BusinessMagazin

Tag: familii

  • 5 familii mult mai puternice decât masonii sau illuminati, care s-ar putea afla la conducerea lumii

    TopBuzz prezintă o listă cu familiile care deţin o putere uimitoare asupra lumii.

    Rothschild

    Una dintre cele mai cunoscute familii influente este Rothschild care domină băncile centrale şi influenţează guvernământul la nivel mondial. Mayer Amschel Rothschild era un colecţionar al monedelor şi antichităţilor rare din Frankfurt, Germania. În 1760 a primit un patronaj bogat care i-a permis să intre în domeniul bancar în 1790. Deşi istoria familiei este învăluită în mister, sunt zvonuri care susţin că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA:

    Rockefeller

    Fiu al unui escroc, John Davidson Rockefeller a început să-şi construiască imperiul din SUA după ce a cumpărat mai multe părţi ale celei mai mari rafinării din Cleveland în 1885. Aceasta a reprezentat fundaţia companiei Standard Oil din Ohio. Din 1870, Rockefeller a cumpărat rafinăriile rivalilor săi şi a început să deţină monopol asupra industriei. A acaparat circa 90% dintre rafinăriile şi conductele din America.

    Morgan

    În 1893, panica s-a aşternut în SUA din cauza fricii de exportare către ţările străine a aurului, dar John Pierpont Morgan a profitat de oportunitate petru a ”salva” economia şi pentru a restabili încrederea în dolar. Morgan a urmat traseul tatălui său în industria bancară şi a construit J.P Morgan & Company în 1895. Practicile în afaceri lipsite de etică, monopolizarea şi eliminarea competiţiei au dus la crearea unui fenomen numit ”morganizare”.

    DuPount

    Pierre Samuel Sier du Pont de Nemours a fost un economist francez ale cărui politici l-au condus la închisoare în timpul Revoluţei Franceze, dar au ajutat şi la negocierea părţii franceze în timpul achiziţiei Louisianei. După ce a devenit principalul furnizor de praf de puşcă al armatei americane, la începutul anilor 1800, acesta a început să fabrice dinamită în proporţii uriaşe, sub sigla DuPont.

    În timpul Primului Război Mondial, DuPont a furnizat aproape 40% din toate muniţiile folosite de forţele aliate. Fiind una dintre cele mai mari familii dinastice, cu circa 3.500 de membri, clanul du Pont “deţine cea mai veche avere de miliarde de dolari”, potrivit Forbes.

    Bush

    Documentele declasificate în 2003 au dezvăluit membrii societăţilor Yale Skull şi Bone. Documentele din Arhivele Naţionale din SUA dezvăluie că după ce America a intrat în război şi pe când existau informaţii semnificative despre planurile naziste, Prescott Bush, bunicul fostului preşedinte George W. Bush,a lucrat  şi a profitat de companiile apropiate şi implicate în afacerile care au dus la ascencisunea lui Hitler, scrie www.descopera.ro

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • Lupta împotriva COVID-19

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Campania de susţinere a luptei împotriva COVID-19 a fost o reacţie naturală a unei companii pentru care oamenii, clienţi şi angajaţi deopotrivă, şi interacţiunile acestora sunt fundamentale, iar decizia Provident de a se alătura efortului colectiv de susţinere a cadrelor medicale şi a tuturor celor implicaţi în linia întâi a fost o completare a unei serii de acţiuni interne care au prioritizat protecţia angajaţilor şi clienţilor, spun reprezentanţii companiei. Pentru un impact cât mai ridicat în lupta împotriva COVID-19, Provident a decis să reducă substanţial bugetul de comunicare şi să doneze 500.000 de lei către Asociaţia ,,Dăruieşte Viaţă’’ pentru susţinerea construcţiei spitalului modular pentru pacienţii cu COVID-19.

    Descrierea proiectului:
    Proiectul a pornit de la premisa că fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale, prin eforturi dozate pe măsura resurselor proprii. Astel, compania a avut o responsabilitate suplimentară nu doar din prisma resurselor, ci datorită numărului considerabil de oameni care depind de aceasta, de la angajaţi şi familiile lor, la clienţi şi familiile acestora. Obiectivul campaniei a urmărit creşterea capacităţii de răspuns a celor aflaţi în prima linie de luptă împotriva COVID-19, pentru un impact considerabil. Campania a angrenat resurse interne considerabile, nu doar prin cuantumul donaţiei, ci prin implicarea directă a unui număr ridicat de angajaţi. Astfel, odată cu anunţul privind donaţia organizaţiei, a fost lansată şi invitaţia către oamenii din companie de a contribui individual pentru susţinerea construcţiei spitalului. Astfel, prin intermediul canalelor interne de comunicare, angajaţii au fost motivaţi să continue donaţiile, iar aceştia au postat certificatele de donator ca formă de motivare pentru alţi colegi. Astfel, pe lângă donaţia de 500.000 de lei a companiei, s-au adunat alte zeci de donaţii individuale.

    Efecte:
    Pe termen scurt, cu efect imediat, spitalul modular construit în cadrul campaniei de asociaţia „Dăruieşte Viaţă” asigură servicii medicale de specialitate bolnavilor afectaţi de COVID-19, într-un moment în care spitalele deja existente sunt aproape la capacitate maximă, din perspectiva pacienţilor internaţi, iar numărul infectărilor este în continuă creştere. Impactul campaniei, însă, este inclusiv pe termen lung, în contextul în care spitalul modular a fost construit de aşa natură încât, după finalul pandemiei, acesta să fie utilizat ca secţie de terapie pentru marii arşi, grup de pacienţi cu nevoi speciale, costisitoare şi extrem de stricte. Campania a contribuit şi la creşterea gradului de conştientizare a consecinţelor pandemiei de COVID-19. Popularizarea campaniei Provident a generat, doar în prima săptămână, 102 articole în mass-media, inclusiv apariţii TV şi în social media, cu un reach total de aproape 3 milioane de cititori, toate generate organic. Cu un reach în social-media de 60.000 de oameni, campania companiei a completat iniţiativa de comunicare a asociaţiei „Dăruieşte Viaţa”. Toate acestea, în contextul în care un studiu Novel Search, realizat la comanda Provident, a dezvăluit că în societate există un grad de neîncredere privind existenţa COVID-19.

  • Idei de vacanţă în pandemie

    Una dintre acestea este alcătuirea unor grupuri de vacanţă, cu ajutorul unor familii de cunoştinţe ori întâlnite online, scrie Washington Post. Membrii unui grup de vacanţă se aleg în funcţie de anumite criterii, printre care şi opiniile lor cu privire la purtarea măştii sau faptul că-şi procură alimentele necesare online şi deţinerea unei case pe roţi. Grupurile se adună şi stau în izolare, fiecare în rulota sa, două săptămâni, ca să se asigure că nimeni nu manifestă semne de boală, după care pornesc la drum spre locuri care le permit păstrarea distanţei de siguranţă.

  • Drama locuirii în România: în patru sectoare din Bucureşti s-au construit 18.000 de locuinţe, dar nicio şcoală nouă în cinci ani

    Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

    ♦ Anual, în România se construiesc între 50.000 şi 70.000 de locuinţe noi, potrivit INS, însă noile locuinţe nu sunt însoţite de investiţii pe măsură în infrastructură, în parcuri, locuri de joacă, spaţii verzi, terenuri de sport, şcoli sau grădiniţe ♦ Situaţia din Bucureşti, din cele patru sectoare care au răspuns solicitării ZF, este practic oglinda a ceea ce se întâmplă în toată ţara.

    Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

    Ziarul Financiar a întrebat pri­măriile tuturor celor şase sectoare din Bucureşti câte unităţi locative (case şi apartamente) au fost finalizate în fiecare din ultimii cinci ani (2015-2019), dar şi câte şcoli şi grădiniţe au fost date în funcţiune în acelaşi interval în sec­torul pe care îl reprezintă. Cu excepţia primăriilor sectoarelor 4 şi 5, celelalte instituţii au răspuns solicitării ZF.

    Răspunsurile lor reflectă, practic, drama pe care o reprezintă statutul de cetăţean în România: în cele patru sectoare s-au construit aproximativ 18.000 de locuinţe între 2015 şi 2019, dar nicio şcoală ridicată de la zero. În ultimii cinci ani, în cele patru sectoare, s-au construit două creşe şi două grădiniţe, iar o grădiniţă şi o şcoală au fost extinse cu câte un corp nou de clădire.

    „Recent am eliberat şase autorizaţii de construire pentru tot atâtea grădiniţe noi în cartiere unde s-a identificat o cerere mare de asemenea instituţii de învăţământ, iar lucrările vor începe în curând“, spun reprezentanţii compartimentului Protocol şi Relaţii cu Mass-Media al primăriei sectorului 2. Tot ei adaugă şi că în 2020 primăria sectorului 2 a început lucrările de consolidare şi modernizare la alte 22 de şcoli, urmând ca, până în 2022, toate unităţile de învăţământ din sectorul 2 să fie reabilitate. Până în 2022 însă, piaţa rezidenţială va creşte şi mai mult, iar pentru copiii familiilor care se mută este nevoie atât de şcoli moderne, cât şi de locuri mai multe, pentru a susţine cererea mare.

    Părinţii care au însă copii la şcoală fac cu greu faţă numărului existent de astfel de instituţii şi, uneori, trebuie să străbată multe străzi cu maşina pentru a-şi duce copiii să înveţe. În plus, şcolile din Bucureşti se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată.

    „Ne-am mutat acum trei ani într-un bloc nou din cartierul Militari, iar şcoala de care aparţinem şi unde urma să meargă fiul nostru avea atunci între 32 şi 38 de copii la clasele pregătitoare. Străzile din jurul blocului se aglomerează în fiecare an pentru că dincolo de noi, cei care locuim în oraş, aceleaşi străzi sunt folosite şi de familii care au domiciliul în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului. Nu ştiu dacă în Chiajna s-a construit vreo şcoală nouă pentru cei care s-au mutat acolo, dar în zona în care locuim noi au apărut mai multe after-school-uri private, însă nu ştiu să existe vreo şcoală nouă de stat“, spune Carol V., 40 de ani, tatăl unui copil în vârstă de 8 ani.

    Unii dezvoltatori au preluat pe umerii lor responsabilitatea de a construi şcoli sau grădiniţe. Spaniolii de la Gran Via, de pildă, cu 1.000 de apartamente livrate în Militari, spuneau că au în plan să construiască o grădiniţă în ansamblul rezidenţial Gran Via Park. La rândul său, dezvoltatorul Impact, care deţine complexul Greenfield din Băneasa, a spus că vrea să doneze un teren de aproape 10.000 de metri pătraţi pentru construcţia unei şcoli şi a unei grădiniţe publice.

    Problema este că, deşi mai sunt doar două săptămâni până la începerea unui nou an şcolar, părinţii şi elevii încă nu ştiu în ce condiţii se vor desfăşura cursurile în acest context afectat de pandemie. Pe site-ul Ministerului Edu­caţiei nu există informaţii privind modul în care îşi vor deschide şcolile porţile în anul şcolar 2020-2021, iar părinţii, elevii şi profesorii nu au la dispoziţie decât declaraţiile publice pe care ministrul le face din când în când la televizor. Supraaglomerarea claselor, un fe­no­men despre care presa şi părinţii vor­besc de mai mulţi ani, face impo­si­bilă distanţarea băncilor în clase, în condiţiile în care există clase în care învaţă chiar şi 35-40 de elevi. Faptul că, în ultimii cinci ani, nicio şcoală complet nouă nu a fost construită de la zero în Bucureşti arată că disfuncţionalităţile nu fac decât să se perpetueze şi că o rezolvare reală nu s-a regăsit pe lista de planuri a primăriilor cel puţin din 2015 încoace.

    În Bucureşti există 203 şcoli, po­trivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informaţii, aici fiind incluse instituţiile de învăţă­mânt primar, gimnazial şi învăţământ special. În acelaşi an, existau 152.508 elevi înscrişi în învăţă­mântul primar şi gimnazial. În România sunt 2,8 milioane de elevi care trebuie să meargă la şcoală de la jumătatea lui septembrie. În total, 6.200 de şcoli ar trebui să-i primească, iar 3.000 de primari, alături de pro­fesori, trebuie să stabilească în ce condiţii poate începe şcoala.

  • Ţara care înregistrează primele cazuri de COVID din ultimele 100 de zile. Capitala a fost pusă sub carantină

    Noua Zeelandă a înregistrat patru cazuri noi de COVID după 102 zile fără nicio transmisie în rândul comunităţii, a declarat prim-ministrul Jacinda Ardern, potrivit The Guardian.

    Auckland a fost pus sub trei zile de carantină după depistarea celor patru cazuri în rândul unei familii care locuieşte în capitala neozeelandeză. Membrii familiei nu au călătorit peste hotare, aşa că sursa infecţiei este neclară în acest moment.

    Ţara nu a mai raportat nicio transmisie de peste trei luni, iar viaţa şi-a revenit la normal în ciuda controalelor stricte de la vamă.

    Toate cele 22 de cazuri înregistrate înainte de anunţul de marţi sunt ale unor pasageri care s-au întors recent de peste hotare, călătorii fiind izolaţi la scurt timp după aflarea diagnosticului.

    „Cerem oamenilor din Auckland să rămână acasă pentru a opri răspândirea”, a declarat Jacinda Ardern.

    Restul ţării intră automat în nivelul 2 al stării de alertă, fapt ce presupune ca oamenii să poarte măşti de protecţie în zonele aglomerate, iar adunările publice vor fi limitate la 100 de persoane.

     

  • Arafat, celor care spun despre COVID că este o farsă: Priviţi în ochii familiilor celor căzuţi

    Şeful DSU Raed Arafat i-a invitat pe cei care pun la îndoială situaţia în care se află România să privească în ochi familiile eroilor căzuţi la datorie şi să le spună că rudele lor au murit din cauza unei „farse”. Reacţia lui Arafat vine după ce un medic din Olt, diagnosticat cu COVID, a murit.

    Şeful DSU Raed Arafat a scris, luni, un mesaj pe Facebook după ce un medic de la Ambulanţa Olt, confirmat cu COVID-19, a murit.

    „Azi (luni – n.r.), colegii de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt îşi iau rămas bun de la un medic care a lucrat în cadrul serviciului respectiv, după ce a pierdut lupta cu COVID 19. Tot azi, poliţiştii de la IPJ Olt îşi iau rămas bun de la un coleg poliţist care a căzut victimă virsului SARS-COV 2. Recent ne-am mai luat rămas bun de la un coleg pompier din Constanţa şi doi colegi ambulanţieri din Suceava, căzuţi la datorie tot în urma infectării cu virusul SARS-COV 2”, a scris Arafat pe pagina de socializare.

    Acesta le-a transmis un mesaj celor care pun la îndoială acţiunile medicilor şi autorităţilor şi susţin că epidemia este o farsă.

    „În ultima perioadă am asistat la discuţii şi atacuri pe reţelele de socializare, şi în media, în care personaje care nu au niciun habar ce înseamnă medicina, ce înseamnă pandemia şi ce înseamnă virusul cu care ne confruntăm pun la îndoială acţiunile medicilor şi ale autorităţilor fără să ştie ce înseamnă pregătire şi răspuns în astfel de situaţii sau ce înseamnă asumarea răspunderii de către cei care iau deciziile cele mai grele în această perioadă. Invit pe cei care pun la îndoiala situaţia în care ne aflăm, mai ales cei care spun insistent că este vorba de o <farsă>, să privească în ochi familiile celor căzuţi la datorie şi să le spună direct că rudele lor au căzut la datorie din cauza unei <farse>”, a mai scris şeful DSU.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde familiile aflate în carantină sunt tratate oribil. „Casa noastră a ajuns ca o grădină zoologică. Vecinii ne spun să intrăm înăuntru chiar şi atunci când ieşim în balcon pentru un minut”

    India a trimis în carantină la domiciliu zeci de mii de oameni. Dar unele dintre măsurile menite să îi ţină înăuntru – precum semnele postate în afara caselor lor şi publicarea datelor lor personale – au dus la consecinţe neintenţionate şi neplăcute, precum discriminarea, scriu cei de la BBC.

    Familia de şase membri a lui Bharat Dhingra se află în „carantină de acasă” în capitala Indiei, Delhi, de când fratele şi cumnata sa s-au întors din SUA pe 22 martie. Niciunul dintre ei nu a prezentat niciun simptom, dar întreaga familie a urmat sfaturile guvernamentale şi s-a autosesizat. Apoi, oficialii au postat un autocolant în afara casei lor pe care scrie: „Nu vizitaţi. Casă aflată în carantină”. Trebuia să asigure oamenii respectarea regulilor. Dar pentru persoanele ca domnul Dhingra – care respecta deja cu stricteţe regulile – semnul a provocat „stres şi presiune psihologică”.

    „Casa noastră a ajuns ca o grădină zoologică”, a declarat el pentru BBC. „Oamenii se opresc să facă poze când trec pe lângă. Vecinii noştri ne spun să intrăm înăuntru chiar şi atunci când ieşim în balcon pentru un minut. Înţelegem că locuinţele care sunt în carantină trebuie să fie marcate. Oficialii guvernamentali au fost foarte drăguţi, dar atitudinea unor oameni este cea care doare”, a adăugat bărbatul. Unii oameni chiar au distribuit imaginea casei pe grupurile locale de WhatsApp ca avertisment, încălcându astfel intimitatea familiei sale. „Oamenii trebuie să conştientizeze că această măsură de carantină la domiciliu este una de precauţie – nu înseamnă că suntem infectaţi, dar să zicem, chiar dacă am fi, nu trebuie să fim ostracizaţi pentru asta”, a mai spus Dhingra.

     

    BBC a luat legătura cu mai multe persoane din toată ţara care au avut experienţe similare. Un cuplu, care preferă să rămână sub anonimat, a spus că locuinţa lor din Noida – o suburbie din Delhi – a devenit „o casă a groazei pentru mulţi”. „Am intrat în carantină acasă imediat după ce ne-am întors din străinătate ca o măsură de precauţie. Nu ne-am dat seama că vom fi complet ocoliţi de comunitate.” Cei doi îşi doresc doar câteva cuvinte de încurajare la telefon sau un mesaj. „Dar toată lumea ne priveşte cu suspiciune – chiar şi atunci când suntem pe balcon. E foarte trist că suntem trataţi aşa.”

    Kuljeet Singh este o altă persoană care s-a confruntat cu probleme similare atunci când i s-a spus să rămână în carantină la domiciliu. El a cunoscut-o pe cântăreaţa de la Bollywood, Kanika Kapoor, care a testat ulterior pozitiv, la o petrecere. „Cazul a fost discutat la nesfârşit în mass-media şi asta a pus atât de multă presiune asupra familiei mele”, a spus el. „Tot felul de zvonuri au început să se răspândească. Unii au spus că vomit sânge şi voi muri în câteva zile.” Singh a spus că „oamenii sunt speriaţi şi cred că orice zvon din social media”. Deşi perioada de carantină s-a încheiat acum, el spune că stigmatul îl va urmări mult timp. „Chiar şi vânzătorii de legume şi lapte refuză să vină să livreze la noi acasă”.

    În unele cazuri, modul în care s-a efectuat testarea a cauzat probleme: un cuplu din estul statului Bihar a spus că fiului lor i s-a spus să iasă din clădire, în stradă, pentru a-şi da proba pentru testare. „A fost trimis în carantină acasă după ce s-a întors din Canada. Vederea atâtor doctori în costume protecţie i-a făcut pe vecinii noştri să se sperie. Oamenii au încetat să ne salute – chiar de la o distanţă sigură.” Ei au adăugat că fiul lor a  fost depistat negativ, dar discriminarea continuă. „Oamenii sunt încă reticenţi în interacţiunea cu noi”, au spus ei.

    Între timp, numele şi adresele celor aflaţi în carantină au fost făcute publice în oraşele din sudul Hyderabad şi Bangalore. „Oamenii [aflaţi în carantină acasă] se plimbau fericiţi ca şi cum ar fi într-o vacanţă şi de aceea datele au fost răspândite”, a explicat un agent principal din Bangalore pentru BBC Hindi. Experţii spun însă că acest lucru încalcă intimitatea oamenilor. „Ar fi fost bine dacă guvernul ar fi publicat doar numele. Dar publicarea adreselor este o invitaţie pentru a crea probleme”, a declarat avocatul KV Dhananjay, citat de BBC.

    Datele personale făcute publice au dus la apeluri telefonice la ore ciudate şi sfaturi nedorite cu privire la „cum să omori virusul” pentru unele dintre familii. Ramesh Tunga, care a părăsit oraşul cu o zi înainte de a fi anunţat blocarea la 24 martie, a declarat că se confruntă cu o discriminare similară. „Am părăsit Hyderabad pentru a merge în satul meu. I-am informat pe oficialii satului şi am intrat în auto-izolare, chiar dacă nu am avut istoric de călătorie în străinătate”, a spus el. Dar asta i-a provocat „mai multe probleme”. „Oamenii au încetat să vorbească cu familia mea. Toată lumea credea doar că am coronavirus şi că voi infecta întregul sat”, a spus el. „A fi atent este bine, dar oamenii nu ar trebui să înceteze să fie oameni”.

  • Bătrânii daţi afară dintr-un cămin din Vâlcea de teama COVID-19, abandonaţi şi de familii

     Bătrânii daţi afară din căminul din Râmnicu-Vâlcea, pentru a nu risca să se îmbolnăvească de coronavirus, au fost abandonaţi şi de familii, care refuză să îi ia acasă şi sunt dispuse să îşi asume prin declaraţie pe propria răspundere un eventual deces al vârstnicului.

    Autorităţile locale din Râmnicu Vâlcea au decis, luni, să închidă căminul de bătrâni de teamă ca cele 72 de persoane, cu vârste medii de 85, cazate aici să nu se îmbolnăvească de coronavirus. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Râmnicu Vâlcea, rudelele tuturor bătrânilor au fost contactate şi informate despre măsură.

    Miercuri, familiile a zeci de bătrâni au anunţat autorităţile că nu pot să-şi ia „bunicii” acasă, potrivit reprezentanţilor Primăriei Râmnicu Vâlcea.

    Familiile bătrânilor care rămân în cămin trebuie să dea o declaraţie pe propria răspundere că-şi asumă consecinţele.

    „Ca o soluţie de avarie, s-a stabilit că aceia care doresc să-şi lase vârstnicii în continuare în cadrul căminului să dea o declaraţie pe proprie răspundere în care să-şi asume acest fapt, că sunt în imposibilitate să îi ia şi, de asemenea, şi eventualele consecinţe.(…) Motivează că nu au posibilitatea să vină să-i ia, că nu au unde să-i ţină, că şi daca ar avea unde să-i ţină riscul de contaminare e mai mare decât în cămin”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Ionescu, purtător de cuvânt Primăria Râmnicu Vâlcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SOLIDARITATE: Patronul unei firme de pază donează măşti familiilor care au nevoie

    Patronul unei firme de pază din Buzău a decis să împartă, gratuit, măşti de protecţie, familiilor din municipiu. A avut peste 11.000 de bucăţi dar acestea au fost prea puţine în comparaţie cu cererea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Mihai Coşconel a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că nu a făcut acest gest pentru reclamă. Măştile de protecţie pe care a decis să le distrubuie gratuit au fost confecţionate din bumbac, în secţia de confecţii pe care o deţine.

    „Mii de bucăţi. Noi le-am produs. Am încercat să mulţumim pe toată lumea. Se pare că lumea chiar are nevoie şi nu găseşte. Din solidaritate am făcut. M-am gândit şi am considerat că sunt destule persoane care ar dori şi poate nu au bani să cumpere având în vedere că una costă şi 11 lei”, a declarat patronal firmei de pază.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro