Tag: Europa de Est

  • Fribourg Capital lansează o divizie de investiţii în start-up-uri tehnologice, oferind investiţii între 20.000 şi 250.000 de euro într-o primă rundă de finanţare

    Ţinta investiţiilor Fribourg Digital vor fi companiile aflate la început de drum, care au nevoie de susţinere pentru a-şi accelera activitatea, având deja un produs dezvoltat (stadiul MVP – Minimum Viable Product) sau care sunt în stadiul de seed, dar demonstrează că au atras utilizatori sau că există piaţă pentru produsele lor.

    În funcţie de nivelul de accelerare sau seed în care se află start-up-urile, Fribourg Digital va investi între 20.000 şi 250.000 de euro într-o primă rundă de finanţare. Investiţiile pot continua în runde consecutive în faza de “growth” dacă proiectele validează.

    Companiile eligibile sunt firme care dezvoltă tehnologie sau alte produse cu o componentă importantă tehnologică, cu o echipă de fondatori ce dovedeşte excelenţă antreprenorială, abilităţi complementare (tehnice, de vânzare, de analiză), cu membri care împărtăşesc valori similare.

    Printre verticalele cu oportunităţi mari de selecţie datorită perspectivelor de dezvoltare geografică în următorii ani (fie locală, fie regională sau globală) se numără tehnologiile de tip block-chain, fintech, inteligenţa artificială, algoritmi pentru machine learning, software şi soluţii integrate cloud-based (SaaS, PaaS şi DaaS).

    “Din observatiile noastre, majoritatea start-up-urilor eşuează nu din cauza ideii sau a produsului conceput, ci din cauza că nu reuşesc să le transforme pe acestea într-o afacere viabilă. Fribourg Digital vine să completeze exact aceste lipsuri în mediul antreprenorial românesc. Ne vom concentra pe ceea ce ştim să facem mai bine: să oferim proiectelor selectate excelenţă operaţională, un marketing potrivit şi o strategie coerentă de exit. Fribourg Digital îşi doreşte să fie un investitor strategic, nu doar financiar, cu implicare maximă în companiile pe care le finanţează. Acesta va fi diferenţiatorul nostru în piaţa investiţională”, declară Ion Sturza, managing partner la Fribourg Capital.

    Fribourg Digital va beneficia de o echipă separată de management şi evaluare a investiţiilor, formată din specialişti în investiţii tehnologice şi analişti financiari.

    În ultimii ani, Fribourg Capital s-a implicat masiv în dezvoltarea comunităţii antreprenoriale din România, atât prin construirea de la zero a Liberty Technology Park de la Cluj, dar şi prin programul Spherik Accelerator, ajuns deja la a patra ediţie.

    Fribourg Capital este un fond de private equity şi venture capital cu sediul în Bucureşti şi operaţiuni în Europa de Est şi CSI. Din portofoliul Fribourg Capital au făcut parte în ultimii ani companii care activează în domenii precum IT&C, real estate, resurse naturale, producţie industrială şi agricultură. În prezent, fondul îşi concentrează activitatea pe companii online şi de tehnologie, având investiţii active în elefant.ro, SEO Monitor, Upswing, Liberty Technology Park, Spherik Accelerator sau Planable.
     

  • Cel mai mare operator hotelier din lume deschide o nouă unitate în România. Unde se va afla acesta

    “În România, fiind una dintre cele mai dinamice pieţe din regiune, vizăm poziţia de lider de piaţă prin continuarea dezvoltării reţelei noastre de hoteluri, cu precădere prin încheierea de parteneriate cu potenţiali parteneri locali. Sunt încântat de sosirea brandului Mercure la Sighişoara, urmată de noi deschideri planificate pe întreg teritoriul României, confirmând astfel dinamismul startegiei noastre de dezvoltare în ţară.” – a comentat Gilles Clavie, Preşedinte şi CEO al Orbis Hotel Group.

    Actualul Binderbubi Hotel şi Spa din Sighişoara se transformă alăturându-se renumitei reţele Mercure şi va fi administrat de Orbis Hotel Group în cadrul unui contract de management cu compania locală Daflog.
    Mercure este o marcă non-standardizată de tip midscale a brandului AccorHotels ce oferă hoteluri de inspiraţie locală. Mercure este singura marcă midscale ce combină forţa unei reţele internaţionale cu angajament puternic pentru calitate şi experienţa agreabilă a hotelurilor puternic înrădăcinate în comunitatea locală.

    Mercure Sighişoara Binderbubi Hotel şi Spa va dispune de 52 de camere, 3 săli de şedinţe, 2 restaurante, un bar şi un centru spa. Poziţionat la baza dealului Cetăţii, situat la confluenţa a trei cartiere săseşti transilvănene, oferă o privelişte spre cele mai importante atracţii ale locului, distingându-se printr-o perfectă armonizare şi încadrare arhitectonică în mijlocul unei zone plină de istorie. Hotelul este programat să se deschidă la sfârşitul trimestrului al III-lea al acestui an.  

     
     

  • Cel mai mare operator hotelier din lume deschide o nouă unitate în România. Unde se va afla acesta

    “În România, fiind una dintre cele mai dinamice pieţe din regiune, vizăm poziţia de lider de piaţă prin continuarea dezvoltării reţelei noastre de hoteluri, cu precădere prin încheierea de parteneriate cu potenţiali parteneri locali. Sunt încântat de sosirea brandului Mercure la Sighişoara, urmată de noi deschideri planificate pe întreg teritoriul României, confirmând astfel dinamismul startegiei noastre de dezvoltare în ţară.” – a comentat Gilles Clavie, Preşedinte şi CEO al Orbis Hotel Group.

    Actualul Binderbubi Hotel şi Spa din Sighişoara se transformă alăturându-se renumitei reţele Mercure şi va fi administrat de Orbis Hotel Group în cadrul unui contract de management cu compania locală Daflog.
    Mercure este o marcă non-standardizată de tip midscale a brandului AccorHotels ce oferă hoteluri de inspiraţie locală. Mercure este singura marcă midscale ce combină forţa unei reţele internaţionale cu angajament puternic pentru calitate şi experienţa agreabilă a hotelurilor puternic înrădăcinate în comunitatea locală.

    Mercure Sighişoara Binderbubi Hotel şi Spa va dispune de 52 de camere, 3 săli de şedinţe, 2 restaurante, un bar şi un centru spa. Poziţionat la baza dealului Cetăţii, situat la confluenţa a trei cartiere săseşti transilvănene, oferă o privelişte spre cele mai importante atracţii ale locului, distingându-se printr-o perfectă armonizare şi încadrare arhitectonică în mijlocul unei zone plină de istorie. Hotelul este programat să se deschidă la sfârşitul trimestrului al III-lea al acestui an.  

     
     

  • Dinspre munte, înspre profit

    „Sunt pasionat de outdoor, de sport în general, şi folosesc produsele Marmot de mai mult timp. Aşa că în 2015 am decis că ar fi oportună aducerea acestui brand în România. Evident, un element decisiv a fost interesul semificativ pe care îl avea Marmot Europe legat de România”, povesteşte Mircea Sîrbu, business development manager al Mountain Gear Distribution, firma care a deschis primul Marmot Partner Store regional.

    Compania americană a semnat la începutul lunii iulie 2015 parteneriatul oficial de reprezentare în România, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost deschis şi magazinul propriu, păstrând colaborările cu retailerii din ţară. „În planul de dezvoltare pe pieţele emergente, România a devenit pentru Marmot Mountain Europe (MME) un punct strategic foarte important. Cu 20 de milioane locuitori şi cu o evoluţie pozitivă semnificativă în ultimii ani, România reprezintă un potenţial important şi suntem pregătiţi să investim în această piaţă”, declara, la momentul lansării, Jan Schapmann, responsabilul de dezvoltare pe pieţe emergente în cadrul MME.

    Pe de altă parte, Mircea Sîrbu a punctat atunci şi faptul că implicarea partenerilor, a celor existenţi şi a celor potenţiali reprezintă, pe lângă magazinul propriu, un punct important în strategia de desfacere. Legat de investiţie, a cărei valoare nu o precizează, el spune totuşi că este „una importantă şi suntem foarte încrezători că a fost bine plasată pe termen lung”. Strategia de vânzări indirecte abordate printr-o reţea de parteneri la nivel naţional, precum şi calitatea produselor şi a serviciilor ar reprezenta, spune Sîrbu, avantajele care diferenţiază brandul Marmot de concurenţă.

    Principalele categorii de produse comercializate sunt echipamentele şi îmbrăcămintea. „Suntem cel mai important producător mondial, pe zona de saci de dormit sintetici şi, mai ales, în zona de saci de dormit cu puf, unde avem o cotă de piaţă de 10%”, spune reprezentantul Marmot. Alte echipamente bine vândute sunt, după spusele sale, corturile (categorie despre care, spune el, brandul deţine numărul 2 la nivel mondial) şi rucsacurile. Dacă sacii de dormit au preţuri ce variază între 910 lei şi 4.450 de lei, la categoria de articole îmbrăcăminte cele mai vândute produse au fost jacheta impermeabilă şi suprapantalonii, produse cu preţ de listă de 455 de lei, conform spuselor sale. „Clienţii variază în funcţie de anotimp, dar putem spune că avem un flux constant de entuziaşti şi oameni iubitori de sport şi de natură, în general”, declară Mircea Sîrbu.

    Spre exemplu, menţionează el, anul trecut au ajuns la clienţii finali peste 5.000 de produse Marmot, din care mai mult de 80% reprezintă îmbrăcăminte; restul este reprezentat de vânzările de echipament. Pentru 2016, rulajele la nivel local, care reunesc şi activitatea de distribuţie, însumează puţin peste 350.000 de euro, adaugă antreprenorul. „Profitul nu a reprezentat un obiectiv important pentru anul trecut, dar suntem pe un mic plus”, spune Sîrbu, fără a preciza însă valoarea acestuia. Pe de altă parte, partenerii reprezintă un element foarte important pentru brand la nivel local, iar comunitatea creată în jurul mărcii constituie unul dintre obiectivele companiei, ţine să adauge reprezentantul Marmot. „Vrem să profităm de momentul bun pe care-l avem şi de intenţia Marmot Europe de a se implica alături de noi în a extinde impactul în piaţă.

    Pentru 2017, ne aşteptăm la o creştere de 70%. La modul optimist, poate chiar o dublare”, spune Mircea Sîrbu despre planurile pe termen scurt. Pe de altă parte, un obiectiv pe termen lung, pe care firma şi l-a stabilit încă de la primii paşi pe piaţa locală, este de a deveni cel mai iubit brand de outdoor din România. În acest sens, compania îşi creionează strategia pe două direcţii. „În primul rând, vrem ca prin intermediul partenerilor să ne extindem prezenţa în România şi, în paralel, aceştia să îşi dezvolte prezenţa online. Pe de altă parte, vrem să creştem acţiunile de promovare a brandului Marmot”, spune managerul firmei. De asemenea, previziunile indică, pentru un orizont de cinci ani, că rezultatele se pot concretiza într-o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro şi peste 20.000 produse livrate către clienţi. 

    Piaţa de produse pentru sport şi outdoor din România se află într-un proces accelerat de maturizare, iar odată cu acest fenomen produsele de înaltă calitate şi utilizare îndelungată câştigă tot mai mult teren. „Credem în România, în potenţialul ei de evoluţie şi în ce are de oferit această ţară, cu condiţia să ştim să protejăm ceea ce avem valoros”, spune antreprenorul. În opinia sa, unii concurenţii au şi un impact negativ asupra domeniului. De câţiva ani, piaţa se stabilizează, au fost înregistrate mici creşteri şi scăderi, dar costurile de producţie sunt în creştere, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra preţului. „Din acest motiv, mulţi abordează strategii directe de vânzare sau de extindere a produselor oferite, de obicei către zone în care nu au experienţă, lucruri care în loc să ofere o trambulină, ajung să fie o piatră de moară”, argumentează el. Piaţa totală de echipament sportiv la nivel local era estimată la circa 400 de milioane de euro în 2014, fiind dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sport.

    Povestea Marmot a început în 1971, când studenţii Eric Reynolds şi Dave Huntley au avut ideea de a începe un club al iubitorilor de munte în Santa Cruz, pentru a face plimbări în Alaska. Şi-au numit clubul Marmot şi în următorii ani au început să dezvolte modele de veste, cămăşi, parka şi câţiva saci de dormit în camera lor de cămin. La scurt timp, în afacere a intrat şi Tom Boyce, cu ajutorul căruia au intrat în business şi au deschis un magazin în Grand Junction Colorado, ce purta numele Marmot Mountain Works. Ani mai târziu, brandul a devenit producătorul unora dintre cele mai bune echipamente tehnice, jachete, pantaloni şi costume pentru condiţii extreme, iar în portofoliul lor se regăsesc accesorii de camping, corturi, rucsacuri şi saci de dormit pentru orice tip de condiţii şi activităţi. Odată stabilit pe piaţa iubitorilor de munte, Marmot s-a extins şi către exploratorii urbani.

    Prima lovitură dată de cei de la Marmot a fost crearea echipamentelor pentru filmul în care a jucat Clint Eastwood în 1974 The Eiger Sanction. Şi la nivel local, brandul şi-a asociat imaginea cu unul dintre cei mai cunoscuţi alpinişti din România, Horia Colibăşanu, care a vorbit despre experienţa sa cu brandul Marmot la lansarea magazinului din Timişoara.

    350.000 DE EURO a fost valoarea vânzărilor înregistrate de brandul Marmot anul trecut, la nivel naţional, ce se traduce într-un număr de circa 5.000 de produse

    70% ESTE VALOAREA estimativă de creştere a vânzărilor pentru anul acesta, conform reprezentantului Marmot din România

    455 DE LEI este valoarea celui mai căutat produs în materie de îmbrăcăminte, jacheta impermeabilă

    1,5 MILIOANE DE EURO este cifra de afaceri vizată de Marmot pe plan local, în următorii cinci ani

  • Funcţionarii publici din România, cel mai bine plătiţi din Europa de Est

    Bugetarii au ajuns să câştige, în unele cazuri, salarii mai mari decât cei mai bine plătiţi angajaţi din mediul privat. Cel puţin asta arată datele Consiliului Fiscal, care a analizat câştigul salarial mediu în cele două sectoare.

    Funcţionarii din România ar fi printre cei mai bine plătiţi din Europa Centrală şi de Est.

    Potrivit datelor analizate de Consiliul Fiscal, salariile relative din sectorul administraţiei publice (faţă de media pe economie) sunt mult mai mari în România decât în toate celelalte ţări din regiune.

    Astfel, funcţionarii publici din România câştigă cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie, în timp ce colegii lor din Ungaria şi Bulgaria au salarii cu doar 15% mai mari, în Polonia şi Slovacia cu 20%, scrie realitatea.net

     

  • Grupul MOL mizează pe petrochimie în strategia pe următorii 15 ani

    Grupul MOL estimează o creştere a consumului de carburanţi în următorii ani, în timp ce pe termen lung anticipează o dezvoltare a segmentului de produse petrochimice, a declarat joi Petho Zsolt, senior vicepreşedinte al grupului petrolier MOL.

    Potrivit oficialului, consumul de carburanţi va creşte în următorii ani, impulsionat de mai mulţi factori, cum ar fi mărirea numărului de automobile şi dorinţa tinerilor de a avea mai multă mobilitate.

    „Numărul de autoturisme raportat la suta de locuitori este încă foarte mic în România şi în toată Europa de Est (prin comparaţie cu Vestul Europei), astfel că ne aşteptăm la creşterea numărului de maşini, implicit şi a consumului de carburanţi. Un alt factor important vine din comportamentul tinerilor de astăzi. Ei îşi doresc să aibă mobilitate crescută, iar noi ne pregătim pentru a susţine aceste tendinţe”, a spus Petho Zsolt în cadrul unui briefing de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China lansează un fond pentru investiţii de cel puţin 10 miliarde de euro în Europa Centrală şi de Est

    China a creat un fond pentru investiţii de cel puţin zece miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în Europa Centrală şi de Est, anunţă Banca Industrială şi Comercială a Chinei (ICBC) într-un comunicat citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Fondul “China-Europa Centrală/de Est” va fi administrat de Sino-CEE Financial Holdings Ltd, o companie înfiinţată la începutul acestui an de Banca Industrială şi Comercială a Chinei. Compania a început formal operaţiunile cu ocazia vizitei efectuate de premierul Li Keqiang sâmbătă la Riga, în Letonia. În administrarea Fondului “China-Europa Centrală/de Est” sunt implicate inclusiv China Life Insurance şi Fosun Group.

    Fondul are rolul de a oferi finanţări totale de 50 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, producere de înaltă tehnologie şi bunuri de consum, a transmis ICBC.

    Deşi principalul obiectiv îl reprezintă investiţiile în Europa Cenatrlă şi de Est, finanţările ar putea fi extinse la restul Europei şi la alte regiuni relevante pentru cooperarea Chinei cu ţări central şi est-europene.

    Fondul va fi susţinut de entităţi guvernamentale, dar va fi operaţional pe baza principiilor generale de afaceri şi de piaţă.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt parte a proiectului Chinei privind un modern “Drum al Mătăsii”, Beijingul sperând să ofere companiilor chineze noi pieţe de export în contextul în care ritmul economiei interne este în scădere.

    “China are avantajul echipamentelor eficiente din punctul de vedere al costurilor şi capacităţilor, în timp ce ţările central şi est-europene trebuie să amplifice industrializarea”, a explicat premierul Li Keqiang în discursul rostit la Riga, conform site-ul agenţiei China Nouă.

    Dacă vrei să citeşti mai mult, fă-ţi un cont DEMO pe http://www.news.mediafax.biz/demo.aspx sau abonează-te la Fluxul MEDIAFAX

  • O companie oferă gratuit cazare şi masă pentru oamenii care vor să se angajeze, dar nu reuşeşte să găsească doritori

    Într-un efort de a susţine lipsa forţei de muncă în Europa de Est, McDonald’s oferă gratuit cazare  şi masă pentru angajaţii care sunt dispuşi să-şi mute domiciliul pentru a ocupa locurile de muncă vacante, conform fortune.com.

    Ţările Europei de Est se află în proces de creştere economică, potrivit Bloomberg, dar lipsa forţei de muncă calificată i-a înnăbuşit potenţialul. Regiunea era cunoscută ca fiind un refugiu de salarii mici, cu muncitori dornici să lucreze, însă îmbătrânirea pe piaţa forţei de muncă şi reticenţa de a angaja imigranţi au pus beţe-n roate angajatorilor care caută personal calificat. Un studiu realizat recent de PricewaterhouseCoopers arată că 54% dintre directorii din Ungaria se aşteaptă la o creştere în regiune, comparativ cu doar 27% dintre directorii la nivel mondial. Totuşi, aceiaşi lideri regionali şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „lipsă de profesionişti calificaţi”.

    „Deficitul forţei de muncă îi ţine pe directorii din Europa de Est până noaptea târziu la birou” a declarat pentru Bloomberg directorul PwC, Robert Bencze. „Prima întrebare pe care şi-o pun acum investitorii este <<Oare voi găsi suficienţi angajaţi ca să fac afacerea să meargă?>>”, adaugă acesta.

    Şi aceasta nu e doar o problemă a Ungariei: Republica Cehă a raportat o creştere de 166% a locurilor de muncă vacante în ultimii doi ani, potrivit Bloomberg. În Letonia, problema este de trei ori mai rea – producătorii auto, cum ar fi Kia Motors, se luptă să găsească muncitori calificaţi pentru ocuparea posturilor vacante de la fabricile locale din Slovenia. „Din ce în ce mai multor solicitanţi le lipsesc aptitudinile necesare în industria auto”, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al Kia, Jozef Bace. „Mai nou, se ocupă dificil chiar şi posturile de operatori de asamblare sau vopsitori”, adaugă el.

    În timp ce regiunea este pregătită pentru investiţii, analiştii se tem că  lipsa forţei de muncă ar putea obliga companiile să se mute în altă parte, dacă această tendinţă va continua. „Este o chestiune de cantitate şi calitate a forţei de muncă în toată Europa de Est”, a declarat purtătorul de cuvânt al Camerei de Industrie şi Comerţ Germano-Maghiară. „Acest lucru trebuie rezolvat în următorii câţiva ani, în caz contrar, sectorul de investiţii ar putea avea de suferit”, conchide el. 

  • Se întâmplă pentru prima oară în istorie. Anunţul despre Banca Transilvania

    Banca Transilvania (TLV) este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti care intră în componenţa indicelui STOXX Eastern Europe 50, care urmăreşte cele mai mari companii din Europa de Est, intrarea efectivă fiind data de 19 septembrie 2016.

    Indicele STOXX oferă o reprezentare a celor mai importante 50 de companii listate – lideri in diverse sectoare economice – din ţări precum Rusia, Turcia, Grecia, Estonia, Polonia, Ungaria.

    Se întâmplă pentru prima oară în istorie. Anunţul despre Banca Transilvania

  • Se întâmplă pentru prima oară în istorie. Anunţul despre Banca Transilvania

    Banca Transilvania (TLV) este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti care intră în componenţa indicelui STOXX Eastern Europe 50, care urmăreşte cele mai mari companii din Europa de Est, intrarea efectivă fiind data de 19 septembrie 2016.

    Indicele STOXX oferă o reprezentare a celor mai importante 50 de companii listate – lideri in diverse sectoare economice – din ţări precum Rusia, Turcia, Grecia, Estonia, Polonia, Ungaria.

    Banca Transilvania a intrat în compoziţia indicelui Stoxx 50 alături de alte două companii, Transneft din Rusia şi Arcelik din Turcia, care controlează în România fabrica Arctic din Găeşti. Cele trei societăţi înlocuite sunt grupul rusesc de oţelării Severstal, compania de telecomunicaţii Orange Polska din Polonia şi producătorul de alimente şi băuturi Anadolu Efes din Turcia.

    Banca de la Cluj a raportat pentru primul semestru un profit net de 458 mil. lei, în creştere cu 141% faţă de S1/2015, iar brokerii susţin că profitul în creştere face ca titlurile TLV să rămână la multiplii de evaluare destul de mici, chiar dacă în prezent se află în zona maximelor istorice.

    Banca Transilvania se poziţionează pe primul loc al câştigurilor obţinute de la începutul anului din rândul emitenţilor din alcătuirea indicelui BET, cu un câştig de 35%, fiind luat în calcul randamentele dividendelor plătite şi acţiunile gratuite, potrivit calculelor Prime Transaction.