Scotty Allen şi-a petrecut ultimele luni în Shenzhen, China, asamblându-şi propriul iPhone 6S din părţi cumpărate de la pieţe de electronice din Huaqiangbei.
Cele mai importante părţi ale telefonului sunt ecranul, bateria, placa de bază şi carcasa.
Vrei să ştii cum să-ţi construieşti singur propriul iPhone?
Scotty Allen şi-a petrecut ultimele luni în Shenzhen, China, asamblându-şi propriul iPhone 6S din părţi cumpărate de la pieţe de electronice din Huaqiangbei.
Cele mai importante părţi ale telefonului sunt ecranul, bateria, placa de bază şi carcasa. Software-ul iOS a venit reinstalat pe placa de bază pe care a găsit-o. Tănărul estimează ca a cheltuit aproximativ 300 de dolari pentru aş construi Iphone-ul.
Scotty Allen şi-a petrecut ultimele luni în Shenzhen, China, asamblându-şi propriul iPhone 6S din părţi cumpărate de la pieţe de electronice din Huaqiangbei.
Cele mai importante părţi ale telefonului sunt ecranul, bateria, placa de bază şi carcasa. Software-ul iOS a venit reinstalat pe placa de bază pe care a găsit-o. Tănărul estimează ca a cheltuit aproximativ 300 de dolari pentru aş construi Iphone-ul.
Experimentul lui Stanley Milgram a constat în testarea dispoziţiei oamenilor de a transmite şocuri electrice, chiar mortale, dacă aceştia sunt încurajaţi să o facă.
Deşi în realitate nu a fost transmis niciun şoc electric, participanţii credeau că acţiunea este autentică, astfel, a dezvăluit bunăvoinţa oamenilor de a efectua acţiuni care pot dăuna şi chiar omorî alţi oameni sub îndrumarea unei autorităţi, relatează The Independent.
Potrivit Descoperă, recent, un grup de cercetători a recreat acest studiu. Tomasz Grzyb de la Universitatea de Ştiinţe sociale şi umaniste din Polonia a precizat: „Studiul nostru a ilustrat, încă o dată, importanţa imensă a situaţiei cu care se confruntă subiecţii şi cât de uşor acceptă lucruri pe care le găsesc neplăcute”.
Savanţii nu au creat exact experimentul lui Milgram din motive ce ţin de etică, dar au creat un mediu similar, doar nivelurile şocurilor electrice fiind mai mici.
Au recrutat 80 de participanţi, jumătate bărbaţi, cu vârstele cuprinse între 18 şi 69 de ani. Li s-au dat 10 butoane spunându-le că fiecare corespunde unui nivel de şoc. Nivelul de supunere al participanţilor a fost similar cu cel al studiului original.
Aproximativ 90% din oamenii implicaţi au fost dispuşi să meargă până la cel mai înalt nivel de şoc. Aşadar, studiul arată că atunci când este constrâns, chiar şi omul modern recurge la acţiuni pe care le consideră de neacceptat, arătând, la fel ca experimentul original, că supunerea faţă de autoritate chiar şi în cazuri extreme rămâne o constantă.
Acest studiu a arătat că lumea nu s-a schimbat deloc de acum 60 de ani. Experimentul lui Stanley Milgram a constat în testarea dispoziţiei oamenilor de a transmite şocuri electrice, chiar mortale, dacă aceştia sunt încurajaţi să o facă.
Recent, un grup de cercetători a recreat acest studiu. Tomasz Grzyb de la Universitatea de Ştiinţe sociale şi umaniste din Polonia a fost şocate de rezultatele experimentului.
Kârgâzstan, o ţară din Asia Centrală, este una dintre primele republici post-sovietice care îşi propune adoptarea unei noi monezi – aurul. Guvernatorul Tolkunbek Abdygulov spune că „visul său” este ca fiecare dintre cei şase milioane de cetăţeni să posede cel puţin 100 de grame din metalul preţios.
„Aurul poate fi depozitat pentru o perioadă lungă de timp şi, în ciuda fluctuaţiilor de preţuri de pe pieţele internaţionale, nu îşi pierde din valoarea ca mijloc de schimb. Voi încerca să transform acest vis în realitate cât mai repede”, a spus acesta într-un interviu.
Guvernatorul băncii centrale consideră planul său este realist, chiar dacă asta ar însemna ca populaţia să deţină aproximativ 600 de tone de aur, echivalentul a 30 de ori producţia anuală curentă a naţiunii. De asemenea, Abdygulov a refuzat să precizeze intervalul de timp în care planul său va fi implementat.
Kârgâzstan, o ţară din Asia Centrală, este una dintre primele republici post-sovietice care îşi propune adoptarea unei noi monezi – aurul. Guvernatorul Tolkunbek Abdygulov spune că „visul său” este ca fiecare dintre cei şase milioane de cetăţeni să posede cel puţin 100 de grame din metalul preţios.
„Aurul poate fi depozitat pentru o perioadă lungă de timp şi, în ciuda fluctuaţiilor de preţuri de pe pieţele internaţionale, nu îşi pierde din valoarea ca mijloc de schimb. Voi încerca să transform acest vis în realitate cât mai repede”, a spus acesta într-un interviu.
Guvernatorul băncii centrale consideră planul său este realist, chiar dacă asta ar însemna ca populaţia să deţină aproximativ 600 de tone de aur, echivalentul a 30 de ori producţia anuală curentă a naţiunii. De asemenea, Abdygulov a refuzat să precizeze intervalul de timp în care planul său va fi implementat.