Tag: estimare

  • Servicii şi strategii noi pentru nevoi schimbate

    „Comportamentul de cumpărare al clienţilor vechi nu s-a schimbat semnificativ, doar că s-a ajustat în funcţie de tipul de activitate a fiecăruia. Înainte de pandemie clienţii aveau activităţi de birou şi de recreere, iar serviciile de curăţătorie erau implicit necesare. Dacă înainte un client cu abonament premium consuma 1,5 abonament lunar, în perioada stării de urgenţă consumul de abonamente a scăzut la 0,75 abonamente/lună/client”, notează Cristina Tarasevici, cofondator al Blue Lagoon Clean.

    Lanţul de curăţătorii ecologice a fost lansat în 2013, iar investiţia în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, iar pentru 2020 estimările iniţiale vizau o creştere de până la 4,7 milioane de lei şi o creştere de 50% a profitului. Estimările după începutul pandemiei situează însă cifra de afaceri în jurul valorii de 3 milioane de lei, iar „din punct de vedere al profitabilităţii, luăm toate măsurile necesare astfel încât să nu avem o valoare negativă, deşi pierderile până în acest moment depăşesc 500.000 de lei”, spune Vlad Elias.

    O scădere semnificativă a fost înregistrată şi pe segmentul clienţilor noi, „acei clienţi care abia începeau să folosească serviciile de curăţătorie în general”. Potrivit Cristinei Tarasevici, schimbarea de comportament în rândul acestora a fost cauzată de incertitudinea veniturilor după pandemie. O altă modificare constatată a fost migrarea clienţilor de la punctele de lucru către serviciul de colectare şi livrare gratuită. „Odată cu pandemia am reuşit să adăugăm un segment de clienţi care să aibă certitudinea dezinfectării hainelor, cerinţă pe care o putem satisface în condiţiile în care la începutul lunii martie am schimbat detergenţii folosiţi în procesul de curăţare, aceştia având avizul Ministerului Sănătăţii”, adaugă antreprenoarea.

    Chiar şi pe perioada stării de urgenţă, toate unităţile companiei au rămas deschise. În prezent businessul funcţionează prin trei centre, două în Bucureşti şi unul în Pantelimon – „cel mai mare din sud-estul Europei”, dar serviciile afacerii sunt disponibile pe întreg teritoriul Capitalei şi în Ilfov, în limita a 15 kilometri, prin serviciul de colectare şi livrare gratuită. Produsele aduse cel mai des la curăţat în unităţile Blue Lagoon Clean sunt: cămăşile, costumele, rochiile şi gecile. Din totalul vânzărilor, articolele de casă reprezintă 30%, în special covoarele, lenjeriile, perdelele şi draperiile.
    Pentru a depăşi provocările aduse de scăderea cererii, una dintre strategiile businessului a fost să lanseze un serviciu adiţional celui de bază: „Le-am oferit clienţilor posibilitatea să le facem cumpărăturile de fiecare dată când apelau la serviciile noastre de curăţătorie. Astfel am răspuns la două nevoi – cea legată de dezinfectarea articolelor de îmbrăcăminte, dar şi cea de distanţare socială.”

    De asemenea, în primăvară compania a dezvoltat un kit de lămpi germicidale, idee născută din „nevoia de a ne asigura că putem desfăşura activitatea în siguranţă atât pentru clienţi, cât şi pentru angajaţi”, spune Vlad Elias. La momentul respectiv, achiziţia unei lămpi UVC de capacitate mică, de 36W, se ridica la peste 3.000 de lei, „fără a avea o automatizare care să o facă utilizabilă în condiţii de siguranţă”. Produsul nou-dezvoltat are însă un preţ mai mic, de 2.400 de lei, dar şi o putere mai mare, de 110W. Lansarea noului model de lămpi nu a fost lipsită de provocări. „Iniţial am încercat să importăm piesele necesare, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece termenele de livrare ar fi fost foarte lungi. Ne-am documentat şi am comandat toate piesele necesare din România, aspect care a generat însă un cost mare de producţie.”

    Din rândul altor investiţii bugetate pentru acest an, antreprenorul spune că planurile pentru 2020 prevedeau finalizarea unei aplicaţii ERP/CRM destinată gestionării companiei şi a relaţiei cu clienţii. „Până în martie am reuşit să finalizăm penultimul modul, cel de facturare, urmând ca modulul ce conţine aplicaţia de plasare a comenzilor pentru client să fie gata până la finalul anului.” Investiţia totală în produs a depăşit 25.000 de euro şi reprezintă axul central al dezvoltării viitoare a companiei, atât prin puncte de lucru proprii, cât şi prin francize. Potrivit lui Elias, investiţia într-un punct de procesare într-un centru comercial se ridică la 100.000-120.000 de euro, în timp ce investiţia într-un centru de preluare în sistem de franciză se ridică la 15.000-20.000 de euro. „Dacă discutăm despre un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon, investiţia depăşeşte 600.000 de euro.”
    Tot pentru anul în curs reprezentanţii businessului au în vedere începerea demersurilor pentru construcţia unei hale de procesare, care, ţinând cont de situaţia economică actuală, va fi cel mai probabil finalizată la sfârşitul anului viitor, investiţia ridicându-se la 500.000 de euro. Pe termen mediu şi lung, obiectivele companiei sunt: să devină prima opţiune a clienţilor în materie de servicii profesionale de curăţătorie, dar şi să deschidă un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon în fiecare sector din Bucureşti, lucru care se va concretiza „în funcţie de abilitatea de a atrage un investitor strategic”. În ceea ce priveşte extinderea în afară Capitalei, aceasta se va face în sistem de franciză.

  • Avertismentul analiştilor: euro urmează să decoleze în următoarele luni

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 4,95 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 2,7%, potrivit Asociatiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,90 lei/euro.

    “Aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel, valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582, in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,70%”, spun analiştii CFA.

    Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA pentru luna iulie, acesta a scăzut faţă de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte, iar faţă de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 17,9 puncte, evoluţie datorată ambelor componente ale Indicatorului.

    “Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, fata de luna anterioatra cu 2,2 puncte, pana la valoarea de 19,9 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 36,5 puncte. Indicatorul anticipatiilor a scazut in luna iunie cu 4,6 puncte pana la valoarea de 35,6 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 8,6 puncte”, explică analiştii CFA.

    Începând cu luna aprilie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020, evoluţia PIB pentru anul în curs, precum şi rata şomajului la finalul lui 2020.

    Răspunsurile centralizate arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimti puternic până în T2/2021, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020 este de 8,3%, cu menţiunea că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare, PIB-ul va scădea cu 4,4% în timp ce rata şomajului va creşte cu 7% până la finalul anului.

  • Datele estimate de Comisia Naţională de Prognoză rămân optimiste: o cădere de doar 3,8% a economiei în 2020. Cel puţin minus 5%, spun instituţiile independente

    ♦ Minus 5,5% este estimarea de restrângere a PIB în 2020, potrivit unei analize a ING Bank. Minus 5% crede Raiffeisen Bank şi minus 4,7% BCR

    Însă lucrurile puteau fi şi mai rele, estimează economiştii. Nici nu se putea altfel. Economia a fost închisă, voluntar, vreme de două luni. Industria a scăzut, în primul semestru din an, cu 16,4%, dar Comisia Naţională de Prognoză crede că această scădere se va restrânge, pe întregul an, la 8,6%. Agricultura, estimează aceeaşi sursă, va scădea cu 7,1%.

    „Prea optimist“, crede Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Construcţiile, care au crescut cu 19% în primul semestru, ar urma să avanseze cu 5,8%, pe întreg anul. „Sunt mulţi bani de spălat acolo“, spune, cu seriozitate, economistul Dragoş Cabat, dar adaugă: „e bine că cresc“.

    erviciile ar urma să scadă, pe ansamblu, cu doar 2,7%, dar, la primul semestru, serviciile prestate populaţiei au scăzut cu 38%. Se întoarce epoca abundenţei? Greu de crezut, de vreme ce economiştii nu văd o reîntoarcere la nivelul lui 2019 decât în 2022. „Recuperarea nu va fi totală decât în 2020“, arată o analiză a BCR.

    În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

    Deficitul fiscal va fi cea mai mare provocare a anilor ce vin, spune Ionuţ Dumitru. Dar mereu au fost găsite soluţii: inflaţia va fi cea care va netezi brazda. Cu o creştere economică de 3-4% şi un deflator de 5, toată povestea cu creşterea pensiilor va fi o amintire, în câţiva ani. Însă, pentru acum, plusul este că datele la semestrul întâi sunt mai bune decât se anticipa. Iar minusul este că recuperarea nu va fi atât de rapidă pe cât se credea.

    În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

  • ANM anunţă vreme caldă până pe 15 august. Apoi, sunt prognozate ploi în toată ţara

    ANM a transmis estimarea meteo valabilă în următoarele două săptămâni, între 10 şi 23 august. Până pe 15 august se anunţă vreme caldă în toată ţara, iar din 16 începe să se răcească, iar termometrele vor indica până la 29 de grade Celsius. După jumătatea lunii august, vor fi ploi de scurtă durată.

    În Banat, în intervalul 10 -14 august vremea va fi călduroasă, iar media temperaturilor maxime va fi de 31…32 de grade. În data de 15 august va debuta un proces de răcire, astfel încât, între 16 şi 23 august, media regională a maximelor diurne va fi de 28…29 de grade, fără variaţii semnificative. Pe tot parcursul celor 2 săptămâni de prognoză, temperaturile minime se vor situa, în medie, între 15 şi 18 grade, cu cele mai ridicate valori în primele nopţi şi cele mai scăzute spre finalul intervalului de prognoză.

    „În prima săptămână a intervalului de prognoză vor fi ploi de scurtă durată doar pe arii restrânse, cu precădere în cursul după-amiezilor, dar începând din 14 august va creşte probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse şi, posibil, mai însemnate cantitativ pe 15 şi 16 august”, conform ANM.

    În Crişana, în primele zile ale intervalului de prognoză regimul termic diurn va caracteriza o vreme călduroasă, concretizat fiind printr-o medie a temperaturilor maxime de aproximativ 31 de grade. Pe 15 august vremea se va răcori, iar între 16 şi 23 august media regională a maximelor termice va fi de 28…29 de grade, cu o tendinţă de uşoară scădere spre sfârşitul celei de a doua săptămâni. Temperaturile minime nocturne vor fi în scădere uşoară şi treptată, de la o medie regională de 17 grade în primele nopţi, spre 14 grade la finalul intervalului de prognoză.

    Probablitatea pentru ploi de scurtă durată va fi redusă în primele zile, dar din 14 august până la sfârşitul celei de a doua săptămâni vor fi averse în fiecare zi, cu precădere în cursul după-amiezilor.

    În Transilvania, media regională a temperaturilor maxime va fi de aproximativ 29 de grade în intervalul 10 – 15 august, apoi se va resimţi o răcorire, iar între 16 şi 23 august temperaturile maxime se vor situa constant în jurul unei valori medii de 27 de grade. Temperaturile minime vor avea uşoare variaţii pe parcursul celor două săptămâni de prognoză şi se vor situa, în medie, între 12 şi 15 grade, cu cele mai ridicate valori în prima săptămână.

    Vor fi averse pe arii restrânse aproape în fiecare zi, însă pe 10, 15 şi 16 august acestea se vor semnala local şi pot fi mai importante cantitativ.

    În Maramureş, valorile termice diurne vor avea o tendinţă de scădere spre finalul primei săptămâni de prognoză, când vremea se va răcori uşor. Astfel, de la o medie de 29…30 de grade în intervalul 10 – 15 august, maximele temperaturii aerului vor scădea spre o valoare medie de 26 de grade până la sfârşitul celei de a doua săptămâni. Temperaturile nocturne vor avea uşoare variaţii şi se vor încadra, pe parcursul întregului interval, între 14 şi 16 grade, în medie, cu cele mai ridicate valori în primele nopţi şi cele mai scăzute spre sfârşitul celei de a doua săptămâni.

    „Vor fi ploi de scurtă durată în prima zi a intervalului de prognoză, iar apoi probabilitatea pentru averse la nivel local va fi ridicată în intervalul 15 – 23 august”, anunţă meteorologii.

    În Moldova, regimul termic diurn se va menţine constant pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză şi se va concretiza printr-o medie a temperaturilor maxime de 28…29 de grade. În ceea ce priveşte minimele nocturne, acestea vor fi de aproximativ 18 grade, în medie, în primele nopţi, apoi vor marca o scădere şi, în intervalul 14 şi 23 august, media temperaturilor minime va fi de 16 grade.

    Vor fi ploi de scurtă durată la începutul intervalului de prognoză, iar apoi probabilitatea pentru averse va fi redusă.

    În Dobrogea, în primele trei zile ale intervalului de prognoză media temperaturilor maxime va fi de 30 de grade, apoi regimul termic diurn va marca o scădere şi, pe 15 şi 16 august, valorile diurne ale temperaturii aerului se vor situa în jurul a 26…27 de grade. Ulterior, vor creşte uşor, iar la finalul celor 2 săptămâni se vor atinge aproximativ 28…29 de grade. Temperaturile nocturne vor avea o evoluţie relativ similară, cele mai ridicate valori fiind de aşteptat la începutul intervalului, respectiv 20…21 de grade. Apoi vor scădea spre 18 grade, valoare medie ce se va menţine de interes până la sfârşitul celei de a doua săptămâni a prognozei.

    Probabilitatea pentru ploi de scurtă durată va fi redusă.

    În Muntenia, în primele trei zile ale intervalului de prognoză se vor înregistra temperaturi maxime diurne ce se vor situa în jurul unei valori medii regionale de 30 de grade. Ulterior, vremea se va răcori uşor, astfel încât, pe 15 şi 16 august, media maximelor va fi de 27 de grade, pentru ca apoi să crească din nou, spre 28…29 de grade la finalul celei de a doua săptămâni.

    Temperaturile minime se vor situa, în medie, în jurul a 20 de grade în primele nopţi, dar vor scădea spre 18 grade pe 14 august şi se vor menţine în jurul acestei medii regionale până la finalul celei de a doua săptămâni.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată pe 12 august şi, din nou, pe 15 şi 16 august, iar în restul intervalului doar izolat vor fi posibile ploi trecătoare.

    În Oltenia, vremea va fi călduroasă în prima săptămână a intervalului de prognoză, când media temperaturilor maxime va fi de 31…32 de grade. Pe 15 august se va resimţi o uşoară răcorire, iar temperaturile diurne se vor situa constant în jurul unei valori medii de 30 de grade, până la finalul celei de a doua săptămâni a intervalului de prognoză. Media temperaturilor minime se va situa în jurul unei medii regionale de 18 grade în prima săptămână şi de 16 grade în cea de a doua.

    „Ploi de scurtă durată vor fi posibile pe arii restrânse aproape în fiecare zi a intervalului de prognoză, dar probabilitatea ca acestea să se semnaleze pe arii mai extinse şi să fie mai însemnate cantitativ va creşte pe 15 şi 16 august”, conform sursei citate.

    La munte, regimul termic se va menţine relativ constant pe pe tot parcursul celor două săptămâni ale intervalului de prognoză. Astfel, temperaturile maxime vor fi, în medie, de 18…19 grade, iar minimele nocturne se vor situa în jurul unei valori medii de 11 grade.

    Ploi de scurtă durată se vor semnala la nivel local, cu o probabilitate mai mare în intervalele 10 – 12 august şi 15 – 23 august.

  • BNR scade prognoza de inflaţie pentru 2020 de la 2,8% la 2,7%, iar pentru 2021 estimează o inflaţie anuală de 2,5%

    BNR a scăzut prognoza de inflaţie pentru 2020 la 2,7% de la 2,8% cât prognoza în primăvară, iar pentru 2021 menţine estimarea de 2,5% privind rata anuală a inflaţiei, potrivit raportului asupra inflaţiei publicat joi de banca centrală.

    Scenariul luat în calcul pentru această estimare a fost fundamentat pe ipoteza menţinerii sub control a situaţiei epidemice, fără să fie necesară reintroducerea unor măsuri administrative generalizate de distanţare socială şi de continuare a procesului de reluare treptată a activităţii economice, pe fondul adaptării graduale a comportamentului agenţilor economici la noile condiţii.

    “În acest context, perspectiva este cea a consemnării unei uşoare tendinţe  de reducere a ratei anuale a inflaţiei IPC pe intervalul proiecţiei, care urmează să atingă 2,7 la sută la finele anului curent şi 2,5 la sută la sfârşitul celui viitor. Valorile reflectă predominant contribuţia inflaţiei de bază, proiectată în scădere pornind de la valorile ridicate înregistrate în perioadele recente,  în principal sub influenţa deficitului de cerere amplu format în economie  şi, respectiv, a disipării presiunilor inflaţioniste asociate şocurilor de ofertă rezultate din evoluţia situaţiei sanitare”,se menţionează în raportul BNR.

    În sens invers, de amplificare a presiunilor inflaţioniste, va acţiona dinamica unor componente exogene  ale coşului de consum – preţurile combustibililor şi cele administrate, însă influenţa acestora nu va fi de natură să altereze profilul descendent al inflaţiei headline, mai arată raportul citat.

    “Noua prognoză pentru rata anuală a inflaţiei IPC şi, respectiv, a inflaţiei CORE2 ajustat reconfirmă, cu mici diferenţe, valorile proiectate în precedentul Raport asupra inflaţiei”.

     

  • Banca Transilvania estimează o rată a şomajului de 5,4% în următorii doi ani. “Nu ne aşteptăm la o creştere puternică a ratei şomajului după incidenţa pandemiei”

    Analiştii Băncii Transilvania estimează că rata medie anuală a şomajului în perioada 2020-2022 va fi 5,4%, majorarea din 2020 urmând să fie contrabalansată de scădere în 2021 şi 2022.

    “Nu ne aşteptăm la o creştere puternică a ratei şomajului după incidenţa pandemiei, pe fondul măsurilor de politică economică implementate, creşterii gradului de flexibilitate din piaţa forţei de muncă şi perspectivelor ca economia internă să intre în ciclul post-pandemie pe termen scurt”, explică Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul instituţiei financiare.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a comunicat astăzi datele privind evoluţia pieţei forţei de muncă în iunie şi în S1/2020, statisticile indicând creşterea ratei şomajului în iunie, pe fondul ameliorării percepţiei de risc investiţional, pe măsura eliminării graduale a restricţiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare, menţinerii rating-ului suveran şi resimţirii mix-ului relaxat de politici economice în implementare la nivel mondial,în sfera europeană şi pe plan intern.

    “Cu toate acestea, climatul din piaţa forţei de muncă s-a deteriorat în S1/2020 comparativ cu perioada similară din 2019, rata şomajului urcând peste nivelul componentei structurale pentru a cincea lună consecutiv în iunie, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în perioada postbelică”, apreciază Andrei Rădulescu.

    Conform INS numărul şomerilor (15-74 ani) a crescut pentru a cincea lună la rând în iunie, cu un ritm lunar în temperare la 0,7%, la 466.6 mii,cel mai ridicat nivel din iunie 2017.

    În dinamică anuală, indicatorul s-a majorat cu 36,1% în iunie şi cu 20,1% în S1/2020, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc, inclusiv implementarea de restricţii pentru contracararea crizei sanitare.

    Rata şomajului a crescut la 5,2% în iunie, nivelul maxim din decembrie 2016. Pe de o parte, rata şomajului la bărbaţi a scăzut de la 6,1% în mai la 5,5% în iunie, confirmându-se perspectiva redinamizării investiţiilor productive şi intrării în ciclul economic post-pandemie, susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de majorarea investiţiilor publice.

    În ceea ce priveşte rata şomajului la femei, aceasta a crescut de la 4% în mai la 5% în iunie, cel mai ridicat nivel din mai 2016.

    În S1/2020 rata medie a şomajului s-a situat la 4,6%, în creştere cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    “Se evidenţiază majorarea ratei şomajului la bărbaţi cu un punct procentual, la 5,2%, în contextul deteriorării climatului investiţional după incidenţa pandemiei. De asemenea, rata şomajului la femei a urcat cu 0,5 puncte procentuale an/an la 3,9% în S1/2020”,mai precizează analiza Băncii Transilvania.

     

  • Trei sferturi dintre multinaţionalele din România estimează venituri mai mici cu până la 25% la finalul anului

    Aproape trei sferturi dintre companiile multinaţionale din România care activează în domenii precum retail, FMCG, IT&C, servicii, industrie sau farma, estimează că veniturile totale vor scădea cu mai puţin de 25% în 2020, comparativ cu anul 2019, ca efect al crizei sanitare.

    În acelaşi timp, aproape jumătate dintre entităţile din România ale grupurilor multinaţionale indică scăderea marjei de profit din tranzacţiile cu părţile afiliate, în timp ce 4 din 10 companii consideră că eventualele cheltuieli generate de criza COVID-19 nu vor fi rambursate de grup, arată datele unui sondaj realizat de PwC România în perioada aprilie-mai 2020.

    ”Politicile de preţuri de transfer au fost gândite şi aplicate de companii într-o perioadă de creştere economică şi, prin urmare, acum sunt reanalizate. Grupurile evaluează impactul pe termen mediu şi lung al pandemiei, luând în calcul măsuri pentru eficientizarea şi reducerea costurilor”, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    El consideră că evoluţia relaţiilor cu părţile afiliate prezintă o doză mare de incertitudine, nefiind clar în ce măsură grupurile mamă vor decide să susţină entităţile locale pentru a-şi acoperi pierderile suferite în perioada de întrerupere a activităţii.

    În ceea ce priveşte lichiditatea, majoritatea companiilor spun că au avut suficient numerar pentru a-şi susţine activitatea, iar în eventualitatea unor probleme majore, 6 din 10 au indicat renegocierea condiţiilor de plată, fără a contracta noi finanţări, şi doar 20% ia în calcul opţiunea de a obţine fonduri suplimentare de la terţi.

    Principalele cheltuielile extraordinare generate de criza COVID-19  sunt legate de forţa de muncă, siguranţa la locul de muncă (echipamente, dezinfectanţi), şi cele legate de logistică.

    Datele sondajului realizat de PwC România mai arată că 15% dintre companiile  multinaţionale din România estimează scăderea veniturilor cu procente între 25 şi 50%, în timp ce 14% anticipează pierderi operaţionale ca urmare a disfuncţionalităţilor din economie şi 14% scăderea cererii din partea afiliaţilor.

    “Cheltuielile generate de COVID-19 vor fi trecute ca pierderi locale de 25% dintre companii şi doar 20% spun că există şansa de a împărţi cheltuielile între afiliaţi”, mai precizează analiza PwC.

  • Ce se întâmplă cu economia nemţilor: Bundesbank estimează că economia Germaniei va cădea cu 6% în 2020, faţă de o previziune iniţială de minus 7,1%

    Economia Germaniei se va contracta cu 6% în acest an, reprezentând o cădere mai puţin abruptă în comparaţie cu alte ţări mari din zona euro, ceea ce se datorează în principal pachetelor de stimuli lansate de Berlin de la începutul pandemiei, conform previziunilor Bundesbank, banca centrală a nemţilor, citate de FT.

    Bundesbank a publicat previzunile revizuite, despre care a menţionat că au fost conturate înainte ca guvernul să anunţe, miercuri, o nouă rundă de reduceri de taxe pentru a revitaliza economia, într-un pachet de 130 miliarde euro.

    Iniţial, banca centrală a modelat un scenariu de bază în care previziona o cădere de 7,1% pentru economia germană în 2020. Mai mult, economia ar fi urmat să îşi revină pe o creştere de 3,2% în 2021 şi 3,8% în 2022.

    Cu toate acestea, Bundesbank arată că pachetul de 130 miliarde euro anunţat miercuri ar adăuga încă un punct procentual economiei germane în acest an şi încă o jumătate de punct procentual pentru 2021 – ceea ce înseamnă o cădere de 6% pentru 2020 şi o creştere de 3,7% pentru 2021.

    Planurile guvernului de a reduce TVA-ul, într-o ambiţie care va costa 20 miliarde euro, ar duce inflaţia aproape de zero, faţă de o estimare iniţială a băncii centrale de 0,8% pentru 2020.

    Banca Centrală Europeană a publicat previziunile săptămâna aceasta, iar acestea arată un declin de 8,7% pentru zona euro în 2020, cu Franţa înregistrând o contracţie de 11%.

  • Rata şomajului a crescut în aprilie la 4,8%, maximul din septembrie 2017. Banca Transilvania: Estimăm o rată medie anuală a şomajului de 4,6% în intervalul 2020-2022

    Rata şomajului a crescut în aprilie la 4,8%, faţă de 4,6% în martie, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piaţa forţei de muncă, în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc.

    Potrivit datelor INS, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a urcat la 432.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă ( de la 414.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (355.000 persoane).

    Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,9% în cazul celor de sex feminin).

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,8% pentru luna aprilie 2020 (4,5% în cazul bărbaţilor şi 3,0% în cel al femeilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2020.

    ”Prin urmare, în perioada ianuarie-aprilie rata medie a şomajului s-a situat la 4.4%, în creştere cu 0.53 puncte procentuale an/an, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi implementarea de măsuri pentru contracararea crizei sanitare, cu impact nefavorabil pentru dinamica economiei (ritm sub potenţial în T1 şi scădere în T2)”, a comentat Andrei Rădulescu, director ANaliză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    În acest context, Banca Transilvania estimează o rată medie anuală a şomajului de 4,6% în intervalul 2020-2022, creşterea din acest an (pe fondul evoluţiei economiei la un ritm sub potenţial) urmând să fie contrabalansată de scăderea din 2021-2022.

    ”Ne aşteptăm la intrarea economiei interne într-un nou ciclu economic pe termen scurt şi la creşterea gradului de flexibilitate pe piaţa forţei de muncă în trimestrele următoare”. 
  • Analiştii CFA estimează deprecierea cursului la 4,97 lei/euro în 12 luni, inflaţie de 3,37%, scădere economică de 5,2% şi şomaj în creştere cu 8,3% la finalul anului

    Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 3,37%, potrivit Asociatiei CFA Society.

    Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,91 lei/euro.

    “Peste 90% dintre participantii la sondaj anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuala. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9180, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9710”, transmit analiştii CFA.

    Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    În ceea ce priveşte Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA pentru luna aprilie, acesta a crescut fata de luna anterioara cu 11,6 puncte pana la valoarea de 32,4 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 14,2 puncte,  evoluţie datorată in special componentei de anticipatii a Indicatorului.

    “Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut, fata de luna anterioatra cu 1,4 puncte, pana la valoarea de 14,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 45,3 puncte). Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 16,6 puncte pana la valoarea de 41,3 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 1,4 puncte) ”, spun analiştii CFA.

    Sunt de remarcat şi anticipatiile de majorare a primei de risc a Romaniei. Astflel, aproximativ 77% dintre participanti prevăd o crestere a pretului CDS cu scadenta de 5 ani. De asemenea, peste 65% dintre analişti considera preturile proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluate.

    În cadrul sondajului pentru luna aprilie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020, evoluţia PIB pentru anul în curs, precum şi rata şomajului la finalul lui 2020.

    Răspunsurile centralizate arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimti puternic pana in T1/2021, deficitul bugetului de stat pentru 2020 este de 7,8%, PIB-ul va scădea cu 5,2% în timp ce rata şomajului va creşte cu 8,3% până la finalul anului.