |ncepând cu finalul anului trecut au lansat trei astfel de produse – trei noi molecule generice pentru tratamentul HIV.

    Printre aceste molecule se numără Darunavir, care are un preţ de producător cuprins între 1.000 de lei şi 1.500 de lei, în funcţie de concentraţie, şi Entecavir, care este în procesul de aprobare, pentru care preţul va fi cuprins între 750 de lei şi 1.000 de lei. |n urma introducerii noilor produse, Grecu previzionează pentru anul acesta o creştere în ritm cu piaţa, adică de 4-6%“. ”Sunt trei molecule pe piaţa de HIV, pe care o estimăm la 75 de milioane de euro; în prezent aceasta este dominată de medicamente originale, ceea ce înseamnă costuri ridicate“, descrie Grecu structura pieţei pe care au intrat. Potrivit lui, în contextul în care un generic trebuie să vină cu un preţ cu cel puţin 35% mai mic decât originalul, acestea pot genera reduceri la bugetul statului sau pot conduce spre scăderea taxei clawback cu 1-2%, aducând astfel beneficii întregii pieţe.

    Iar dacă până acum cea mai mare parte a vânzărilor s-au făcut prin intermediul farmaciilor, ţinând cont de schimbarea structurii portofoliului Mylan prin lansarea de noi tratamente, această segmentare se va modifica în timp prin prezenţa pe piaţa tratamentelor HIV, pe antiretrovirale, un procent mai mare fiind generat în viitor de segmentul spitalelor.
    Planurile Mylan vizează însă şi lansarea de produse injectabile pentru spitale – antibiotice, tratamente oncologice. ”Cu siguranţă va creşte ponderea vânzărilor prin intermediul spitalelor. Obiectivul pe termen foarte lung este să avem un portofoliu cât mai diversificat, să satisfacem toate ariile terapeutice, cu  cât mai multe produse.“

    Ce înseamnă piaţa locală pentru Mylan? ”Am fost curios să aflu informaţii despre toţi jucătorii şi am studiat datele Cegedim. A rezultat că pentru primii 30-40 de producători din România, piaţa locală reprezintă 0,3-1% din totalul veniturilor. Fac excepţie cei care au prezenţă locală prin intermediul unei fabrici; în cazul lor procentul urcă la 2-3%.“ Nu precizează dacă acest procent este satisfăcător sau nu, ci doar că datele trebuie puse în context: cheltuiala alocată sănătăţii a altor ţări, nivelul de trai, PIB-ul. ”De aceea, până la urmă, dacă majoritatea au între 0,3, 0,5 şi 0,7%, înseamnă că acesta este normalul, cine are mai jos înseamnă că a subinvestit în România.“

    Potrivit datelor statistice citate de Grecu, consumul de generice se plasează la 25-28% din valoarea totală a pieţei; există ţări unde procentul de generice este mult mai mare, altele în care procentul de generice este mai mic. Spre exemplu, în Statele Unite, proporţia este de 10% generice, 90% inovative (originale). Dar acolo, explică Grecu, diferenţa de preţ între un produs inovativ şi altul generic este şi de 10-20 de ori mai mare. Potrivit lui, raportul ideal ar trebui să fie cuprins, pe piaţa locală, între 40 şi 60%.

    Adrian Grecu, care este şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), şi-a început cariera în industria farma în anul 2000, după ce a studiat într-un program MBA în Spania. Anterior, a absolvit facultatea de chimie la Universitatea din Bucureşti, iar apoi a lucrat în vânzări în cadrul unei companii americane timp de trei ani. |n 1998 a plecat să studieze într-un program MBA în cadrul Universităţii Navarra din Barcelona. ”În MBA m-am îndrăgostit de cifre şi mi-am spus că dacă găsesc un job în domeniul financiar, am să îl accept.“ Oportunitatea a venit după absolvire, odată cu obţinerea unui post în domeniul financiar la compania americană de produse farmaceutice Eli Lilly. Era un rol de analist financiar care acoperea iniţial piaţa locală şi Bulgaria; un an mai târziu, în 2001, a fost mutat în Viena, în biroul regional, de unde acoperea tot centrul şi estul Europei, inclusiv Rusia. A stat în Viena între 2001 şi 2003, iar apoi s-a întors în România ca să lucreze ca director financiar pentru filiala de pe piaţa locală a multinaţionalei din domeniul farmaceutic Abbott. A avut această funcţie timp de trei ani, iar în 2006 a fost promovat ca director financiar regional, rol din care acoperea mai multe ţări din regiune – România, Bulgaria, ţările baltice, Israel.

    După doi ani, a revenit la ”dragostea din trecut“, respectiv vânzarea comercială, odată cu primirea unei noi responsabilităţi, tot în cadrul Abbott: de a merge în Singapore şi a fi director comercial pentru Rusia, India şi China. ”Pentru o persoană, din punct de vedere profesional, e aproape schimbarea extremă: de pe financiar treceam pe comercial, de pe pieţe din estul Europei mă mutam pe pieţe din Asia, o cu totul altă cultură şi altă abordare.“

    Timp de un an a fost director comercial pe anumite branduri ale companiei Abbott, iar un an mai târziu, compania a achiziţionat firma belgiană Solvay, prilej cu care i s-a dat responsabilitatea de a conduce procesul de integrare a companiei Solvay în Abbott pentru Rusia, India, China şi toate ţările fosta Uniune Sovietică. ”Am avut acces din acest rol la toate funcţiile companiei şi la toate provocările care pot exista într-o companie de farma, deopotrivă din punctul de vedere al resurselor umane, dar şi din punct de vedere medical, organizare de forţe de vânzări, strategie de marketing, îmbinare a portofoliului şamd.“

    Grecu a fost trimis în România şi a devenit general manager al companiei la începutul anului 2012. |n urmă cu trei ani, această divizie a fost preluată de compania americană Mylan. ”Din punctul meu de vedere, din 2003 sunt în aceeaşi companie – organizaţia este aceeaşi, dar din 2015 ne-am schimbat numele în Mylan şi acum ducem mai departe viziunea şi misiunea companiei ca al doilea cel mai mare producător global  de medicamente generice.“

    Cum sunt celelalte pieţe pe care a activat comparativ cu piaţa locală?

    ”Depinde ce vrei tu să extragi din locul în care te afli. Experienţa de trei ani şi jumătate a fost extraordinară, dar îmi doream o schimbare, să schimb ţara, să am alte provocări, astfel că a fost pozitivă întoarcerea.“ Chiar dacă s-a confruntat cu modele de abordări şi provocări diferite, spune că s-a inspirat din fiecare piaţă pe care a avut oportunitatea să observe diferenţele. Spre exemplu, a observat că ruşilor le place să dovedeşti că eşti stăpân pe tine şi ştii despre ce vorbeşti, nu le place să vadă ezitări: ”Trebuie să fii ferm şi să ştii exact ce vrei, fără să fii nepoliticos“. |n China, a dat de oameni foarte pragmatici: ”Nu trebuia să discutăm prea mult şi să facem mai multe slide-uri pentru o strategie; am agreat pragmatic paşii care sunt de făcut, iar apoi treceam la execuţie.“ Pe de altă parte, în cultura indiană se doreşte socializarea: Acolo trebuie să discutăm, să exprimăm strategii, să le punem pe slide-uri frumoase, să ne mai gândim o dată dacă într-adevăr vrem să facem aşa şi abia apoi să trecem la execuţie“.

    Country managerul Mylan România îşi descrie stilul de leadership drept unul colaborativ: ”Mă interesează binele colegilor şi mă interesează să aud şi părerea lor, dar în cele din urmă eu va trebui să iau decizia finală; când vine vorba despre a decide ce facem mai departe, cer părerea tuturor, încerc să ascult, să nu influenţez echipa când avem discuţii despre oportunităţi, dar fără îndoială iau decizia fără ezitări“. Oferă şi un sfat celor care îşi doresc să evolueze în domeniul în care şi-a construit cariera: ”Să fie pregătiţi pentru provocări“. Iar ca viitori lideri, îi sfătuieşte să creadă în oameni: ”Nu se poate face nimic fără o echipă, dacă ajungi undeva sus, nu trebuie să ţi se urce la cap, iar egoul să te ducă într-o altă direcţie decât ar trebui; totodată, trebuie să fii pregătit să munceşti, să depui efort – nimic nu vine uşor.

  • Vânzarea A&D Pharma, confirmată: “Negocierile au fost foarte intense în ultimele 5 luni”

    Reprezentanţii Penta Investments nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei însă, potrivit unor surse ale Business Magazin, aceasta ar fi cuprinsă între 100 şi 200 de milioane de euro.

    Tranzacţia a fost semnată ieri seară (20 decembrie), iar negocierile au fost foarte intense pe parcursul ultimelor cinci luni, a descris tranzacţia pentru Business Magazin Martin Danko, external relations manager în cadrul Penta Investments.

    “Penta este un investitor pe termen lung. În sectorul farmaciilor, ne dezvoltăm prezenţa prin intermediul Dr. Max, un lanţ cu 1.300 de farmacii în Europa Centrală şi de Est. Strategia noastră constă în a ne poziţiona ca lider de piaţă pentru a dezvolta produse de calitate şi accesibile pentru pacienţii noştri. Achiziţia A&D Pharma este o realizare în atingerea acestui obiectiv”, spune Danko.

    Cehii au mai negociat anterior preluarea A&D Pharma acum mai bine de cinci ani, însă atunci deal-ul a picat, potrivit informaţiilor ZF primite în momentul în care tranzacţia a intrat în linie dreaptă. Tot atunci, ZF scria că valoarea tranzacţiei o plasează în topul celor mai mari din acest an şi că plata se va face în etape, mai exact se va achita o sumă iniţial pentru ca apoi, în funcţie de rezultatele din următorii ani, să fie plătite noi tranşe. Grupul A&D Pharma este controlat de Walid Abboud, Roger Akoury, Ludovic Robert şi Michel Eid, fiind liderul pieţei de distribuţie de medicamente prin compania Mediplus Exim şi cel de-al doilea jucător din piaţa de retail de profil cu reţelele Sensiblu şi Punkt. Împreună cele două au afaceri de 5,7 mld. lei (1,3 mld. euro) şi un profit brut cumulat de 152 mil. lei, scrie ZF.

    Fondul ceh de investiţii Penta Investments, prin intermediul grupului farma Dr. Max, a intrat pe piaţa locală în vara acestui an, când a preluat lanţul de 31 de farmacii deschise sub brandul Farmaciile Arta, precum şi o companie de distribuţie de medicamente. Fondul de investiţii Penta Investments este activ pe zece pieţe din Europa şi are sub administrare active de 8,5 mld. euro, iar pe piaţa locală acesta era prezent din 2015 pe piaţa pariurilor sportive şi a jocurilor de noroc, deţinând compania Fortuna Entertainment, potrivit ZF.

     

  • Povestea brazilianului care se află la cârma GSK România

    “Ca brazilian, poţi să creezi mai uşor o relaţie bună cu românii, pentru că sunt multe asemănări între cele două ţări”, declară Andre Vivan da Silva, CEO-ul GlaxoSmithKline (GSK) România. Printre cele enumerate de el se regăseşte, pe de o parte, perioada de „libertate”, referitoare la regimul politic – Brazilia „s-a eliberat” în 1984, iar România cinci ani mai târziu. Pe de altă parte, dacă ne raportăm la factorii economici, la indicatorii de performanţă per capita, la PIB, cele două ţări arată aproximativ la fel, spune şeful GSK România, care povesteşte că propunerea de a prelua această funcţie i-a fost pe plac din start.

    Însă povestea carierei sale începe cu 30 de ani în urmă, pe vremea când tânărul Andre avea doar 15 ani şi a fost nevoit să muncească. „Pe de-o parte, am început să lucrez pentru a căpăta experienţă, dar în Brazilia trebuie să munceşti pentru că ai nevoie”, povesteşte el. Pe de altă parte, munca este valoarea pe care familia ta ţi-o oferă, într-o cultură în care membrii familiilor trebuie să coopereze, să se ajute între ei. „Aşa am început – făceam cercetări de piaţă în stradă, livram mâncare, o ajutam pe mama la diverse. După care am fost în armată. Toate acestea s-au întâmplat până la 21 de ani”, adaugă Da Silva. Cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o în această perioadă a fost faptul că a plecat de la zero, iar pentru a creşte şi pentru a ajunge lider de companie a avut de parcurs un drum lung, presărat cu numeroase experienţe.

    În industria farma a intrat în 1994, când şi-a început cariera ca reprezentant de vânzări. „Pot să-mi definesc cariera în farma ca 555. Cinci ani ca reprezentant de vânzări, cinci companii diferite, cinci ţări diferite”, precizează el. De ce punctează pe cei cinci ani ca reprezentant de vânzări? Pentru că asta a fost baza: „Am înţeles cumpărătorul, m-am confruntat cu problemele, am fost faţă în faţă cu refuzurile, cu oportunităţile, cu riscurile. Asta mi-a oferit mai multă experienţă şi putere”, declară Andre Vivan da Silva. După cei cinci ani, a decis să-şi continue studiile şi să îmbine şcoala cu munca, aşa că a absolvit studii economice, după care a făcut un master în resurse umane şi încă unul, în Marea Britanie, în strategie. „Când am decis să urmez un master în Marea Britanie, am demisionat. Pe atunci lucram la Ely Lilli. Principala învăţătură pentru mine a fost aici curajul de a demisiona, în contextul economiei instabile din Brazilia. Când faci aşa ceva întâmpini multă rezistenţă – de la prieteni, de la apropiaţi. Îmi amintesc reacţiile cu care m-am confruntat eu: «Eşti nebun, cum să pleci în UK, aşa, fără niciun ban?». Dar am făcut-o!”, povesteşte Da Silva.

    În Marea Britanie, Da Silva a trăit experienţe memorabile, spune el şi dă ca exemplu faptul că a lucrat un an la McDonald’s, unde, pe lângă faptul că avea nevoie de bani să se întreţină, a profitat de toate oportunităţile de a învăţa. „McDonald’s nu a fost pentru mine doar un job pentru a face bani, ci am studiat corporaţia, mecanismul, pe lângă faptul că lucram cu tineri de 16 ani, eu având 28”, povesteşte brazilianul. De aceea, consideră că este folositor pentru orice tânăr să profite de orice oportunitate care se iveşte în viaţă la un moment dat, „iar dacă reacţionezi negativ la anumite lucruri, mintea ta va fi ocupată să reziste la ele, în loc să vezi partea pozitivă”, adaugă el.

    Ulterior, un alt moment ce i-a marcat cariera a fost revenirea la Eli Lilly. După ce şi-a încheiat studiile s-a întors în Brazilia şi a parcurs un alt şir de interviuri la Ely Lilli, unde i s-a oferit o poziţie în resurse umane, în 2000. A ales acest domeniu atât datorită studiilor sale, dar şi faptului că îi plăcea să lucreze cu oamenii, să se implice în politicile de cultură organizaţională. „Când am decis că vreau să studiez resurse umane – fiind în perioada în care eram reprezentant de vânzări – am simţit din nou rezistenţă din partea apropiaţilor. Mă întrebau de ce HR, când marketingul, ingineria erau domeniile aflate atunci pe val”, spune el. Însă unul dintre lucrurile pe care le-a învăţat, de-a lungul timpului, a fost să nu renunţe la visele sale şi să ia propriile decizii, aşa că a mizat din nou pe părerile sale, în detrimentul celor apropiaţi. Iar motivaţia pentru care a ales HR a fost simplă: a considerat şi atunci, dar şi acum că este singura modalitate de a aduce sustenabilitate în lume. „Procesele, produsele se schimbă în timp, însă oamenii rămân.Trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă rezistenţei. Un factor important este pe cine asculţi, pentru că, în multe cazuri, mai ales în lumea de azi, nu suntem foarte selectivi cu ceea ce trăim zi de zi, pe cine ascultăm, mai ales când vine vorba de carieră”, consideră CEO-ul GSK.

    După această perioadă, având în vedere experienţa sa în resurse umane, a fost trimis spre departamentul de marketing, domeniu în care a lucrat în trei companii diferite, manager pe toate ciclurile produsului, de la stadiul de concept al unui produs până la livrarea sa. De la Lilly s-a mutat la Lundbeck, apoi la Organon şi Schering Plough, pe e-marketing. Experienţa căpătată până în acest punct l-a propulsat spre următorul pas: poziţii de conducere a afacerilor. Toate acestea în Brazilia, „unde mi-am construit cariera” şi unde a luat contact pentru prima dată cu GSK, la începutul lui 2009.

    În GSK a primit, iniţial, o poziţie de conducere a unei divizii de business, cea de produse inovative, aflate sub protecţia brevetului, fiind responsabil de un buget de circa 70 de milioane de lire sterline. La puţin timp însă, a înfruntat prima mare provocare din cadrul companiei: superiorul său direct i-a spus că obiectivul diviziei sale este să crească cu 38%. „Ce puteam să spun? M-am uitat la el şi i-am răspuns: Dă-mi spaţiu, voi reuşi”, povesteşte Da Silva. Însă ambiţia nu a fost singurul lucru care i-a adus, în cele din urmă, reuşita. Înţelegerea contextului, a pieţei, a fost un alt atu pe care s-a sprijinit; piaţa creştea într-un ritm de 11-12%, însă el a luat în calcul atât poziţionarea companiei la acea vreme, aşa cum o percepeau clienţii, dar şi spaţiul de dezvoltare pe care îl avea la dispoziţie. „Nu vorbim doar de ceea ce se vede la suprafaţă, dar şi despre ce nu vezi, iar acel spaţiu trebuie să fie valorificat. Cred că am fost condus de provocare, de schimbare. Iubesc schimbarea”, punctează CEO-ul. Astfel, divizia de care era responsabil a ajuns în trei ani la circa 130 de milioane de lire sterline.

    Trei ani mai târziu, în 2011, a primit oferta de a se muta în Londra, unde trebuia să se ocupe de creşterea eficienţei unei unităţi, prin reorganizarea departamentelor de marketing, vânzări şi digital; avea o echipă de circa 40 de oameni, jumătate fiind în Singapore şi jumătate în Anglia, iar provocările au fost diferite, mai ales culturale. „Cum te adaptezi diferitelor culturi, într-o perioadă mai scurtă de timp? Câteva lucruri pe care poţi să le faci, pe lângă cele câteva cuvinte pe care le poţi învăţa, fac diferenţa pentru aceşti oameni. Spre exemplu, poţi împrumuta câteva dintre obiceiurile lor”, explică acesta. În Marea Britanie a locuit timp de doi ani, după care a primit o poziţie pe perioadă determinată, de şase luni, în China, unde rolul său era de a reorganiza afacerea, de a ajuta organizaţia să se plieze pe noile misiuni. „China este un loc diferit, unde înveţi multe. De exemplu, dacă vrei să te apropii de cineva, trebuie să bei, altfel nu le eşti prieten. Cu cât eşti mai beat, cu atât te apropii mai tare, deci eşti un adevărat prieten”, povesteşte Da Silva râzând. De altfel, adaugă el, experienţa din China a fost o mare provocare pentru că niciodată nu ştii ce gândeasc oamenii, nu le înţelegi expresiile, iar în acest caz „trebuie să-ţi dai seama de mecanism, pentru că nu reacţionează, au aceeaşi faţă tot timpul”.

     

  • Cegedim: Uşoară redresare pe piaţa medicamentelor la jumătatea anului 2017

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a fost de 13,13 miliarde lei la preţ de distribuţie, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor Rx din farmacii a crescut cu 7,8% faţă de iulie 2015 – iunie 2016.
     
    Pharma & Hospital Report, studiu de referinţă în analiza pieţei farmaceutice din România, este realizat începând cu anul 1996.„ Deşi la nivel de ansamblu lucrurile par a se fi liniştit puţin pe piaţa medicamentelor, mă tem că nu este deloc aşa. Creşterea este ne-uniformă, taxarea (prin claw-back) de asemenea, iar aproape tot lanţul de aprovizionare încearcă să facă din disponibilitatea produsului un avantaj competitiv necorespunzător. Ne-am întors în timp cu 15-20 ani, când medicamente relativ banale nu se găseau sau se găseau cu dificultate, spre disperarea bietului pacient.” a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim. 
     
    În trim. 2 2017, volumul total al medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 139,4 milioane cutii, în creştere cu 6,0% faţă de trimestrul 2 din 2016, creştere cauzată în special de canalul de retail, care a înregistrat un avans de 6,1%. Pe segmente, ratele de creştere în volum au fost de 4,0% pentru Rx în farmacii,10,3% pentru OTC în farmacii şi 3,7% pentru spitale.
     
    În perioada iulie 2016 – iunie 2017, volumul total al pieţei a fost de 561,0 milioane cutii, în creştere cu 5,4% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Volumul medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 348,0 milioane cutii (+3,2% faţă iulie 2015 – iunie 2016), cel al medicamentelor fără prescripţie (OTC) s-a ridicat la 185,3 milioane cutii (+10,5%), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 27,8 milioane cutii (+1,5%).
     
    În trim. 2 2017, valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 3,29 miliarde lei, în scădere cu 0,1% faţă de trimestrul 2 din 2016, scădere datorată în special contractelor cost-volum-rezultat, care au înregistrat scăderi mai mari de – 80%. Pe segmente, ratele de creştere în lei au fost de -7,5% pentru Rx în farmacii, 19,3% pentru OTC în farmacii şi 14,8% pentru spitale.
     
    În perioada iulie 2016 – iunie 2017, valoarea totală a pieţei a fost de 13,13 miliarde lei, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 8,67 miliarde lei (+7,2%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au atins 2,85 miliarde lei (+18,1%), iar segmentul de spital a atins 1,60 miliarde lei (+11,6%).
    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi într-o măsură mai mică cost-volum (CV), totalizând cca 676 milioane lei, piaţa de medicamente Rx fără contract din farmacii a crescut faţă de perioada iulie 2015 – iunie 2016 cu 7,8%, însumând 7,99 miliarde lei.

  • RASCI îşi extinde lista membrilor cu trei companii

    „Le urăm celor trei companii bun venit în rândul membrilor noştri şi suntem convinşi că vom avea o colaborare fructuoasă, care, pe termen lung, va avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a consumatorilor români. Ne-am propus, încă de la înfiinţarea asociaţiei, să ne constituim ca o voce puternică, competentă şi unitară a industriei pe care o reprezentăm. La numai un an de la înfiinţare, suntem mult mai aproape de îndeplinirea acestui deziderat, cu noi membri ce ȋmpărtăşesc aceeaşi vizune şi prin numeroase iniţiative ce au ca scop final informarea corectă a consumatorilor români şi promovarea îngrijirii personale responsabile”, spune Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Bazele asociaţiei au fost puse cu un an în urmă de producători, importatori şi distribuitori de medicamente fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, activi pe piaţa din România (Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer, Prisum). La scurt timp după ȋnfiinţare, celor şapte membri fondatori li s-au alăturat şi alte companii (Fildas, Secom, Terapia şi UniComs), iar Antibiotice, Berlin-Chemie şi WÖRWAG Pharma sunt cei mai noi membri ai asociaţiei.

    „Cu această ocazie marcăm nu doar extinderea asociaţiei, ci şi împlinirea unui an de activitate. La doar un an de la înfiinţare, suntem mândri să anunţăm că RASCI are o colaborare strânsă cu autorităţile şi instituţiile abilitate din domeniu, dar şi cu instituţii şi organizaţii profesionale europene, în vederea actualizării şi îmbunătăţirii normelor existente, precum şi alinierii cadrului legislativ naţional curent la bunele practici europene. Totodată, RASCI a încheiat un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), în sensul sprijinirii reciproce, tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către comunicarea comercială a companiilor din industrie şi a contribuit cu expertiza sa în cadrul celor mai relevante evenimente din piaţă. Mai mult, am pus bazele unei ample campanii educaţionale ce urmăreşte întocmai informarea corectă asupra categoriilor de produse reprezentate, rolul şi efectele lor asupra organismului şi diferenţele clare dintre acestea, campanie ce va fi implementată pe termen lung, începând cu a doua jumătate a acestui an”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI susţine administrarea responsabilă şi avizată de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicală pentru îngrijire personală, prin informarea corectă şi educarea consumatorilor români.

  • Companiile din industria farmaceutică, vizitate de Fisc de peste 500 de ori, în ultimii cinci ani

    “În ultimii cinci ani au fost desfăşurate un număr de 545 de acţiuni de inspecţie fiscală la contribuabili care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei farmaceutice, prin care au fost stabilite diferenţe suplimentare de peste 563 milioane de lei, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale de peste 375 mii de lei”, se arată în răspunsul ANAF.

    Primele zece corporaţii din piaţa farma au înregistrat creşteri ale vânzărilor cuprinse între 15% şi 325% în ultimul deceniu, cu cea mai mare rată de creştere pentru israelienii de la Teva Pharmaceuticals, care au au ajuns de la circa 80 de milioane de lei în 2007 la 340 de milioane de lei anul trecut, conform calculelor Ziarului Financiar pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    Primele zece cele mai mari companii din această industrie au ajuns la vânzări de 6,2 miliarde de lei.

    Potrivit Ziarului Financiar, piaţa farmaceutică românească este un butoi cu pulbere de la începutul anului în condiţiile în care marii jucători invocă „motive comerciale“ pentru a scoate medicamente de pe piaţă, distribuitorii preferă varianta exportului paralel pentru o serie de medicamente, iar în tot acest cerc consumatorul este cel care nu găseşte în România produsele de care are nevoie.

     

  • Liberty Technology Park Cluj ajunge la un grad de ocupare de 100%

    IBM se adaugă unor companii precum Siemens, KPMG, Arvato Bertelsmann, Altran, Halcyon Mobile şi Control Data Systems, care au ales parcul tehnologic inaugurat în urmă cu mai bine de trei ani la Cluj-Napoca pentru a-şi dezvolta operaţiunile locale. În total, 33 de companii mature şi start-up-uri, atât româneşti, cât şi din străinătate, totalizând peste 1.700 de angajaţi, alcătuiesc ecosistemul complex al Liberty Technology Park Cluj.

    Proiectul dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A. 70% dintre rezidenţi sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software şi R&D (cercetare şi dezvoltare). Parcul tehnologic găzduieşte şi start-up-uri cu finanţare românească şi străină. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocaţi (expaţi), iar până la sfârşitul anului se estimează un total de 2.000 de angajaţi care să-şi desfăşoare activitatea aici.

    Peste jumătate din suprafaţa totală este ocupată cu spaţii verzi, teren de sport, zonă de grill şi de cowork, facilităţi indoor şi în aer liber. Parcul tehnologic are un grad ridicat de eficienţă energetică şi a primit numeroase distincţii atât pentru design, cât şi funcţionalităţi, iar anul trecut a obţinut certificarea BREEAM „Excelent” pentru corpurile D şi E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Tot anul trecut,  Liberty Technology Park Cluj a fost declarat cel mai inovator proiect în pieţele secundare la Gala Forbes Best Office Buildings, a fost dublu nominalizat pe lista scurtă la SEE Real Estate Awards, singura competiţie dedicată domeniului imobiliar din regiunea de sud-est a Europei, şi a câştigat premiul pentru abordare sustenabilă în dezvoltarea unui parc tehnologic, acordat în cadrul galei Forbes Green Awards. Suprafaţa medie închiriată de companii este de 550 mp, în timp ce doi chiriaşi ocupă peste 2.000 mp fiecare, iar alţi doi peste 1.000 mp fiecare.

    Liberty Technology Park Cluj, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, a fost lansat în 5 decembrie 2013 şi a adus peste 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A pe piaţa locală, în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro. Proiectul este o iniţiativă Fribourg Capital, sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.

    Gradul de ocupare a parcului tehnologic este de 100%, iar majoritatea rezidenţilor sunt companii IT: Siemens, IBM, Halcyon Mobile, Altran, Iron Mountain Romania, Control Data Systems, Digital Ventures Development, Luminos Software, Voquz, SmartUp. Activează aici şi companii din zona serviciilor conexe – GTS Telecom (Data Center), Arvato Bertelsmann (Contact Centers), KPMG (Accounting and Business), Regal Beloit (Marketing), Impact Hub (Community & Business), Wörwag Pharma (Pharma), Medicover (Health), Liberty Fitness (Gym). Parcul tehnologic găzduieşte şi acceleratorul Spherik, precum şi start-up-uri, printre care Planable, SuppOffice, Primul Medic.

  • Programul RESPIRO al A&D Pharma a integrat 600 de farmacii independente în primul an de la inaugurare

    RESPIRO este un program modular care oferă un pachet de servicii specializate cu valoare adaugată atât farmaciilor, cât şi pacienţilor acestora. Prin programul RESPIRO, farmaciile partenere îşi păstrează autonomia şi identitatea proprie, beneficiind deopotrivă de acces la resurse importante de business, puse la dispoziţie de A&D Pharma.

     “RESPIRO este un proiect apărut din grijă pentru pacienţi, pe care l-am dezvoltat pentru a veni în sprijinul celor mai importanţi parteneri ai noştri, farmaciile. Programul a fost construit în timp, pe baza nevoilor specifice ale clienţilor noştri, dar şi a expertizei de retail şi distribuţie a Grupului A&D Pharma, fiind coordonat de cei mai competenţi specialişti din domeniu şi completat cu o platformă online, disponibilă pentru toţi partenerii activi RESPIRO. Faptul că, la un an de la lansare, avem 600 de farmacii partenere ne întăreşte convingerea că strategia de dezvoltare a programului RESPIRO, bazată pe construirea unei relaţii de încredere pe termen lung, este în concordanţă cu obiectivele partenerilor noştri”, a declarat Robert Popescu, CEO A&D Pharma.

    Pe lângă avantajele comerciale, farmaciile partenere RESPIRO pot accesa o serie de beneficii integrate, de la optimizarea costurilor operaţionale, până la implementarea programelor de instruire a echipelor de farmacişti. De asemenea, A&D Pharma pune la dispoziţia acestora o platformă online interactivă, uşor accesibilă şi unică pe piaţa farmaceutică din România.

    Farmaciile partenere RESPIRO sunt fie farmacii independente cu un singur punct de lucru, fie lanţuri regionale din toată ţara. Acestea sunt cel mai bine reprezentate în judeţele Constanţa, Galaţi, Sibiu, Cluj şi Prahova, iar A&D Pharma ţinteşte să consolideze reţeaua la nivel naţional.

    “Ne-am integrat în programul Respiro în luna septembrie 2016, şi chiar dacă nu a trecut mult timp de la accesarea programului, am observat deja o serie de avantaje. Pentru noi este un plus faptul că RESPIRO este un program personalizat şi că putem folosi beneficiile în funcţie de nevoile curente, având în vedere că fiecare farmacie este diferită şi are propriul ritm”, e de părere Andrei Coman, Farmacia Camelia, Turda.

    “Sunt foarte încântată de programul Respiro. Cu ajutorul acestui program reuşim să ne aprovizionăm farmacia cu o gamă de produse de interes şi să ne întâmpinăm pacienţii cu medicamentele de care au nevoie. Au trecut doar două luni de când ne-am integrat în program, însă observăm deja o creştere a vânzărilor pe segmentul reţetelor”, declară Farmacist Şef Andra Florea, Farmacia Robert Com, Mediaş, Sibiu.

    “Am ales Respiro pentru că este un program mai relaxat, fără constrângeri. Ne bucurăm deja de avantajele programului, de reducerea costurilor operaţionale şi suntem încântaţi de alegerea făcută”, menţionează Farmacist Şef Elena Burlec, Farmacia Ana-Pharm, Iaşi.

    “Printre avantajele acestui parteneriat se numără posibilitatea de a reduce costurile operaţionale, accesul la discounturi suplimentare şi produse de interes pentru pacienţii noştri, suport pentru managementul echipei. Toate acestea au contribuit la creşterea profitabilităţii, a satisfacţiei echipei, oferindu-le siguranţa că avem posibilitatea să ne ajutăm pacienţii. Toate lucrurile au coerenţă, realism şi transparenţă, iar consolidarea afacerii mele este asigurată de sprijinul unei echipe de profesionişti”, a afirmat Farmacist Şef Dragoş Marian, Farmacia Zen Pharma, Târgu Mureş.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Cătălin Olteanu, director general FM România

    Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din România într-un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, în Dragomireşti, judeţul Ilfov, după ce anul trecut compania a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro. Executivul a intrat în echipa FM Logistic în 2006, pe poziţia de manager de transport, după care a urcat până la cea  de manager regional pentru operaţiunile de la Timişoara, oraşul său natal.

    Înainte de a lucra la FM Logistic, Olteanu a dobândit experienţă în mai multe domenii, fiind, de pildă, inginer proiectant în industria de armanent sau manager de marketing în zona managementului de programe. Ultimul său loc de muncă înainte de FM Logistic a fost în cadrul companiei Solectron România. Directorul FM Logistic se declară pasionat de schi, de plimbările cu bicicleta şi de înot, afirmând că „sportul ajută la deconectare. După o săptămână de şedinţe multiple, nervi nervoşi, negocieri, cifre şi altele, când înot sunt doar eu cu mine”.

    Ca o regulă pe care o aplică atât în viaţa profesională, cât şi în hobby, Cătălin Olteanu consideră etica drept cea mai importantă constantă.