BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna în creştere: vineri, indicele fost cotat la 8,12%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 8,12%, în urcare cu 1 punct bază faţă de joi, când a fost cotat la 8,11%, arată datele publicate de BNR.

    La începutul săptămânii, pe 1 august, indicele afisa o valoare de 8,01%. Evoluţia ROBOR a consemnat săptămâna aceasta o zi în care indicele a făcut un mic pas în urmă,  după o perioadă constantă de creştere.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a rămas constant, la 8,23%, evoluţie similară şi în cazul indicelui ROBOR la 12 luni, care a fost de 8,34%

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR are programată pentru astăzi cea de-a şasea şedinţă de politică monetară din 2022, iar analiştii anticipează con­­tinuarea înăspririi politicii monetare, majoritatea esti­mând majorarea dobânzii-cheie cu cel puţin 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, având în vedere nivelul ridicat al inflaţiei.

    Există şi analişti care văd po­sibilă creşterea ratei cu 1 punct procentual, până la 5,75%.

    În iulie BNR a majorat dobânda-cheie de la 3,75% până la 4,75%. Rata anuală a inflaţiei a depăşit 15% în iunie.


     

     

  • Crypto Club. Ce luăm în calcul când analizăm piaţa crypto: contextul macroeconomic, pieţele de capital, specificul, ciclicitatea pieţei şi evoluţia BTC

    ♦ Ciclicitatea pieţei este extrem de importantă, întrucât un nou ciclu de creştere a început până acum odată cu momentul de halving ♦ Randamentul înregistrat pe investiţia într-un proiect crypto ar trebui comparat cu evoluţia BTC în aceeaşi perioadă. 

    Investitorii interesaţi de piaţa activelor digitale trebuie să analizeze atât contextul economic în care realizează investiţii, cât şi elementele specifice care ţin de piaţa criptomonedelor, cum ar fi ciclicitatea bine definită sau dominaţia Bitcoin (BTC) la nivelul întregii pieţe, a explicat Paul Achim, analist şi trader.

    „Analiza în crypto nu e cu mult diferită faţă de orice altă analiză a face pentru alt produs sau clasă de active şi este un punct de plecare atunci când te decizi să investeşti în ceva. Şi în crypto este nevoie să facem o analiză temeinică înainte să luăm o decizie investiţională“, a spus el în cadrul emisiunii Crypto Club, realizată de ZF în parteneriat cu Tradesilvania.com, platformă premium de investiţii digitale.

    O persoană sau o companie interesată de investiţii în piaţa criptomonedelor trebuie să-şi înceapă analiza prin contextul macroeconomic în care ne aflăm, iar Paul Achim recomandă verificarea evoluţiei indicelui dolarului american (DXY), întrucât urmăreşte evoluţia do­larului în comparaţie cu celelalte valute de re­ferinţă.

    „Istoric vorbind, de fiecare dată când am văzut un dolar care se depreciază am văzut o piaţă crypto înfloritoare. Şi invers, când dolarul se apreciază observăm că piaţa crypto înregistrează un oarecare declin“.

    Un al doilea aspect care trebuie urmărit ţine de evoluţia pieţelor de capital, dacă acestea trec printr-o perioadă de bull market sau una de bear market.

    Aceste perioade de creştere sau scădere ori stagnare încep să se suprapună din ce în ce mai mult în piaţa crypto cu cele din piaţa de capital.

    „De data aceasta ne aflăm într-un bear market în piaţa de capital şi este pentru prima dată când se suprapune această perioadă din piaţa crypto cu cea din ăiaţa de capital. Vom vedea cum se va comporta piaţa crypto în acest context, dar este clar că nu este avantajată de această evolţie şi s-ar putea ca scăderile din acest bear market în crypto să fie ceva mai accentuate decât se aşteptau analiştii din cauza acestui context mai amplu“.

    De asemenea, Achim este de părere că Ar fi bine să ne uităm şi la principalii indici bursieri, trebuie să vedem că S&P 500 sau Dow Jones Industrial Average este sunt pe trend de creştere când vrem să investim în crypto, pentru că aceste aspecte influenţează piaţa.

    „Observăm că scăderile în crypto s-au suprapus aproape perfect cu scăderile pe S&P 500 sau DJI, întrucât există această corelaţie între indici şi piaţa criptomonedelor. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu, pentru că indicii ne arată sănătatea economică a unui stat, precum SUA, care este principala economie a lumii şi dictează parcursul economic al lumii. Dacă economia nu este bine, clar că nicio clasă de active socotită ca fiind cu grad de risc ridicat – cum este piaţa crypto – nu va merge bine, pentru că investitorii vor începe să scoată capital din acea piaţă mai întâi, pentru a se proteja în eventualitatea unei crize economice sau a unei recesiuni“.

    El subliniază că investitorii care intră în piaţa criptomonedelor trebuie să ţină cont şi de specificul pieţei, un aspect pe care nu îl iau în calcul mulţi traderi care vin spre această piaţă dinspre burse sau dinspre piaţa Forex. Aşa cum a explicat în emisiune, acest lucru se traduce prin modul cum funcţionează sau cum interpretăm anumiţi indicatori de pe grafice.

    Ciclicitatea pieţei este o noţiune de referinţă atunci când vorbim despre investiţii în active digitală, întrucât există un moment foarte bine definit pentru declanşarea unui nou ciclu de creştere în piaţa crypto, şi-anume momentul de halving. Acesta se defineşte prin înjumătăţirea recompensei pe care o încasează minerii din partea reţelei pentru validarea tranzacţiilor şi are loc odată la aproximativ patru ani. Ultimul a avut loc în 2020, iar următorul va avea loc în 2024.

    „După fiecare halving piaţa are poate un mic moment de respiro şi imediat după începe o etapă de creştere accelerată. (…) La primul ciclu am avut un multiplu de 640x, după primul halving am avut un multiplu de 550x, după următorul un multiplu de 120x şi la ultimul halving o creştere de 20x“.

    Totodată, specificul pieţei înseamnă şi volatilitate ridicată, un aspect extrem de important când vine vorba despre piaţa criptomonedelor.

    „Avem atât creşteri, cât şi scăderi şi observăm că după fiecare creştere avem scăderi radicale. La primul ciclu avem un minus de 94% după perioada de creştere, la următorul minus 86%, la următorul minus 84%, iar acum ne aflăm la minus 74%. (…) De la un ciclu la altul volatilitatea scade, creşterile sunt mai puţin accentuate, dar şi scăderile sunt mai puţin accentuate“.

    Paul Achim este de părere că perioadele de scăderi, perioadele de bear market sunt importante şi au rolul de a corecta excesele din trecut, chiar dacă unii investitori şi-ar dori să tranzacţioneze doar într-un ciclu continuu de creştere.

    „Mereu când piaţa creşte foarte puternic se întâmplă multe excese, sunt bani aruncaţi în proiecte care nu au niciun viitor, sunt oameni care investesc fără să-şi facă vreun fel de analiză înainte şi asta se reflectă în creşterile acestea galopante şi trebuie să avem un sezon în care să se pună stop jocului acesta şi să se reseteze totul. Bear market este acea perioadă în care vedem piaţa curăţându-se de fraude“.

    Investitorii interesaţi de piaţa activelor digitale trebuie să ţină minte tot timpul că Bitcoin (BTC) este moneda etalon şi reprezintă peste 45% din capitalizarea întregii pieţe crypto.

    „Jumătate din piaţă înseamnă Bitcoin şi e normal ca orice evoluţie a BTC se va vedea şi asupra restlui pieţei, iar acesta este un aspect pe care mai investitorii la început de drum nu îl iau în calcul. Ei află de moneda lor preferată de la un prieten, un vecin, un văr, investesc în moneda respectivă şi îşi concentrează toată atenţia doar pe acel proiect. Doar că o creştere accelerată sau o scădere accelerată a BTC va influenţa şi parcursul monedei lui preferate. Recomand să nu scăpaţi din greşeală acest aspect“.

    El este de părere că atunci când investeşti într-un proiect care nu este BTC trebuie să îţi compari randamentul în primul rând raportat la evoluţia BTC, nu neapărat raportat la preţul în dolari.

    „Aceasta este cea mai eficientă metodă de a ne măsura randamentul în piaţa crypto, nu raportat la dolari, este o greşeală care se face foarte des. Oamenii zic că au făcut plus 50% faţă de banii investiţi iniţial, dar s-ar putea să fie doar o parte a poveştii. Poate cu mai puţin efort ai fi putut investi în Bitcoin – care este cumva echivalentul indicelui S&P 500 în cazul crypto – şi ai fi obţinut un randament la fel de bun sau mai bun“.

    Achim dă exemplul pieţei de capital, unde investitorii instituţionali au de cele mai multe ori misiunea de a depăşi randamentul principalilor indici. Dacă nu reuşesc să facă acest lucru, nu şi-au atins ţinta. El propune ca în piaţa crypto acest indicator de măsurare al randamentului să fie vizavi de evoluţia BTC.

    Nu în ultimul rând, analistul a discutat în emisiune şi despre rolul analizei tehnice în crypto, modul în care aceasta poate fi realizată şi a exemplificat utilizând chiar grafice şi instrumente.

  • Robor nu dă niciun semn de pauză: Indicele a crescut miercuri la 7,71%, de la 7,56% marţi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 7,71%, în urcare faţă de marţi, când a fost cotat la 7,56%, arată datele publicate de BNR.

    La începutul lunii Robor la trei luni a înregistrat valoarea de 6,47%.

    Tot miercuri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a atins 7,83% de la 7,70% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 7,90% de la 7,77%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65% pentru T1/2022.

     

  • Eugen Rădulescu, BNR: România de astăzi nu mai are practic nimic din România din 1989. „Până acum ne-am apropiat de ceilalţi, de aici încolo trebuie să facem două lucruri: să atenuăm şi să eliminăm deficienţele şi să ne concetrăm pe evoluţii calitative

    România de astăzi, din 2022, este o ţară complet diferită de România din 1989, a spus Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate de la Banca Naţională a României. El a enumerat mai mulţi indicatori, printre care PIB-ul Românei, care era de 20 de miliarde de dolari în 1989 şi acum merge spre 250 de miliarde de dolari.

    „Primul lucru pe care îl vrea să îl spun este că părerile sunt ale mele, nu ale BNR. România anului 2022 este o altă ţară faţă de 1989. PIB era 19,6 mld. euro în 1990,  era la 50,6 mld. euro în 2000 şi a crescut la peste 240 mld. euro în 2021, conform Băncii Mondiale. Puterea de cumpărare faţă de media UE a ajuns la 73% în 2021, faţă de 52% la momentul când intram în UE”, a spus Eugen Rădulescu la ZF Bankers Summit 2022.

    Doar Polonia a mai avut un avans comparabil, a adăugat el, unde puterea de cumpărare a crescut de la 56% din media Uniunii Europene la aderare, la 77% din media UE în 2021. Polonia are o populaţie de 38 de milioane de locuitori, dublu faţă de România şi o economie de circa 600 de miliarde de dolari, adică, de asemenea, mai mult decât dublu faţă de România.

    „Dacă ne uităm la Bulgaria, creşterea a fost de la 43% la 53% (a puterii de cumpărer-  n. red.). Speranţa medie de viaţă era de 65 de ani în 1960, urcase până la 69,7 ani în 1990 şi în 2018, ultimul an pentru care avem date este 75,4 ani, o creştere spectaculoasă.”

    Dar cel mai greu de păcălit indicator economic este valoarea exporturilor, a mai spus Rădulescu. România, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, avea exporturi de 4,2 miliarde de dolari în 1990. În 2021 exporturile ţării au fost de peste 88 de miliarde de dolari, potrivit datelor INS.

    „Am luat indicatorul exporturi din cauză că acesta este cel mai greu de păcălit. Nu putem minţI cum minţea Ceauşescu cu producţia agricolă. N-ai cum să păcăleşti lumea să spui că ai exporturi, când de fapt nu le ai. În ultimii ani ai comunismului ajunsesem la fabuloasa cifră de 4,2 mld. dolari, exporturi în valută convertibilă. În 2021 exporturile României erau de 116 înseamnă triplul PIB-ului din 1990”, a mai spus Rădulescu.

    Astfel, avansul economic rapid arată potenţialul României. Eugen Rădulescu este de părere că, dacă până acum România a recuperat decalaje, este momentul să treacă la evoluţii calitative.

    „Viteza cu care am crescut arată că avem un potenţial foarte mare. Până acum ne-am apropiat de ceilalţi, de aici încolo trebuie să facem două lucruri, să atenuăm şi să eliminăm deficienţele structurale majore şi să ne mutăm pe evoluţii calitative.”

     

  • Naţiunile Unite: Populaţia mondială va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Care va fi cea mai populată ţară din lume

    Populaţia lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori la 15 noiembrie, a prognozat luni ONU într-un raport în care arată că India va depăşi China drept cea mai populată ţară de pe glob în 2023.

    Această bornă demografică globală “este un memento al responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră şi un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii faţă de alţii”, a declarat secretarul general Antonio Guterres, fără a oferi detalii.

    “Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaşte umanitatea comună şi de a ne minuna de progresele în domeniul sănătăţii care au prelungit durata de viaţă şi au redus dramatic ratele mortalităţii materne şi infantile”, a adăugat el.

    Previziunile Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU arată că populaţia lumii creşte în cel mai lent ritm din 1950 încoace.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Veştile proaste pentru românii cu credite în lei continuă să curgă. Ce se întâmplă azi cu ratele

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 7,09%, în creştere faţă de joi, când indicele a trecut de pragul de 7%, la 7,05%.

    La începutul lunii iulie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 6,47%, în timp ce la începutul lunii iunie acesta era cotat la 5,99%.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 7,27% de la 7,24%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 7,41% de la 7,39%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65% pe baza datelor dinT1/2022.

  • Acţiunile globale, din nou în scădere pe fondul înrăutăţirii perspectivelor economice. Evoluţia vine după ce dolarul a ajuns la paritate cu euro pentru prima dată în ultimii 20 de ani

    Pieţele internaţionale de capital înregistrau scăderi în după-amiaza zilei de marţi, 12 iulie, într-un moment în care investitorii anticipează datele privind inflaţia din Statele Unite şi cântăresc riscurile reprezentate de focarele de Covid-19 şi posibilitatea unei noi recesiuni, scrie Business Insider.

    Ieri, dolarul a ajuns la paritate cu euro pentru prima dată în ultimii 20 de ani şi a atins minimul ultimilor 24 de ani prin raport cu yenul japonez, ştirile trăgând în jos preţurile acţiunilor şi mărfurilor la nivel mondial. În Europa, Rusia a oprit temporar livrările de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream şi a accentuat riscurile privind o recesiune la nivelul continentului.

    Indicele global MSCI All-World Index se deprecia cu 0,5% la ora publicării ştirii, iar contractele futures pe S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq 100 scădeau cu 0,5%-0,6%, ceea ce sugerează că bursele americane îşi pot continua evoluţia negativă de luni.

    La Bucureşti, indicele BET era pe plus cu 0,1%, iar FTSE 100 din Londra cobora cu 0,4%. DAX 30 din Frankfurt pierdea 0,85%, în timp ce indicele paneuropean Stoxx 600 scădea cu 0,5%, conform MarketWatch.

    Săptămâna aceasta, investitorii internaţionali îşi îndreaptă atenţia asupra sezonului de raportări la T2/2022 din Statele Unite, iar „datele privind inflaţia americană vor fi principalul element de interes mâine”, spune Jim Reid, strateg în cadrul gigantului bancar german Deutsche Bank.

    Analiştii se aşteaptă ca inflaţia din SUA să fi crescut de la 8,6% în mai la 8,8% în iunie, fapt ce ar determina o nouă serie de majorări ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, instituţia punând în balanţă nevoia de a controla inflaţia şi riscurile impuse de o potenţială recesiune.

    Estimările legate de inflaţie s-au diminuat în ultimele săptămâni, indicând că investitorii sunt de părere că banca centrală din SUA va reuşi să controleze cu succes presiunile inflaţioniste, asumându-şi riscul de a genera o încetinire a economiei.

    Dolarul a devenit astfel un beneficiar major al temerilor privind economia globală  şi al măsurilor de înăsprire a politicilor monetare. În consecinţă, moneda unică europeană a ajuns ieri la cel mai scăzut nivel prin raport cu dolarul din ultimii 20 de ani.

     

  • Directorul general al FMI avertizează asuprra evoluţiilor datoriei mondiale

    Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut Chinei şi a altor economii din Grupul celor 20 să accelereze reducerea datoriilor pentru un număr tot mai mare de ţări puternic îndatorate, avertizând că, în caz contrar, s-ar putea declanşa o “spirală descendentă” dăunătoare, scrie Reuters.

    Georgieva a declarat pentru Reuters că este esenţial un impuls suplientar pentru Cadrul comun pentru tratarea datoriilor, în mare parte blocat, care a fost adoptat de G20 şi de Clubul de la Paris al creditorilor oficiali în octombrie 2020, dar care nu a reuşit să producă niciun rezultat până acum.

    “Dacă încrederea se erodează până la punctul în care apare o spirală descendentă, nu ştii unde s-ar termina”, a declarat şeful Fondului Monetar Internaţional într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute, înainte de reuniunea oficialilor din domeniul finanţelor din această săptămână din Indonezia.

    Georgieva a declarat că a vorbit cu preşedintele indonezian Joko Widodo, care deţine preşedinţia rotativă a G20 în acest an, în timpul reuniunii Grupului celor Şapte de luna trecută din Germania şi l-a îndemnat să facă presiuni pentru o mai mare unitate în ceea ce priveşte datoria înainte de summitul liderilor G20 din noiembrie.

    Georgieva a declarat că aproape o treime din ţările cu pieţe emergente şi o proporţie dublă de ţări cu venituri mici se află în dificultate din cauza datoriilor, iar situaţia se înrăutăţeşte pe măsură ce economiile avansate cresc ratele dobânzilor.

    Ieşirile de capital de pe pieţele emergente continuă, iar aproape una din trei dintre aceste ţări are acum rate ale dobânzilor de 10% sau mai mari, a spus Georgieva, menţionând că mai multe ţări cu venituri medii, inclusiv Sri Lanka şi Malawi, au cerut ajutor din partea fondului.

    “Presiunea asupra noastră pentru a acţiona este foarte mare”, a spus ea, menţionând că războiul din Ucraina a exacerbat crizele cu care se confruntă economiile de piaţă emergente şi în curs de dezvoltare din cauza pandemiei.

    Georgieva a spus că este imperios necesar să se ajungă la un acord privind reducerea datoriei pentru Zambia, Ciad şi Etiopia, trei ţări africane care au solicitat ajutor în cadrul cadrului comun şi ale căror comitete de creditori se reunesc luna aceasta.

    Ea a îndemnat China să se coordoneze mai bine între creditorii săi multipli, avertizând că Beijingul va fi “primul care va pierde dramatic” dacă problemele actuale ale datoriei vor ajunge la o criză în toată regula.

  • Naţiunile Unite: Populaţia mondială va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Care va fi cea mai populată ţară din lume

    Populaţia lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori la 15 noiembrie, a prognozat luni ONU într-un raport în care arată că India va depăşi China drept cea mai populată ţară de pe glob în 2023.

    Această bornă demografică globală “este un memento al responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră şi un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii faţă de alţii”, a declarat secretarul general Antonio Guterres, fără a oferi detalii.

    “Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaşte umanitatea comună şi de a ne minuna de progresele în domeniul sănătăţii care au prelungit durata de viaţă şi au redus dramatic ratele mortalităţii materne şi infantile”, a adăugat el.

    Previziunile Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU arată că populaţia lumii creşte în cel mai lent ritm din 1950 încoace.

    Indicatorul ar trebui să ajungă la 8,5 miliarde în 2030 şi la 9,7 miliarde în 2050, atingând un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de persoane în anii 2080, înainte de a se stabiliza la acest nivel până în 2100.

    În timp ce în mai multe ţări în curs de dezvoltare se observă o scădere netă a ratei natalităţii, mai mult de jumătate din creşterea prognozată a populaţiei mondiale în următoarele decenii va fi concentrată în opt ţări, se arată în raport – Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania.

  • Cei mai bogaţi miliardari au pierdut 1,4 trilioane de dolari în cel mai prost semestru din istorie

    Averea lui Elon Musk, cel mai bogat om al planetei, a scăzut în prima jumătate a anului cu aproape 62 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

    Jeff Bezos, fondatorul Amazon, şi-a văzut averea prăbuşindu-se cu aproximativ 63 de miliarde de dolari. Averea netă a lui Mark Zuckerberg de la Facebook a fost redusă la mai mult de jumătate.

    În total, cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut 1.400 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2022, un declin ameţitor care marchează cea mai abruptă scădere de şase luni înregistrată vreodată.

    Este o abatere bruscă de la cei doi ani precedenţi, când averile ultrabogaţilor au crescut pe măsură ce guvernele şi băncile centrale au declanşat măsuri de sprijin fără precedent în urma pandemiei Covid-19, stimulând valoarea a orice, de la companiile de tehnologie la criptomonede.

    În condiţiile în care factorii de decizie politică măresc acum ratele dobânzilor pentru a combate inflaţia ridicată, unele dintre acţiunile cu cele mai mari creşteri – şi miliardarii care le deţin – pierd rapid altitudine. Tesla Inc. a avut cel mai prost trimestru din istorie în cele trei luni până în iunie, în timp ce Amazon.com Inc. a înregistrat cea mai mare prăbuşire de la spargerea bulei dot-com.

    Deşi pierderile se adună pentru cei mai bogaţi oameni din lume, acest lucru reprezintă doar o mişcare modestă în direcţia reducerii inegalităţii sociale. Musk, co-fondatorul Tesla, are în continuare cea mai mare avere de pe planetă, de 208,5 miliarde de dolari, în timp ce Bezos este al doilea, cu o avere netă de 129,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Bernard Arnault, cea mai bogată persoană din Franţa, se află pe locul al treilea, cu o avere de 128,7 miliarde de dolari, urmat de Bill Gates, cu 114,8 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg. Ei sunt singurii patru care au o avere de peste 100 de miliarde de dolari – la începutul anului, 10 persoane din întreaga lume depăşeau această sumă, inclusiv Zuckerberg, care se află acum pe locul 17 pe lista averilor, cu 60 de miliarde de dolari.

    Changpeng Zhao, pionierul cripto care a debutat în indicele Bloomberg Billionaires în ianuarie cu o avere estimată la 96 de miliarde de dolari, şi-a văzut averea scăzând cu aproape 80 de miliarde de dolari în acest an, pe fondul turbulenţelor din domeniul activelor digitale.