Tag: europa

  • Exporturile Germaniei se prăbuşesc şi aruncă cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii

    Exporturile Germaniei s-au prăbuşit în al doilea trimestru din acest an, ceea ce a împins cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii în T2 2019, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce se conturează a fi un efect parşiv al conflictului comercial SUA-China, starea sectorului de producţie din Germania se înrăutăţeşte, iar exporturile au scăzut cu 1,3%, înregistrând cel mai mare declin din ultimii şase ani. Astfel s-a ajuns la o contracţie a PIB-ului, a doua pe anul acesta.

    Comerţul global slăbit şi încetinirea industriei auto târăsc Germania în pragul unei recesiuni care ar putea avea repercursiuni grave pentru întreaga economie din zona euro.

    Încrederea scăzută în mediul de business şi avertismentele lansate de cele mai mari companii din ţară adâncesc îngrijorările cu privire la perspectivele economice şi pun din ce în ce mai multă presiune pe cancelarul german Angela Merkel – solicitând de la aceasta stimuli fiscali.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Vreţi să vă mutaţi din România? O ţară superbă din Europa caută cu disperare imigranţi care să vină să se stabilească la ei pentru că nu mai au muncitori

    În vreme ce majoritatea ţărilor încearcă să scape de imigranţi, Portugalia încearcă să îi atragă ca măsură de a reduce declinul populaţiei.
     
    “Avem nevoie de mai mulţi imigranţi şi nu vom tolera niciun discurs cu tentă xenofobică”, a declarat în mai prim ministrul Antonio Costa, atrăgând aplauze din partea publicului, scriu cei de la South China Morning Post.
     
    Portugalia a fost primul stat care şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua imigranţi de la bordul navei de salvare Lifeline, care se află în apropierea coastei italiene încă de pe 21 iunie.
     
    Potrivit unor studii citate de autorităţi, Portugalia are nevoie de 75.000 de noi de rezidenţi anual pentru a menţine la un nivel stabil forţa de muncă, ajunsă azi la doar 10.4 milioane de oameni.
     
    De-a lungul anilor ce au urmat crizei din 2008, peste 300.000 de portughezi au plecat în căutarea unui loc de muncă mai bun, cei mai mulţi fiind tineri absolvenţi.
     
    În perioada 2015-2018, Potugalia a primit 1.552 refugiaţi ca parte a programului de relocare propus de Uniunea Europeană.
  • Donald Trump despre negocierile cu Uniunea Europeană: Dacă le taxăm maşinile ne vor da orice. Ei trimit la noi milioane de Mercedes şi de BMW

    Preşedintele american Donald Trump crede că are deja toate avantajele în negocierile comerciale cu Europa pentru a obţine rezultatul pe care şi-l doreşte, potrivit CNBC.

    „Discuţiile cu Uniunea Europeană sunt dificile; ei negociază strâns. Dar avem toate cărţile în această ţară pentru că tot ce trebuie să facem este să le taxăm maşinile şi ne vor da orice vrem pentru că ei trimit la noi milioane de Mercedes. Ei trimit milioane de BMW în SUA”, a spus Donald Trump în faţa reporterilor de la Casa Albă.

    Replica a venit după ce Trump a semnat luna aceasta un acord cu Uniunea Europeană prin care încearcă să îmbunătăţească exporturile de vită ale SUA după ce fermierii americani au resimţit efectul conflictului comercial SUA-China. În urma acordului importurile Uniunii Europene din SUA de carne de vită fără tarife suplimentare se vor tripla şi vor ajunge la circa 420 de milioane de dolari.

    Preşedintele american a promis la Casa Albă să impună tarife pe vehiculele şi componentele importate de americani din UE şi Japonia la începutul anului, dar a decis să amâne aplicarea lor pentru 6 luni.

     

     

     

  • Uniunea Europeană s-a săturat de Donald Trump şi a ales China în ultimii ani

    În cei doi ani şi jumătate de mandat la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump i-a tratat pe aliaţii europeni ca pe inamici, le-a ignorat propunerile legate de protejarea mediului în contextul schimbărilor climatice, a impus tarife comerciale şi a ameninţat că va penaliza Uniunea Europeană dacă încearcă să ignore sancţiunile impuse de SUA Iranului. Această abordare a conturat deja moştenirea lui Trump în Europa, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care el pune din ce în ce mai mult accent pe campania electorală pentru a câştiga al doilea mandat în 2020, guvernele din Europa realizează cât de dependente au devenit de SUA în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acesta a fost unul dintre principalele subiecte de discuţie de la summit-ul G7 din Biarritz, Franţa.

    Una dintre principalele lovituri pregătite de Donald Trump pentru Europa este legată de industria auto, unde SUA vrea să aplice tarife citând motive de securitate naţională. Administraţia Trump a amânat decizia până în luna noiembrie, în timp ce negocierile cu blocul european continuă.

    Valoarea totală a vehiculelor exportate de Uniunea Europeană către SUA s-a situat la circa 50 miliarde de dolari anual în ultimii ani, însă exporturile au scăzut la cel mai redus nivel din 2009. Între timp, au crescut exporturile spre China.

    În ceea ce priveşte cei mai mari producători auto din Germania, China a înlocuit deja SUA şi a devenit cea mai mare piaţă de desfacere pentru fiecare dintre ei, cea mai recentă companie intrată în această categorie fiind Daimler în 2017. În acelaşi timp, Beijing Automotive Group, o companie deţinută de statul chinez, a anunţat în luna iulie că a cumpărat o participaţie de 5% în Daimler, la un an după ce un al vehicul chinez, Zhejiang Geely Holding Group, a preluat o participaţie de circa 10% devenind cel mai mare acţionar al grupului.

    Războiul comercial SUA-China se concentrează mult şi pe segmentul companiilor de tehnologie, însă Uniunea Europeană a încercat până acum să nu aleagă nicio tabără.

    Guvernul german este printre cei care nu au urmat apelul administraţiei Trump de a abandona Huawei Technologies din motive de securitate. Silicon Valley rămâne momentan capitala inovaţiei în tehnologie – ceea ce generează în acest moment un conflict între autorităţi europene precum guvernul francez care încearcă să taxe mari giganţi precum Amazon. În acest caz, Donald Trump îşi apără propriile companii şi spune că nu e corectă atitudinea europenilor.

    Însă Europa a făcut investiţii masive în sector ultimii ani, atât publice cât şi private pentru a se îndepărta de depdendenţa faţă de SUA, şi a reuşit, atât pe partea de importuri cât şi pe cea de exporturi fiind mai aproape de China.

    Una dintre principalele probleme ale lui Donald Trump faţă de aliaţii europeni, în special faţă de Germania, este o preocupare redusă faţă de apărare şi securitate naţională, ceea ce lasă SUA să apere de prin NATO întregul bloc. Până acum, Trump a pus la îndoială NATO ca alianţă, a gestionat un tratat nuclear cu Rusia fără a se consulta cu aliaţii, şi a profitat de ţările membre ale alianţei pentru a-şi ţine trupele în teritoriu. SUA are 246 de baze militare în Europa, adică aproape jumătate din totalul pe care le are peste graniţele ţării, şi un efectiv de 64.000 de soldaţi.

    Deşi Donald Trump nu ar începe un argument puternic legat de apărare în faţa aliaţilor puternici din Germania şi Franţa la summit-ul G7, ministrul britanic Boris Johnson ar putea să o facă şi să le ia partea americanilor. Până la urmă, el are nevoie de un tratat comercial între Marea Britanie şi SUA în contextul Brexit.

    La capitolul energie, Trump a acuzat Germania că este prizoniera Rusieri prin gazoductul Nord Stream 2 care ar trebui pus în funcţiune până la finalul anului 2019. Cele mai mari cinci economii europene au importat colectiv combustibili şi petrol de peste 150 miliarde dolari anual în ultimii 14 ani. În 2018, au importat 18,4 miliarde dolari de la SUA, adică 5% din total – un record istoric. Deşi ponderea importurilor din Rusia este exponenţial mai mare, Europa încearcă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de Rusia, ceea ce îi oferă lui Trump încă un avantaj în negocierile comerciale.

    Unul dintre punctele principale de la masa negocierilor, pe care Trump vrea să insiste, este agricultura, însă Uniunea Europeană nu vrea să deschidă discuţiile cu privire la acest sector. Totuşi, SUA ar putea avea un avantaj în aceste negocieri în contextul în care a crescut din ce în ce mai mult ca piaţă de desfacere pentru produsele Europei în fiecare din ultimii cinci ani, importând de 79 miliarde de dolari anual. Această temă de discuţie ar putea naşte controverse în interiorul blocului european în contextul în care Germania, care trimite doar 2,7% din producţia de mâncare şi băuturi către SUA ar putea fi dispusă să discute agricultura, însă Franţa, care exportă mai mult, se opune implacabil.

    Europa a făcut eforturi să se îndepărteze de dominaţia SUA în ultimii ani, însă nu a avut prea mare succes.  

     

     

     

     

     

     

  • Cum stăm în clasamentul SUV-urilor mici în Europa: Duster la un pas de locul 1, Ford EcoSport aproape de Top 5

    Ford EcoSport, SUV-ul produs de americani la Craiova, a încheiat primul semestru pe locul al şaselea, fiind la circa 3.000 de unităţi distanţă de top cinci. Per total, în primul semestru s-au livrat 1,18 mil. SUV-uri mici şi crossovere, în urcare cu 11% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind de departe cel mai dinamic segment al pieţei auto europene. Din total, 180.000, sau unu din şapte SUV-uri, au fost produse în România, de Ford la Craiova sau de Dacia la Mioveni. Dacia Duster s-a clasat în primul semestru al acestui an pe locul secund în topul celor mai bine vândute SUV-uri mici, cu un volum de aproape 115.500 de maşini.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană

     Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.

    În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din  Europa a crescut în medie cu 4,7%.  Avan­sul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul va­can­ţelor începuse, pe­rioada de vârf a trafi­cului pe toate aero­por­turile este de departe august.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • Eurobarometru: Cea mai mare grijă a europenilor sunt schimbările climatice, nu şomajul sau economia

    Datele necesare realizării sondajului au fost adunate înainte de valul de căldură din iunie, care a lovit întreaga Europă. Ursula von der Leyen, noul preşedintel al Comisiei Europene a promis să strângă aproximativ 1000 de miliarde de euro din investiţii, bani destinaţi luptei împotriva schimbărilor climatice care vor lovi Europa în următorii 10 ani.

    Imigraţia rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din menţiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018).

    Trei preocupări obţin punctaje identice: situaţia economică (18 %, neschimbat), starea finanţelor publice ale statelor membre (18 %, -1) şi terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenţi, înregistrând o creştere de patru puncte procentuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este Robinhood, platforma de 7 miliarde doalri care îşi face intrarea în Europa şi pe care o folosesc toţi tinerii pentru a investi

    Platforma de tranzacţionare acţiuni cu comisioane zero Robinhood îşi face intrarea în continentul european prin intermediul unui birou în Marea Britanie, potrivit CNBC.

    Compania a anunţat joi că subsidiara sa internaţională a primit autorizaţie de broker de la Financial Conduct Authority (FCA), autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie.

    Aprobarea FCA reprezintă un vot de încredere pentru lansarea produsului Robinhood în piaţa britanică, iar startup-ul american a anunţat că şi-a construit deja echipa din Londra, care va fi condusă de Wander Rutgers, fostul executiv al TransferWise.

    „Ziua de azi marchează începutul unui nou capitol pentru Robinhood şi suntem încânaţi că putem face primii paşi spre a aduce platforma noastre de investiţii la îndemâna clienţilor din Marea Britanie”, a spus Rutgers, preşedintele diviziei Internaţional a Robinhood.

    Compania originală din California şi-a reiterat misiunea de a „democratiza” finanţele, şi a prins repede popularitate în special printre investitorii tineri.

    Robinhood, cu o vechime de şase ani în business şi cu 6 milioane de utilizatori, a fost evaluată recent la 7,6 miliarde de dolari în urma unei runde de finanţare.

    Însă platforma s-a întâlnit şi cu probleme în trecut. Robinhood a încercat anul trecut să îşi facă intrarea în bankingul comercial, lansând opţiuni de cont curent şi de depozite, însă nu a reuşit să clarifice situaţia cu autorităţile de reglementare. În acest moment produsul nu a fost abandonat dar nu este clar când şi dacă acesta va mai fi lansat.

    În condiţiile în care Robinhood se pregăteşte să intre în piaţa britanică, platforma se va regăsi într-un mediu extrem de competitiv pentru fintech-uri, în contextul în care au prins contur aşa-numiţii „challengeri” la nivel global.

    Unul dintre aceşti challengeri, Revolut, a lansat recent propria opţiune de tranzacţionare acţiuni cu comisioane zero într-o încercare de a-şi face intrarea în noi categorii de produse financiare.

     

  • Europa reacţionează la cazul Caracal. David Sassoli, oficial UE: Vocea Alexandrei cerând ajutor îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă

    “Să auzi vocea Alexandrei Măceşanu, în vârstă de 15 ani, care cere în zadar ajutor la numărul de urgenţă, doare şi îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă. Adoptarea unor politici mai eficiente contra violenţei împotriva femeilor va trebui să fie mai mult în centrul acţiunii politice şi instituţionale europene. În numele Alexandrei şi al tuturor victimelor!”, a scris David Sassoli, pe contul său de Facebook.

    Italianul David Sassoli a fost votat în iulie preşedinte al Parlamentului European, mandatul său fiind până în ianuarie 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se îndreaptă Europa spre o nouă criză? „Riscul este ridicat, pentru că pur şi simplu să ne trezim prea târziu şi să realizăm că am pierdut prea mult timp”

    La zece ani de la criza financiară globală, economia Europei se află în redresare, dar nu a renăscut. Inflaţia scăzută, ratele scăzute ale dobânzilor şi creşterea redusă au devenit noul normal.

    O criză Europeană ar putea avea efecte periculoase, scriu cei de la CNN. Un alt deceniu risipit ar adânci diviziunea din ce în ce mai mare între Europa urbană şi cea rurală, va lipsi mai mulţi tineri de muncă şi va alimenta instabilitatea politică.

    Carsten Brzeski, economist-şef al Germaniei la banca olandeză ING, crede că o astfel de criză ar putea chiar cauza blocarea zonei euro. “Riscul este ridicat, pentru că pur şi simplu să ne trezim prea târziu şi să realizăm că am pierdut prea mult timp”, a spus Brzeski.

    Condiţiile sunt similare cu situaţia din Japonia, care încheie cel de-al treilea deceniu de creştere scăzută, inflaţie scăzută şi rate scăzute ale dobânzilor. Europa creşte într-un clip mai rapid, dar, la fel ca Japonia, populaţia sa îmbătrâneşte, iar pensionarii trag economia în jos, pentru că ei economisesc mai degrabă decât cheltuiesc. Există, de asemenea, o problemă similară a unor bănci care consumă capital fără să ofere împrumuturile necesare pentru a stimula creşterea economică.

    Pentru Brzeski, este o situaţie care ar putea deveni rapid nesustenabilă. “În anii care vor veni, războiul între interesele naţionale şi europene va deveni mai viguros”, spune el. “Creşterea scăzută, inflaţia scăzută, acestea încep să afecteze economiile în moduri diferite.”