BusinessMagazin

Tag: elev

  • Un elev român de 12 ani a creat un robot cu care a ocupat locul 2 la o competiţie internaţională

    Elevul a creat un robot capabil să monitorizeze nivelul de CO2 dintr-o sală de clasă şi poate să şi anunţe profesorul în cazul în care nivelul depăşeşte limitele acceptate, potrivit startupcafe.ro.

    Competiţia are ca scop îcurajarea tinerilor cu vârste cuprinse între 10-17 ani să se afirme în domeniul economic digital şi să demonstreze tuturor de ce sunt în stare.

    Premiaţii din categoria 10-13 ani sunt Giulio Muratori din Italia (locul 1) şi Andrei Covaci din România (locul al 2-lea), în timp ce la categoria 14-17 ani, competiţia a fost câştigată de Aoife Kearins din Irlanda, locul 2 fiind ocupat de Roland Horvath din Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • VIDEO Petre Daea, LUAT LA MIŞTO de un copil. Nici premierul nu s-a putut abţine şi a APLAUDAT remarca elevului

    Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost ironizat de unul dintre copiii care au vizitat, miercuri, Palatul Victoria, care a reamintit replica dată de Daea în contextul subvenţiilor pentru fermieri – “data de 31 martie este exactă şi misiunea de asemenea”, în aplauzele celor prezenţi.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • FELICITĂRI! Un elev din România – câştigătorul marelui premiu la un concurs organizat de NASA

    Tudor Coman a participat cu un proiect numit Tharros, în care a conceput detaliile unei baze în spaţiu pentru minim 10000 de oameni. El a făcut o cercetare detaliată privind proiecţia de radiaţii, resurse miniere spaţiale, surse de energie în spaţiu, sistem de susţinere a vieţii şi a făcut, de asemenea, un model 3D al bazei sale, informează agerpres.ro

    ‘Oamenii au avut întotdeauna dorinţa de a explora mai mult decât ceea ce a fost descoperit. Acest lucru a ajutat la dezvoltarea de noi tehnologii şi la aflarea mai multor lucruri despre lumea înconjurătoare. Unul dintre motivele pentru a construi o colonie în spaţiu este acela că toate cunoştinţele dobândite prin construcţia acestei colonii i-ar putea face pe oameni să înţeleagă mai bine spaţiu.’, susţine Tudor în proiectul său.

    Premiul doi, la aceeaşi categorie, a revenit colegei sale, Eliza Constantinescu, elevă în clasa a VII-a la aceeaşi şcoală.

    Proiectul Elizei Constantinescu, Lizartis, se concentrează pe extinderea în spaţiu şi aterizarea primei colonii pe orbită joasă a Pământului.

    ‘Rasa umană se extinde în ultima perioadă de timp. Oamenii vor avea nevoie de noi terenuri, unde să plece şi să se dezvolte. O aşezare în spaţiu ar fi mult mai avantajoasă decât să distrugă încet biosfera Pământului. Omenirea a avut întotdeauna tendinţa să se extindă, aşa că de ce nu pentru a merge la nivelul următor şi să încerce să se extindă în spaţiu ?’, susţine Eliza.

  • FELICITĂRI! Un elev din România – câştigătorul marelui premiu la un concurs organizat de NASA

    Tudor Coman a participat cu un proiect numit Tharros, în care a conceput detaliile unei baze în spaţiu pentru minim 10000 de oameni. El a făcut o cercetare detaliată privind proiecţia de radiaţii, resurse miniere spaţiale, surse de energie în spaţiu, sistem de susţinere a vieţii şi a făcut, de asemenea, un model 3D al bazei sale, informează agerpres.ro

    ‘Oamenii au avut întotdeauna dorinţa de a explora mai mult decât ceea ce a fost descoperit. Acest lucru a ajutat la dezvoltarea de noi tehnologii şi la aflarea mai multor lucruri despre lumea înconjurătoare. Unul dintre motivele pentru a construi o colonie în spaţiu este acela că toate cunoştinţele dobândite prin construcţia acestei colonii i-ar putea face pe oameni să înţeleagă mai bine spaţiu.’, susţine Tudor în proiectul său.

    Premiul doi, la aceeaşi categorie, a revenit colegei sale, Eliza Constantinescu, elevă în clasa a VII-a la aceeaşi şcoală.

    Proiectul Elizei Constantinescu, Lizartis, se concentrează pe extinderea în spaţiu şi aterizarea primei colonii pe orbită joasă a Pământului.

    ‘Rasa umană se extinde în ultima perioadă de timp. Oamenii vor avea nevoie de noi terenuri, unde să plece şi să se dezvolte. O aşezare în spaţiu ar fi mult mai avantajoasă decât să distrugă încet biosfera Pământului. Omenirea a avut întotdeauna tendinţa să se extindă, aşa că de ce nu pentru a merge la nivelul următor şi să încerce să se extindă în spaţiu ?’, susţine Eliza.

  • Un grup de elevi din România, pe primul loc la una dintre cele mai importante competitii de robotica din lume: “E o mandrie nationala”

    Adolescentii s-au intors acasa cu medalia de aur, iar acum se pregatesc intens pentru campionatul mondial de la Houston, informează stirileprotv.ro

    Vlad este elev in clasa a 11-a la un liceu din Capitala si isi dedica timpul liber pasiunii lui – robotica. “Este un pas inainte in viitorul meu si o oportunitate de a vedea o alta latura a lumii.”

    La fel este si Marco, elev in clasa a zecea. “Ceva nou pentru nou, mai ales ca am concurat cu echipe din aceeasi tara. Trebuie sa ai creativitate si sa vii cu idei noi pentru a dezvolta tehnologia actuala si pentru a o dezvolta spre ceva mai bun.”

    Adolescentii au obtinut rezultate bune si la concursuri organizate in Canada si Rusia.

    Ionut Panea, antrenorul echipei: “Este o mandrie nationala. E un domeniu extrem de greu si nu e doar greu de patruns ci si greu de mentinut in top.”

     

  • Costurile pentru un elev din România, chiar şi de cinci ori mai mici faţă de alte state

    În şedinţa de guvern de miercuri s-a adoptat o hotărâre prin care costul standard per elev va creşte, în anul 2017, de la 3.043 la 3.740, adică va ajunge la puţin peste 824 de euro. Potrivit hotărârii, vor fi alocate 13,9 miliarde de lei pe an pentru peste trei milioane de elevi beneficiari. Chiar dacă sumele au fost majorate, România oferă tot cei mai puţini bani elevilor. În Europa, Norvegia este fruntaşă. Alocă anual aproximativ 4000 de euro pentru fiecare elev. Este urmată de Belgia şi Marea Britanie, cu puţin peste 3.300 de euro. Franţa şi Germania au un cost standard de 2.870 de euro. Chiar dacă oferă mai puţin, 2.000 de euro, Polonia şi Cehia tot sunt mult peste România. Chiar şi vecinii bulgari înţeleg nevoile elevilor mai bine. Ei au un cost standard de aproximativ 1000 de euro, se arată într-un studiu Eurostat.

    Întrebat ce ar trebui să facem pentru a urca în clasamentul european, ministrul Educaţiei a declarat pentru MEDIAFAX că “dacă muncim mai mult, dacă sunt venituri mai ridicate şi o bunăstare mai mare, atunci va mai creşte şi costul standard per elev”.

    “Este foarte bine că s-a mărit costul standard per elev. Educaţia nu e la nivel european pentru că nici România nu este la nivelul celorlalt state din Europa. A ne compara cu alte ţări este foarte bine şi trebuie să vedem ce trebuie schimbat. Oricât de mulţi bani ar fi, tot nu ar fi suficienţi pentru educaţie”, a declarat Pavel Năstase pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi cu cât guvernul creşte suma alocată de la Stat pentru preşcolari şi elevi

    Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale.

    Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

    Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă:

    – Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul creşte suma alocată de la Stat pentru preşcolari şi elevi

    Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditat primesc finanţare de bază, în limitele costului standard per elev/preşcolar, de la bugetul de stat, din sumele defalcare din TVA prin bugetele locale.

    Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

    Pe baza costului standard per elev/preşcolar se alocă:

    – Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ. Nu sunt incluse în această categorie cheltuielile pentru alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul ţării, subminat de corupţia prezentului. Olimpicii de la liceele de stat, sabotaţi de Ministerul Educaţiei

    Multiplul medaliat Codrin Paul Oneci, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timişoara, dezvăluie aranjamentele şi intrigile de culise din învăţământul preuniversitar din România

     În aparenţă, statul român, prin ministerul de resort, cel al educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice (MENCS), lasă senzaţia că nu face nici un efort în a le asigura toate condiţiile elevilor din ţară pentru ca aceştia să reprezinte România la diversele olimpiade internaţionale ce se desfăşoară anual, potrivit renasterea.ro

    Pe site-ul Ministerului Educaţiei, a fost publicată, recent, lista olimpicilor internaţionali premiaţi de MENCS pentru medaliile obţinute la o serie de competiţii desfăşurate anul trecut, printre premianţi regăsindu-se şi o parte dintre elevii care au participat la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică (OIAA 2016) care s-a ţinut la Bhubaneswar, India, în perioada 9-19 decembrie 2016.

    Datorită rezultatelor excelente obţinute de-a lungul anilor la această competiţie, ţara noastră participă la OIAA cu două echipe, România şi România Guest (Invitat), însă MENCS suportă doar costurile de deplasare ale primei echipe, în timp ce elevii din a doua selecţionată trebuie să-şi achite singuri cheltuielile de transport şi de cazare, care, în acest an, au fost de circa 12.000 lei!

    Atât în 2015, la ediţia din Indonezia a OIAA, cât şi anul trecut, în India, din echipa România Guest a făcut parte şi timişoreanul Codrin Paul Oneci, actualmente elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, pentru care profesorii săi pregătitori, Dorina Cucu şi Simona Ivaşcu, precum şi directoarea Cerasela Bociu au făcut diligenţele necesare în scopul obţinerii unei finanţări de la Consiliul Judeţean Timiş, în cadrul unor proiecte înscrise în Agenda Culturală.

    Restul banilor necesari a fost acoperit din sponsorizări: de la Continental Automotive (în 2015) şi din veniturile proprii ale şcolii (în 2016). 

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.