BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • Măsură de urgenţă: Comisia Europeană doreşte impunerea unei taxe asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică în cazul în care preţurile de piaţă trec de limita de 200 de euro pe MWh

    Comisia Europeană recomandă guvernelor să impună o taxă asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică non-gaz atunci când preţurile de piaţă depăşesc 200 de euro pe MWh, scrie Financial Times. 

    Preţul energiei electrice în Germania, referinţa regională, este peste 450 EUR pe MWh. Veniturile în exces vor fi redistribuite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile aflate în dificultate.

    Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos, deoarece sunt legate de preţul gazului, indiferent dacă energia electrică este sau nu produsă cu gaz sau prin alte mijloace. Preţurile gazelor sunt de aproximativ 10 ori mai mari decât preţul mediu din ultimul deceniu.

    Orice câştig al companiilor energetice care va depăşi plafonul în cauză va fi colectat de guverne şi distribuit consumatorilor după cum autorităţile consideră de cuviinţă, se arată în document.

    Europa a cunoscut o limitare covârşitoare a gazelor naturale provenite din Rusia, anterior cel mai mare furnizor al său, ca răspuns la sprijinul Occidentului oferit Ucrainei. Kremlinul a avertizat luni că livrările prin conducta Nord Stream 1 vor fi reduse până la ridicarea sancţiunilor.

    Industriile europene au avertizat că se confruntă cu o „ameninţare existenţială” dacă factorii de decizie nu intervin pentru a reduce costurile energetice.

    Propunerile urmează să fie discutate miercuri de diplomaţii celor 27 de state membre UE, înaintea reuniunii de urgenţă a miniştrilor energiei de vineri.

    Documentul sugerează, de asemenea, o ţintă obligatorie de reducere a consumului de energie electrică cu 5% în timpul orelor de vârf – lucru pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a prezentat ​​în observaţiile oficiale, văzute de FT marţi.

    O modalitate obişnuită de a încuraja utilizatorii industriali să scadă consumul de energie în timpul orelor de vârf este prin intermediul contractelor care permit distribuitorilor de energie să reducă oferta în schimbul unei compensaţii sau să scadă facturile viitoare.

    Lucrarea comisiei a avertizat că stimulentele utilizate trebuie să fie „eficiente din punct de vedere al costurilor”. De asemenea, este menţionat faptul că statele membre trebuie să acţioneze în comun pentru a evita denaturarea pieţei interne a UE.

    Mai multe state membre s-au plâns că Bruxelles-ul nu a acţionat suficient de rapid. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu sâmbătă că, în situaţia actuală, comisia „nu are nicio zi de pierdut”.

    Capitalele UE sunt, în general, în favoarea planurilor de încurajare a reducerii cererii ca cea mai rapidă modalitate de a aborda criza, dar sunt împărţite în privinţa modului de abordare a creşterii preţurilor la energie.

    Mai multe naţiuni, printre care Italia, Spania şi Austria, au cerut o separare a pieţelor de gaz şi energie electrică, în timp ce altele sunt în favoarea limitelor preţurilor la gaze.

    Un diplomat al UE a avertizat că, totuşi, plafonarea gazelor ar putea „avea consecinţe negative” dacă preţurile scad. Diplomatul a adăugat că ar fi mai eficient ca oficialii să stabilească limitele într-o manieră dinamică în raport cu pieţele energetice din afara UE.

  • Popescu: Nu e scădere de la 300 la 255kwh, ci reducerea voluntară a ceea ce s-a stabilit la Bruxelles

    „Nu e scădere de la 300 la 255 kw. Este o aplicare voluntară a ceea ce s-a hotărât, practic, la Bruxelles, în momentul de faţă”, spune ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    El precizează că în plafonul 0-255 kwh intră 7,2 milioane de români, iar în plafonul 0-300 kwh intră 7,6 milioane de români.

    „Deci vorbim de 98% din cei care se încadrau. (…) A fost o decizie luată nu de minister, ci în coaliţie. Deci 15% din 300 kw reprezintă exact 255”, încheie ministrul Energiei.

    Iniţial, ministrul Energiei a spus că este o „încercare de stimulare pentru a face populaţia să facă economie”.

    Potrivit ordonanţei, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, pentru un consum lunar care de maximum 255 kWh.

  • Gazprom anunţă oprirea completă a livrărilor de gaze către francezii de la Engie

    Gazprom urmează să oprească toate livrările de gaze către compania franceză Engie începând de joi, invocând un litigiu de plată, ceea ce sporeşte îngrijorările legate de livrările ruseşti către Europa, în timp ce Franţa şi vecinii săi caută alternative, conform Financial Times.

    Grupul de gaze deţinut de statul rus a declarat marţi seara târziu că va suspenda integral livrările către Engie începând cu 1 septembrie până la rezolvarea disputei, afirmând că nu a “primit plata integrală pentru gazul furnizat către Engie în luna iulie în baza contractelor existente”.

    Engie, care este cel mai mare furnizor francez de gaze pentru gospodării şi companii, avertizase anterior că livrările sale din Rusia vor fi reduse, invocând un dezacord “privind aplicarea unor contracte”.

    Reducerea completă a livrărilor vine după ce, în ultimele săptămâni, fluxul de gaze ruseşti către Europa a scăzut, ceea ce a determinat avertismente din partea politicienilor europeni că livrările ar putea fi oprite complet.

    “Rusia foloseşte gazul ca pe o armă”, a declarat ministrul francez al Energiei, Agnès Pannier-Runacher, la începutul zilei de marţi, la postul de radio France Inter.

    Franţa a fost mult timp într-un şcenariu în care a fost mai puţin dependentă de gazul rusesc faţă de Germania, dar s-a grăbit totuşi să găsească alternative, mărind importurile de la alţi furnizori.

    Engie, care a declarat că a luat deja măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a clienţilor săi, este în discuţii cu Sonatrach din Algeria pentru a stimula livrările de gaze prin contracte pe termen mediu, după vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron în această ţară săptămâna trecută.

    Livrările de gaze ruseşti ale Engie, care în mod normal reprezintă aproximativ 17% din aprovizionarea sa anuală, scăzuseră deja la aproximativ 4%, sau la un nivel lunar de 1,5 terawaţi oră, în urma invaziei ruseşti din Ucraina din februarie şi a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

    Criza energetică a Europei s-a agravat în ultimele săptămâni, deoarece preţul gazului a continuat să urce spre noi culmi.

    Preţurile la electricitate au crescut şi ele vertiginos, în principal din cauza preţului la gaze şi a restricţiilor de pe piaţă cauzate de numărul mare de centrale nucleare franceze care sunt oprite.

    Acest lucru a transformat Franţa, care, în mod normal, se bazează foarte mult pe producţia sa nucleară, într-un importator de energie electrică, ceea ce a obligat ţările vecine să crească consumul de gaz şi cărbune pentru a satisface cererea.

    UE a declarat luni că pregăteşte măsuri de urgenţă pentru a reduce preţul energiei electrice prin separarea acestuia de costul tot mai mare al gazului. Companiile de utilităţi şi bursele au avertizat că preţurile record necesită un sprijin guvernamental suplimentar, deoarece nevoia de a depune garanţii suplimentare a crescut vertiginos.

    Macron urmează să organizeze vineri un consiliu naţional de apărare pentru a aborda aprovizionarea cu gaze şi planificarea energiei electrice pentru iarnă, a relatat agenţia de ştiri AFP.

    Nivelurile de stocare a gazului francez pentru iarna viitoare au atins 90% din capacitate, iar Franţa exporta gaze către Spania şi Germania, a declarat Pannier-Runacher.

     

  • Uluitoarea scumpire a energiei electrice: de la o medie de 39 de euro pe MWh în 2020, energia în România a ajuns la 709 euro/MWh, maxim istoric şi european. Spaniolii au curent de 4 ori mai ieftin. Statul român nu are nicio soluţie

    ♦ La finalul săptămânii trecute, preţul spot la care se tranzaţiona energia în România a ajuns la un nivel imposibil de imaginat, 709 euro/MWh. Acesta reprezintă un record istoric, care cel mai probabil va fi depăşit în curând, preţul fiind de asemenea cel mai mare înregistrat în Europa pentru ziua de vineri, 26 august. Recordul vine în contextul în care România este unul dintre cele mai bogate state europene din punctul de vedere al resurselor energetice, dar este complet lipsită de o politică orientată spre ţintirea scumpirii galopante a energiei.

    Doar Ungaria şi Croaţia mai aveau la finalul săptămânii trecute un preţ spot al energiei de 709 euro/MWh, dar spre comparaţie cu România aceste două state sunt complet lipsite de resurse interne. Nivelul de preţ de 709 euro pe MWh nu are termen de comparaţie cu media de 39 de euro pe MWh din 2020 sau cu cea de 111 euro/MWh din 2021, ambele părând acum un vis frumos.

    Partea cea mai rea este că cel mai probabil acest record istoric va fi doborât în curând. În timp ce România, cu toate resursele ei, defilează cu cel mai mare preţ la energie din Europa, Spania avea un preţ, la finalul săptămânii trecute, de 175 de euro/MWh. Ceea ce se vede acum în Spania este efectul presiunii pe care guvernul de la Madrid a făcut-o în sensul decuplării pieţei iberice de restul continentului, astfel încât timp de un an preţul energiei să scadă. Acest lucru a fost posibil după negocieri de un an de zile pe care spaniolii şi portughezii le-au purtat cu liderii UE insistând pe câţiva diferenţiatori. Ambele state au o pondere foarte mare a energiei verzi, sistemele sunt slab interconectate cu restul blocului, iar dependenţa de gazul rusesc nu este pronunţată, Algeria fiind principala sursă de alimentare cu gaze. Ce au obţinut concret spaniolii a fost introducerea unui plafon de 50 de euro/MWh pentru gazul pe care ţara îl foloseşte în producerea de energie electrică. Negocierile au început de la un preţ de 30 de euro/MWh. Practic, dacă înainte de introducerea acestui plafon, energia spaniolă se ducea spre cel mai înalt semnal de preţ stabilit de centralele pe gaze (piaţa urmăreşte cel mai mare preţ), acum acel semnal a scăzut, ducând toată piaţa în jos. Dar ce este cu adevărat interesant în ceea ce a reuşit Spania să facă este că a pus un plafon pe un gaz pe care nici măcar nu îl produce.

    În acest timp, România, ţară care îşi asigură în proporţie de 70% necesarul de gaze, a plafonat preţul final al gazului pentru consumatorii casnici, în timp ce gazul folosit pentru energie intră în centrale la preţul pieţei. Marii consumatori deja sunt închişi, ultimii pe listă fiind Azomureş şi Alum, asta în contextul în care România este la nivel european una dintre cele mai puţin dependente ţări de importurile de gaze.

    La nivel european, inclusiv în România, pieţele de energie funcţionează după modelul preţului marginal pentru electricitate. Ce înseamnă acest lucru? „Pieţele interne sunt organizate astfel încât energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcţie de cerere. Acest model asigură eficienţă, transparenţă şi îi motivează pe producători să tindă spre costuri cât mai mici. Există un consens general că modelul marginal este cel mai bun pentru funcţionarea pieţelor de electricitate liberalizate. Atunci când există suficientă producţie de energie verde pentru a acoperi cererea, atunci preţurile sunt la cel mai scăzut nivel pentru că producătorii scumpi nu trebuie porniţi. Când este necesară mai multă energie, atunci intră în funcţiune centralele mai scumpe, ele fiind cele care dar preţul de închidere al pieţei“, este explicaţia de pe site-ul Comisiei Europene.

    Modelul funcţionează foarte bine în teorie pentru statele care au producţii generoase de energie verde. Pentru cele mai multe însă, în acest moment, este un model care ţine preţul energiei sus pentru că aliniază piaţa la cea mai scumpă resursă, gazul.

     

  • Companiile din energie propun Guvernului o serie de măsuri pentru atenuarea efectelor crizei, printre care creşterea plafonului de preţ la gaze pentru clienţii business, recalcularea tarifelor de reţea pentru distribuitori şi reducerea cu 15% a volumului de energie pentru care se aplica preţurile plafonate

    Companiile din sectorul energetic, membre ale Federaţiei ACUE, ai Centrului Român al Energiei (CRE) şi ai Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), au trimis o scrisoare deschisă Guvern, în care propun o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu pentru atenuarea efectelor crizei preţurilor energiei şi redresarea financiară a întregului lanţ de valoare.

    ”Sectorul energetic din România traversează cea mai amplă criză din istorie iar impactul politicilor Europene în domeniul climei, efectele economice post-pandemiei COVID-19 şi conflictul armat de la graniţele Uniunii Europene au determinat evoluţii extraordinare ale preţurilor energiei, la niveluri istorice. În acest context, schemele implementate de suport a consumatorilor de energie, în totalitatea acestora, au un impact financiar mult peste cel estimat initial”, se arată în document.

    Astfel, companiile propun o serie de măsuri cu aplicare de la 1 septembrie:

    1. recalcularea tarifelor de reţea pentru toti operatorii de distribuţie a energiei electrice si gazelor naturale care sa intre in vigoare la 1 Octombrie 2022 si, respectiv, 1 Aprilie 2023 si care sa reflecte costurile cu achiziţia consumului propriu tehnologic al reţelelor de energie electrica, respective consumul tehnologic al reţelelor de gaze naturale
    2. reconsiderarea valorii plafoanelor de pret facturat clientilor finali de energie electrica si gaze naturale prevazute in OUG 27, a numarului si categoriilor de beneficiari, si reducerea cu 15% a volumului de energie consumata pentru care se aplica preturile plafonate, in linie cu recomandarea Comisiei Europene
    3. creşterea plafonului de preţ la gaze în ceea ce priveşte clienţii B2B (la nivel de commodity), de la 250 lei/MWh, la 350 lei MWh
    4. plata la momentul depunerii documentelor la ANRE a unei sume egale cu 50% din valoarea totala solicitata, urmând ca ulterior să se facă reconcilierea
    5. în privinţa acoperirii costului CT, ajustarea de tarif trebuie realizată în tranşe începând cu anul 2022, pentru a avea o perioadă de timp rezonabilă între ajustări, iar nivelul costului CT pentru anul 2023 să fie unul correct
    6. crearea unei platforme de tranzacţionare la termen, pe care să se încheie contracte pe 5 ani între producători şi furnizori care deservesc un număr minim de clienţi casnici (de ex.100.000) şi acoperă un consum de energie de minim ( ex. 500.000 MWh)

    În acelaşi timp, companiile din energie propun un alt pachet de măsuri care ar trebui aplicate pe termen mediu, din 2023, pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţei de energie electrică, printre care recalcularea tarifelor de transport si distributie a energiei electrice si gazelor naturale din aprilie 2023 şi recunoaşterea costurilor suplimentare destinate achizitiei de energie electrica si gaze naturale in vederea acoperirii consumului propriu tehnologic si, respectiv consumului tehnologic, fata de costurile recunoscute in tarife de ANRE, si capitalizarea trimestriala a acestor costuri pentru o perioada de maximum 5 ani. Aceste costuri ar trebui  recunoscute în tarifele reglementate, la o rată a rentabilităţii de 50% din rata reglementată de rentabilitate.

    De asemenea, reprezentanţii acestui sector spun că volumul de energie oferit de producători ar trebui să acopere cel puţin cantităţile necesare consumatorilor pentru care preţul energiei va fi plafonat şi pe viitor

    Vedeţi aici varianta integrală a documentului
     

     

  • Criza energetică din Germania se adânceşte: Preţurile energiei au ajuns pentru prima dată la peste 700 de euro pe megawatt-oră, la un nivel de 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii 5 ani

    Preţul de referinţă al energiei electrice în Europa a crescut luni cu peste 25%, depăşind pentru prima dată 700 de euro pe megawat-oră. Nivelul este de aproximativ 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii cinci ani, scrie Bloomberg.

    Preţurile energiei din Germania au crescut la peste 700 de euro (696 de dolari) pe megawatt-oră pentru prima dată în istorie. Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream 1 pentru trei zile de reparaţii pe 31 august, ridicând din nou îngrijorarea că livrările vor fi întrerupte definitiv. 

    „Catastrofa este deja acolo”, a declarat Thierry Bros, profesor în domeniul energiei internaţionale la Sciences Po din Paris. „Cred că întrebarea majoră este când se vor trezi liderii UE la realitate”.

    Într-una dintre cele mai îngrozitoare avertismente de până acum, premierul belgian Alexander De Croo a spus că Europa se poate confrunta cu până la 10 ierni grele. Situaţia în cauză ar impune un stres dramatic asupra economiilor majore şi ar lăsa mii de gospodării să se lupte cu preţurile exorbitante ale facturilor. Preocupările legate de economie au împins moneda euro la minumul ultimilor două decenii, în timp ce inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

    Europa se află într-o situaţie precară, cu începerea oficială a sezonului de încălzire la o distanţă de o lună de zile. Naţiunile se grăbesc să-şi umple rezervele energetice, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc şi orice reduceri ulterioare ar putea face raţionalizarea o realitate.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a avertizat pe oameni cu privire la potenţialele greutăţi din lunile următoare şi le-a cerut să „accepte să plătească preţul libertăţii şi valorilor franceze”, în cadrul unui discurs de vineri care comemora eliberarea unui oraş din sudul Franţei în timpul Războiului Mondial. 

    Circumstanţele Germaniei sunt deosebit de grave: dependenţa ţării de gazul rusesc o face deosebit de vulnerabilă, forţând-o cu disperare să caute o sursă de aprovizionare alternativă. Naţiunea are în vedere repornirea centralelor pe cărbune şi ar putea prelungi durata de viaţă a centralelor nucleare rămase, îndeamnând în acelaşi timp la conservarea gazului. Industriile din cea mai mare economie a Europei resimt deja impactul major al crizei energetice.

  • Criza energetică zguduie puternic continentul: Preţurile la energie din Europa s-au dublat în două luni, mărind riscul adâncirii în braţele unei recesiuni

    Preţurile energiei europene au crescut la un nou record, pe măsură ce gazele naturale au continuat să se scumpească, adâncind criza energetică care ameninţă să cufunde regiunea într-o recesiune, scrie Bloomberg.

    Tarifele de energie electrică în Germania au crescut cu până la 3,7%, la 477,50 euro (487 dolari) pe megawat-oră la European Energy Exchange AG. Este de aproape şase ori mai mult decât în ​​aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul dublându-se doar în ultimele două luni.

    Piaţa este condusă de preocupările legate de faptul că resursele de gaze ale Europei nu vor putea genera suficientă energie electrică în această iarnă. Capacitatea nucleară a Franţei este extrem de scăzută, limitând posibilitatea exporturilor de energie în lunile următoare.

    Preţurile în Germania şi Marea Britanie au stabilit, luni, noi recorduri, pe temeiul valurilor de căldură şi seceta de pe continent care pun în dificultate infrastructura pe termen scurt.

    Creşterea preţurilor la energie afectează facturile gospodăriilor şi costurile tuturor industriilor. Energia conduce inflaţia în întreaga Europă, împingând creşterile preţurilor de consum într-un teritoriu de două cifre.

    În Marea Britanie, plafonul preţului energiei de uz casnic aproape se va dubla la începutul lunii octombrie. Preţu energiei electrice din Regatul Unit a crescut de aproximativ şapte ori în ultimul an la aproximativ 591 de lire sterline (713 de dolari) pe megawat-oră la Intercontinental Exchange AG.

    Guvernele europene analizează o serie de măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor energetice asupra economiei. În Franţa, statul intenţionează să naţionalizeze complet Electricite de France SA, compania de energie nucleară care se luptă acum să-şi menţină centralele în funcţiune.

    Nu există niciun semn clar că scumpirile „extreme” se vor repara în curând, a declarat analistul Rystad Energy AS, Fabian Ronningen. Capacităţile reduse în sectoarele energiei nucleare, hidroenergiei şi cărbunelui de care Europa dispune nu sunt suficiente pentru a reduce această presiune, a declarat analistul.

     

     

  • ANRE a amendat cu peste 11 mil.lei mai mulţi operatori din piaţa angro de energie şi gaze, pentru manipularea pieţei

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) transmite că în perioada 2021 – 2022 a finalizat 28 acţiuni de investigaţii în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, în urma cărora a aplicat sancţiuni de peste 11,1 mil. lei unui număr de 24 de participanţi la piaţa angro de energie.

    Pentru sectorul energiei electrice au fost aplicate amenzi de 10,1 mil. lei unui număr de 22 participanţi la piaţa angro de energie electrică, iar pentru sectorul gazelor naturale amenzile au fost de 1 mil. lei şi au fost aplicate unui număr de  2 participanţi la piaţa angro de gaze naturale.

    Sancţiunile au fost aplicate pentru manipularea pieţei angro de energie electrică sau gaze naturale, ca urmare a tranzacţiilor efectuate cu cantităţi de energie electrică sau gaze naturale pe platformele OPCOM, considerate de tip wash trade, calificate în sub-categoria ,,tranzacţiilor de spălare tip A – B – A” sau ,,pre-arranged”, spun reprezentanţii ANRE.

    Anul acesta, ANRE investighează 18 participanţi la piaţa angro de energie suspectaţi de manipulare de piaţă (furnizori, traderi) din care 13 în sectorul energiei electrice şi 5 în sectorul gazelor naturale.

    Începând cu septembrie 2020, sancţiunile aplicate de ANRE au fost majorate, astfel că participanţii la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale care manipulează sau încearcă să manipuleze piaţa angro de energie, se sancţionează cu amendă în cuantum de 5-10 % din cifra de afaceri anuală.

    Sumele aferente sancţiunilor aplicate de ANRE se constituie integral ca venit la bugetul de stat.

     

  • ANRE: Consumul de energie electrică a fost mai mic cu 5,2% în primele patru luni din 2022

    Consumul naţional de energie electrică a fost mai mic cu 5,2% în primele patru uni din 2022, în condiţiile în care  consumul clienţilor casnici s-a redus cu 3,2%, iar cel industrial cu 6,4%, arată un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). În total, consumul de energie electrică din perioada ianuarie-aprilie a fost de  18,52 TWh. În acelaşi interval, producţia de electricitate a fost de 18,89 TWh, cu 6,4% sub nivelul din perioada similar din 2021. Importurile s-au redus cu 13%, la 2,14 TWh, iar exporturile cu 27%, la 1,50 TWh. 

  • Ariton:Statul ar trebui să înfiinţeze două mari companii care să producă un mix de energie electrică

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton, vicepreşedinte al Partidului Mişcarea Populară, consideră că România este una dintre ţările europene cu capacităţi de producere a energiei electrice suficiente pentru a garanta independenţa energetică.

    „Pe de altă parte, războiul din Ucraina şi creşterea masivă a preţurilor la energie fac ca situaţia să devină complexă. Tocmai de aceea, este necesar ca statul să intervină şi să operaţionalizeze două companii care să ofere energie electrică din mai multe surse şi astfel să facă viabile şi exploataţiile de cărbune, închizând anumite găuri negre”, potrivit unui comunicat de presă.

    Ariton afirmă că trebuie implementate măsuri de reformă care să ducă la creşterea producţiei şi la echilibrarea sistemului de transport.

    „În acest sens, cred că revine în actualitate strategia înfiinţării a două companii de producţie a energiei electrice care să ofere un mix de energie la nivel naţional şi care să creeze un climat concurenţial real pe piaţa de energie. Am propus atunci când eram ministru înfiinţarea unei companii care să cuprindă Hidroelectrica şi Compania Naţională a Huilei şi a unei alte companii din care să facă parte Nuclearelectrica şi Compania Energetică Oltenia. Astfel, am obţine două companii care să produca în acelaşi timp energie mai ieftină, dar şi energie pe bază de cărbune, salvând astfel locurile de muncă şi oferind posibilitatea ca ambele companii să fie competitive. Redeschiderea capacităţilor de producere a energiei pe baza de cărbune este, acum, necesară pentru siguranţa energetică, iar crearea acestor două companii ar rezolva problema pe termen lung”, propune fostul ministru al Economiei Ion Ariton.

    El apreciază că, în paralel, România are nevoie urgentă de finalizarea capacităţilor de producţie de energie pe bază de gaz metan, în contextul în care există aşteptarea ca într-un orizont de timp nu foarte îndelungat, următorii 5 – 6 ani, pe fondul exploatărilor de gaze din Platforma continentală a Mării Negre şi a operaţionalizării exploatării de la Caragele, ţara noastră să aibă gazele naturale necesare pentru a obţine independenţa energetică.

    „Încă de 11 ani de când eram ministru al Economiei, centrala de la Iernut a fost transferată către RomGaz. Faptul că nu s-au realizat lucrările de investiţii şi această centrală nu a fost operaţionalizată reprezintă o vulnerabilitate pentru România în acest context internaţional complicat. Vorbim de o putere instalată de 430 MW de care am fi avut nevoia în perspectiva iernii următoare, dar şi în contextul în care, în următorii ani, vor începe lucrările de retehnologizare a reactorului 1 de la Cernavodă”, a afirmat vicepreşedintele PMP, Ion Ariton.

    În opinia acestuia, România trebuie să intensifice investiţiile în capacitatea de transport atât a energiei electrice, cât şi a gazului metan. Diversificarea surselor de energie este imposibilă fără un sistem eficient de transport. Avem nevoie atât de creşterea posibilităţilor de import, cât şi pe cele de export. Totodată, este esenţială capacitatea de echilibrare a sistemului de transport, astfel încât să facă faţă în vârfuri de consum.