BusinessMagazin

Tag: evaziune

  • Adrian Mititelu, judecat pentru evaziune fiscală de peste cinci milioane de euro

    Împreună cu Mititelu vor fi judecaţi Ştefan Ionescu, Gheorghe Joavină, Gigi Cristian Oprea şi Iancu Crăciunoiu.

    Aceştia sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi de spălare de bani.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani, Gigel Preoteasa, Nuţi Claudia Negru (fostă Preoteasa), Daniel Roşianu şi Fănel Trandafir.

    Potrivit anchetatorilor, din probele de la dosar rezultă că Mititelu a iniţiat şi constituit, în 2003, un grup infracţional organizat care a activat până în 2006 şi la care au aderat toţi ceilalţi complici, scopul asumat fiind comiterea în formă continuată de infracţiuni prin intermediul societăţilor comerciale din grupurile de firme Maxitec, respectiv Regional Media din judeţul Dolj.

    Astfel, notează DIICOT, în perioada 2003 – 2006, inculpaţii “au evidenţiat în contabilitatea societăţilor comerciale pe care le administrau sau la care erau acţionari/asociaţi atât cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, cât şi operaţiuni fictive”.

    Totodată, arată procurorii, aceştia au omis evidenţierea în aceste documente a unor operaţiuni comerciale efectuate şi a unor venituri realizate iar prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este în cuantum total de 23.414.211,39 de lei (echivalentul a 5,32 milioane de euro).

    De asemenea, susţine DIICOT, în perioada 2004 – 2005, Mititelu, Ionescu, Joavină, Oprea şi Crăciunoiu au folosit cu rea-credinţă bunurile SC Maxitec şi Reconstrucţia Fotbalului Craiovean, într-un scop contrar intereselor acestora, diminuându-le astfel capitalul social.

    În perioada 2004 – 2006, inculpaţii, prin crearea unor circuite financiare complexe, au disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 555.384 de lei, corespunzătoare relaţiilor comerciale dintre societatea Ediţie Specială de Oltenia şi Regional Media şi a sumei de 3.319.230,76 de euro, corespunzătoare vânzării suprafeţei de 23,50 ha teren de pe raza judeţului Dolj.

    Anchetatorii au instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale celor cercetaţi în acest caz, precum şi asupra conturilor bancare şi a părţilor sociale pe care aceştia le deţin la societăţile comerciale implicate în cauză.

    Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti.

  • Percheziţii la firme care au vândut alcool contrafăcut. Suspecţii scoteau alcoolul din soluţii pentru parbrize

    Potrivit unui comunicat al DIICOT, 110 percheziţii au loc în Capitală şi în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea, Bacău, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş şi Maramureş, la locuinţele unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale, pentru destructurarea unor grupuri infracţionale organizate specializate în evaziune fiscală, producere şi deţinere de bunuri accizabile în afara unor antrepozite fiscale şi spălare de bani.

    Conform procurorilor DIICOT, prin activitatea ilegală grupările infracţionale vizate au pus în pericol sănătatea populaţiei.

    Anchetatorii au stabilit că mai multe persoane din Brăila au constituit un grup infracţional organizat ”în vederea determinării şi înlesnirii comiterii de către alte nuclee organizate a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de deţinere şi producere, în afara unor antrepozite fiscale, a unor bunuri supuse accizării”.

    ”Astfel, aceştia au înlesnit comiterea unor activităţi economice evazioniste de mare amploare în domeniul comercializării nefiscalizate a alcoolului etilic şi a produselor derivate, începând cu denaturarea ilicită (parţială cu încălcarea normelor legale în materie) a alcoolului etilic, urmată de livrarea disimulată a acestuia sub apartenenţa unor diverse produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie spălare parbriz) prin intermediul unor lanţuri de magazine de tip hipermarket către diverşi producători de băuturi contrafăcute, în baza unor înţelegeri prealabile cu aceştia”, arată procurorii DIICOT.

    După achiziţionarea en-gross, aceste produse au fost filtrate şi comercializate clandestin ca alcool etilic, sub formă de băuturi alcoolice, bugetul de stat fiind prejudiciat în urma sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale cu titlul de accize.

    În urma cercetărilor au fost identificate nucleele infracţionale aflate în diverse zone ale ţării care s-au aprovizionat de la grupul de firme utilizat de membrii grupului infracţional din municipiul Brăila, cu importante cantităţi de alcool medicinal, pe care ulterior l-au supus procedeelor de ”renaturare”.

    Procurorii DIICOT Galaţi au identificat astfel de nuclee infracţionale în Tulcea şi Constanţa, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

    De asemenea, membrii grupului infracţional din municipiul Brăila au interacţionat, pe linie infracţională, cu o altă grupare constituită în judeţul Maramureş. ”Această colaborare cu ramura infracţională din judeţul Maramureş a început în momentul în care Direcţia Generală a Vămilor a retras autorizaţia de producţie a alcoolului etilic emisă pentru societatea producătoare de alcool din municipiul Brăila”, mai spun procurorii DIICOT.

    Astfel, alcoolul sanitar produs de SC Marex SA Brăila a fost livrat, prin intermediul SC Stejar Prodimpex SRL Bucureşti, SC Larlexmar SRL Brăila şi Vidiavi Company SA Brăila, către nucleele infracţionale, fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăţi comerciale ”fantomă” . De asemenea, alcoolul sanitar în cantităţi mari a fost livrat prin intermediul unor retaileri, iar apoi a fost filtrat de membrii grupurilor infracţionale beneficiare, fiind obţinut astfel alcool etilic, care a fost valorificat către diferite persoane.

    Cumpărătorii alcoolului etilic obţinut prin filtrarea alcoolului sanitar produs de SC Marex SA Brăila şi valorificat prin intermediul societăţilor intermediar a fost utilizat prin înglobarea în diferite băuturi alcoolice care au fost puse în vânzare către populaţie, mai notează anchetatorii.

    Totodată, a fost identificat şi un mecanism de spălare a banilor care constă în preluarea şi transferul activelor societăţilor comerciale implicate în activităţile de evaziune fiscală de către un grup infracţional organizat.

    Prejudiciul calculat până în prezent este de peste 5.000.000 de euro.

    La percheziţiile pentru destructurarea acestor grupări infracţionale participă lucrători ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, precum şi lucrători din structurile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate, respectiv B.C.C.O. Constanţa, B.C.C.O. Bacău, B.C.C.O. Braşov, B.C.C.O. Mureş şi B.C.C.O. Cluj, sprijiniţi de poliţişti şi jandarmi.

    În urma percheziţiilor, peste 150 de persoane ar urma să fie duse la audieri la sediul DIICOT Galaţi.

  • Percheziţii în Constanţa: Sunt vizate firme suspectate de evaziune şi spălare de bani. Printre suspecţi – un om de afaceri care ar fi sponsorizat campania lui Nicuşor Constantinescu

    Potrivit surselor citate, printre cele 80 de firme percheziţionate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt şi unele de publicitate.

    Cele aproximativ 80 de firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani ar fi achiziţionat fictiv “de la produse textile până la servicii de publicitate”, au declarat pentru MEDIAFAX sursele judiciare.

    Procurorii urmează să ducă la audieri patru persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere. Printre acestea este şi un om de afaceri care în 2012 ar fi sponsorizat campania electorală a lui Nicuşor Constantinescu pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, au adăugat sursele citate.

  • Percheziţii în Dolj şi Olt, într-un dosar de evaziune cu un prejudiciu de peste 9 milioane de lei

    În perioada octombrie 2011 – noiembrie 2012, membrii grupării vizate în acest dosar, care ar fi fost formată din 14 persoane, ar fi făcut mai multe livrări şi achiziţii fictive de materiale de construcţii, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 9.200.000 de lei, susţin anchetatorii.

    “Faţă de membrii grupării există suspiciunea rezonabilă că au acţionat conjugat în realizarea unui circuit scriptic al mărfurilor, dublat de viramente bancare similare efectuate foarte rapid, prin care s-a urmărit crearea unei aparenţe de legalitate“, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de DIICOT.

    Potrivit procurorilor, membrii grupării s-ar fi folosit de o societate de tip off-shore cu sediul în Cipru, precum şi de mai multe firme deschise în România şi interpuse în circuit, în mod sistematic, pentru acumularea tuturor datoriilor către stat.

    Societăţile comerciale folosite în acest scop nu aveau nici patrimoniu, nici salariaţi şi nici spaţii de depozitare, iar perioada de funcţionare era una de scurtă durată. Cu toate acestea, potrivit DIICOT, “în acte societăţile interpuse figurau ca furnizori pentru beneficiarii finali ai activităţii infracţionale: societăţile SC Ambient SA Sibiu şi SC Mitliv SRL Craiova”.

    Suspecţii urmează să fie audiaţi pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La acţiunile de luni au participat şi poliţişti din cadrul IPJ Dolj, BCCO Suceava, BCCO Alba – SCCO Sibiu şi BCCO Craiova.

    Cazul a fost instrumentat şi cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

  • Percheziţii în Bucureşti, la firme care vând online jucării contrafăcute

    Potrivit Poliţiei Capitalei, percheziţiile au loc într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, punerea în circulaţie a unor produse contrafăcute şi muncă la negru.

    “În cauză se estimează că, doar pe parcursul anului 2013, s-ar fi adus un prejudiciu bugetului consolidat al statului de peste 900.000 de euro“, a precizat sursa citată, într-un comunicat de presă.

    Mai multe persoane au fost ridicate şi sunt audiate de anchetori.

    Dosarul este instrumentat de Serviciul de Investigare a Fraudelor Sector 6, sub coordonarea Parchetul Judecătoriei Sectorului 6.

  • Peste 40 de PERCHEZIŢII la persoane şi firme bănuite de evaziune fiscală, în Capitală şi patru judeţe

    Peste 170 de poliţişti efectuează, la această oră, 46 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Buzău, Teleorman şi Giurgiu, fiind vizate locuinţele mai multor persoane bănuite de evaziune fiscală, precum şi sediile unor societăţi comerciale, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

    Operaţiunea vizează probarea activităţii infracţionale a mai multor persoane, cetăţeni români şi italieni, bănuite de comiterea de ilegalităţi în domeniul comercializării de legume şi fructe, cu un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de euro.

    În fapt, în scopul deducerii taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, cei în cauză ar fi înregistrat fictiv în contabilitatea agentului economic achiziţii şi vânzări fictive derulate prin 15 societăţi fantomă, în perioada decembrie 2013 – august 2014.

    În urma percheziţiilor, 27 de persoane vor fi conduse la audieri.

    Percheziţiile se desfăşoară într-un dosar penal înregistrat la Serviciul de Investigare a Fraudelor Ilfov, în care poliţiştii efectuează cercetări, sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală.

    La acţiune participă 174 de poliţişti ai Serviciului de Investigare a Fraudelor şi specialişti criminalişti din cadrul Poliţiei Ilfov, sprijiniţi de luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române şi Serviciului pentru Acţiuni Speciale din Poliţia Capitalei, şi din inspectoratele judeţene de poliţie Buzău, Giurgiu şi Teleorman.

    Acţiunea beneficiază de sprijinul de specialitate al DIPI şi SRI.

  • Percheziţii în Bucureşti, la persoane şi firme de pază suspectate de evaziune de 10 milioane de euro

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, 80 de poliţişti de la Direcţia de Investigare a Fraudelor, de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, specialişti criminalişti şi SIAS (12 echipe), sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, fac, luni dimineaţă, zece percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, fiind vizate persoane şi societăţi comerciale suspectate de comiterea unor infracţiuni economice în domeniul serviciilor de pază şi securitate.

    Percheziţiile se desfăşoară într-un dosar penal în care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti fac cercetări pentru evaziune fiscală.

    ”În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii prestatoare de servicii de securitate şi pază ar fi creat un circuit infracţional format din zece societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive în perioada 2009-2012, în valoare de aproximativ 25.000.000 de euro”, arată sursa citată.

    Astfel, în contabilitatea agentului economic vizat ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii, bugetul de stat fiind, în acest mod, prejudiciat cu aproximativ 10.000.000 de euro.

    În urma percheziţiilor, 12 persoane vor fi duse la audieri.

    Potrivit unor surse apropiate anchetei, percheziţiile au loc la sediul firmei de pază ”Shelter Security”, care aparţine omului de afaceri Alin Ionescu, şi la locuinţele unor persoane fizice, prieteni şi angajaţi ai lui Ionescu.

    Confom surselor citate, acesta şi-ar fi convins mai mulţi angajaţi şi prieteni să înfiinţeze firme pe numele lor, după care între ”Shelter Security” şi aceste societăţi, care în realitate ar fi fost controlate tot de Ionescu, au avut loc mai multe tranzacţii fictive de prestări servicii.

     

  • DNA: O firmă bulgărească administrată de deputatul Simionescu, intermediară în evaziunea cu utilaje

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX, că Adrian Constantin Simionescu, deputat şi administrator de fapt al societăţii comerciale Fan Speed Nikopole, este urmărit penal pentru efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal Marian Fişcuci, administrator al SC Proinvest SRL, pentru evaziune fiscală, şi Florinel Marinaş, administrator al unei societăţi comerciale, pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2012 – 2014, Marian Fişcuci, prin SC Proinvest SRL, a achiziţionat din spaţiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat unor societăţi româneşti.

    Anchetatorii susţin că, în acest lanţ economico-financiar, Fişcuci ar fi introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească Fan Speed Nikopole, căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România.

    “Ca mod de operare, iniţial se identificau beneficiarii – firme româneşti şi se perfectau înţelegeri cu administratorii acestor societăţi, interesate în achiziţionarea de utilaje agricole, promiţându-li-se vânzarea unor astfel de utilaje, procurate preponderent din Germania şi Franţa, prin intermediul SC Proinvest SRL, care este şi dealer-ul autorizat al firmelor producătoare. După identificarea firmelor interesate, care erau şi beneficiarii, utilajele erau achiziţionate din statele menţionate şi transportate, apoi depozitate la sediul SC Proinvest SRL”, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Procurorii au precizat că, dacă la momentul aducerii utilajelor agricole în România, acestea ar fi fost revândute firmelor româneşti – destinatarii finali, fiind vorba de achiziţiile intracomunitare, la tranzacţie ar fi trebuită plătita TVA. Pentru a scăpa de această obligaţie, firma Proinvest ar fi vândut fictiv societăţii bulgăreşti controlate de Adrian Simionescu şi Florinel Marinaş, iar aceasta a revândut utilajele agricole clienţilor din România.

    “Schema infracţională de eludare a obligaţiilor fiscale s-a realizat pe următorul circuit: SC Proinvest SRL Alexandria, controlată de suspectul Fişcuci Marian, realiza o vânzare fictivă (tranzacţie intracomunitară) către firma Fan Speed Nikopole, controlată de suspecţii Simionescu Adrian Constantin şi Marinaş Florinel, (operaţiune scutită de TVA), după care, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienţii din România, identificaţi anterior şi cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea Proinvest SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia”, potrivit procurorilor.

    În cadrul acestei operaţiuni comerciale fictive, utilajele erau transportate de la sediul societăţii Proivest Alexandria în Bulgaria, ulterior fiind reintroduse în România şi livrate beneficiarilor finali.

    “Tranzacţiile realizate cu firma din Bulgaria nu aveau un scop economic real, fiind efectuate exclusiv pentru a crea o aparenţă de legalitate şi a beneficia de regimul de scutire de TVA aplicabil operaţiunilor intracomunitare”, susţin procurorii.

    Deputatul Adrian Simionescu mai este acuzat şi că, în acest an, prin demersurile efectuate, direct sau cu sprijinul altor persoane, ar fi controlat întreaga activitate comercială a celor două societăţi comerciale, una dintre ele fiind Fan Speed Nikopole. Potrivit datelor existente în cauză, Adrian Simionescu ar fi administrat efectiv cele două firme, el fiind atât factorul decizional în aceste societăţi, cât şi administratorul “de facto”.

    Procurorii au stabilit, până la acest moment al urmăririi penale, că, în intervalul 2012 – 2014, valoarea utilajelor simulat ca fiind livrate intracomunitar este de 20.854.508 lei.

    Prin simularea livrărilor intracomunitare de bunuri către Fan Speed Bulgaria, SC Proinvest SRL Alexandria a prejudiciat bugetul de stat cu 5.005.082 de lei, reprezentând TVA de plată, administratorul societăţii în toată această perioadă fiind Marian Fişcuci.

    Adrian Simionescu, Marian Fişcuci şi Florinel Marinaş au fost anunţaţi de procurori că a fost începută urmărirea penală pe numele lor, fiindu-le aduse la cunoştinţă acuzaţiile. Simionescu şi Fişcuci au fost duşi joi la DNA cu mandat de aducere.

    Deputatul PSD Adrian Simionescu a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu are nicio legătură cu dosarul de evaziune şi că nu a obţinut niciodată “bani negri”, precizând că nu deţine societăţi comerciale, ci doar este acţionar la o firmă care nu-i aparţine.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 10 percheziţii în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Ilfov, la firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie şi evaziune fiscală.

    Numele lui Marian Fişcuci apare pe lista persoanelor care au donat în 2012 bani pentru USL, suma dată atunci de acesta fiind de 100.000 de lei.

    Adrian Constantin Simionescu este deputat din 2012. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în 2008-2009. Acesta a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PD Teleorman din 1996 până în 2001. Ulterior, el a trecut la PSD, iar în 2001 a fost numit vicepreşedinte al PSD Teleorman.

    Simionescu, de profesie inginer metalurg, a lucrat ca stagiar la fabrica de ţevi Slatina, între 1989 – 1990 , după care a fost şef de secţie la UVCP Turnu Măgurele, până în anul 1994. Din acel an şi până în 1996, el a fost director la SC Sady Com SRL Turnu Măgurele, între 1997-1999 – director Conserv Turris Turnu Măgurele, iar în perioada 1999 – 2000 a fost director al combinatului chimic din Turnu Măgurele. Între anii 2000-2001, Simionescu a fost director la SC Agro Turris Turnu Măgurele, între 2001-2008 – director SC Sady Com SRL Turnu Măgurele. După un an, din 2009, el a redevenit director al SC Sady Com SRL Turnu Măgurele.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere, din luna iunie, deputatul Adrian Constantin Simionescu are două terenuri arabile în localităţile Turnu Măgurele şi Bragadiru, un apartament de 79 de metri pătraţi, cumpărat în 1997, şi o casă de 168 de metri pătraţi, cumpărată în acest an, ambele în Turnu Măgurele.

    Simionescu are două autoturisme – un ARO 243 cumpărat în 1992 şi un Ford Scorpio din 1998.

    În declaraţia de avere, deputatul PSD a menţionat şi două credite bancare contractate în anul 2007, în valoare de 78.106 euro şi 47.613 lei.

    În anul fiscal precedent, el a încasat ca deputat un venit anual de 58.908 lei, iar soţia sa, Fănica Simionescu, a obţinut un venit anual de 8.724 lei, în calitate de director la SC Sady Com SRL. La această firmă, deputatul deţine 95,23% din acţiuni. De asemenea, el este acţionar unic la SC Fan Speed SRL, firmă cu sediul în Bulgaria, conform declaraţiei sale de interese.

  • Percheziţii în trei judeţe, într-un dosar de evaziune de un milion de euro, în care ar putea fi implicat şi un deputat PSD

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în această cauză se fac cercetări privind săvârşirea, în perioada 2012 – 2014, de infracţiuni asimilate celor de corupţie şi evaziune fiscală cu componentă transfrontalieră, prejudiciul estimat fiind de peste un milion de euro.

    Procurorii fac, în acest caz, zece percheziţii în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Ilfov, la sedii şi puncte de lucru ale unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest caz ar fi implicat şi deputatul PSD Adrian Simionescu, precum şi un om de afaceri.

    Simionescu ar fi în atenţia anchetatorilor pentru efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, au precizat sursele judiciare.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Adrian Constantin Simionescu este deputat din 2012. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în 2008-2009. Acesta a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PD Teleorman din 1996 până în 2001. Ulterior, el a trecut la PSD, iar în 2001 a fost numit vicepreşedinte al PSD Teleorman.

  • Siveco vindea programe informatice unor firme de fier vechi. Patronii acestora nu ştiu să scrie şi să citească

    Procurorii prezintă elementele care dovedesc fictivitatea prestărilor de servicii de către firmele contractate de Siveco, prin contractele nelegale verificate de către anchetatori. Astfel, se arată în documentul citat, societăţile prestatoare nu au avut angajaţi, iar asociaţii şi administratorii societăţilor prestatoare nu au cunoştinţele necesare pentru a presta astfel de servicii.

    “Astfel, de la Eurovip, Siveco România a achiziţionat, în cursul anului 2009, servicii în valoare de 2.500.718 lei, plus TVA în cuantum de 475.137 lei. Societatea Eurovip a avut ca asociat şi administrator pe Valentina Mihai Gogu, persoană de etnie romă, în vârstă de 49 ani, care locuieşte în satul Sinteşti, Ilfov, şi care nu ştie să scrie şi să citească. Toţi banii care au fost încasaţi de Eurovip de la Siveco România au fost retraşi în numerar pe baza unor borderouri de achiziţie fier vechi de la persoane fizice. Practic, aşa cum rezultă din documente, societatea Eurovip achiziţiona fier vechi, dar vindea programe informatice”, se arată în documentul procurorilor.

    Anchetatorii mai notează că “persoanele din satul Sinteşti, Ilfov, unde se află o importantă comunitate de etnie romă, se ocupă în principal cu colectarea deşeurilor de fier vechi şi nu cu crearea de programe informatice”.

    “Or, în aceste condiţii, este evident că Siveco România, care este unul dintre cei mai importanţi producători de soft din România, cu peste o mie de angajaţi, nu avea de ce să apeleze la o persoană care nici măcar nu ştie să citească pentru crearea sau testarea unor programe informatice”, mai arată procurorii care noteză că Tiberiu Grabany este de profesie inginer chimist, Dumitru Constantinescu este fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii dar în prezent pensionar iar suspectul Nicuşor Dincă este zidar. “După cum se poate observa, niciunul nu are studii de specialitate pentru a crea sau a testa programele informatice create de Siveco România”, conchid anchetatorii.

    În declaraţia sa dată în faţa procurorilor, suspectul Grabany a arătat că serviciile facturate de Softcontruct Expert, Gramold Consulting, Genius Soft Care, Grade Soft Serv, Dicon Soft Serv şi Future Soft Service către Siveco România erau în realitate prestate de angajaţii societăţii Siveco, Dincă, Grabany sau Constantinescu neavând nicio contribuţie.

    Un alt suspect, Nicolae Mihai Gogu, împuternicit pe conturile bancare ale Eurovip şi administrator de fapt al societăţii, a declarat că nu a prestat servicii către Siveco.

    “Toţi banii care au fost încasaţi prin contul bancar de la Siveco România au fost retraşi în numerar de suspectul Gogu Mihai Nicolae, pe baza unor borderouri de achiziţie fier vechi şi apoi au fost restituiţi unei persoane pe nume AUREL, care intermedia relaţia cu Siveco”, se mai arată în documentul citat.

    Suspectul Nicuşor Dincă a arătat, la rândul său, la parchet, că persoana care i-a propus să participe la înfiinţarea acestora a fost Tiberiu Grabany, aspect confirmat de acesta din urmă, pe care 1-a cunoscut cu ocazia efectuării diferitelor lucrări de construcţie-zugrăveală la locuinţa sa.

    “Mai mult, suspectul Dincă Nicuşor a mai precizat că nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul societăţilor menţionate, principala ocupaţie a acestuia fiind aceea de zugrav şi nu de persoană care testează programe informatice, şi nu a semnat nici un fel de factură, contract sau alt document, şi nici nu a scos vreo sumă de bani din conturile acestora”, se mai arată în referat.

    Serviciile fictive, notează procurorii de la respectivele firme către Siveco “au fost recepţionate de Irina Socol, procesele verbale de recepţie fiind semnate de aceasta”.

    “Fiind audiati, suspectii Dumitru Constantinescu si Tiberiu Grabany au recunoscut comiterea faptelor retinute in sarcina acestora, respectiv faptul ca au facturat servicii fictive catre Siveco Romania, precum si faptul ca toate achizitiile inregistrate in contabilitatea celor sase societati care au facturat servicii catre Siveco Romania sunt fictive. In acest sens, suspectul Tiberiu Grabany a aratat ca a infiintat societatile Softconstruct Expert, Gramold Constructing, Genius Soft Care, Grade Soft Serv, Dicon Soft Serv si Future Soft Service la solicitarea inculpatei Irina Socol, in scopul de a factura servicii fictive catre Siveco Romania. Pentru aceasta, inculpata Irina Socol -a pus in legatura pe inculpatul Grabany cu inculpata Aurora Ecaterina Crusti. Conform intelegerii,Grabany a emis facturi fiscale false catre Siveco Romania a caror contravaloare a incasat-o prin contul bancar. Dupa primirea banilor, suspectul Dumitru Constantinescu si inculpatul Tiberiu Grabani au retras banii in numerar si apoi au restituit banii inculpatei Crusti”, se arata in documentul citat. Anchetatorii arata ca, pentru ajutorul acordat sefei Siveco, “din sumele restituite catre inculpata Aurora Ecaterina Crusti, suspectul Dumitru Constantinescu si inculpatul Tiberiu Grabani primeau un procent de 3%, drept rasplata pentru serviciile fictive facturate“.

    Irina Socol, preşedinte şi acţionar al SIVECO România, a fost reţinută de procurori, marţi dimineaţă, alături de o directoare din firma sa, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, în care cu o zi în urmă au fost făcute percheziţii. Procurorii au emis ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele Irinei Socol, dar şi pe numele directorului comercial adjunct, Aurora Ecaterina Crusti. Ceilalţi suspecţi din dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice vor fi cercetaţi în libertate, după ce, la audierile de luni, majoritatea acestora şi-au recunoscut faptele, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    În cazul lui Tiberiu Grabany a fost dispusă cercetarea sub control judiciar, au mai spus sursele citate.