Tag: eficienta

  • Emiratele Arabe Unite plănuiesc să îşi vaccineze 50% din populaţie, aproape cinci milioane de oameni, până la sfârşitul lunii martie, într-unul dintre cele mai eficiente programe de imunizare din lume

    Autorităţile sanitare din Emiratele Arabe Unite intenţionează să vaccineze 50% din populaţia ţării până la sfârşitul lunii martie, potrivit CNBC.

    Statul de 10 milioane de locuitori a lansat programul de imunizare spre sfârşitul anului trecut, după ce a aprobat vaccinul producătorului chinez Sinopharm pentru lucrătorii medicali din prima linie şi oficialii guvernamentali, decizie luată încă din luna septembrie.

    În ceea ce priveşte rate de administrare a dozelor, programul naţional din EAU este acum pe locul doi la nivel mondial după Israel. Peste 1,8 milioane de oameni au primit până acum vaccinul Sinopharm, reprezentând o rată de vaccinare de patru ori mai mare faţă de cea din Statele Unite.

    În prezent, dozele create de Pfizer şi BioNTech sunt distribuite în Dubai pentru lucrătorii din prima linie, persoanele cu vârste trecute de 60 de ani şi oamenii cu afecţiuni medicale grave.

    Ambele vaccinuri sunt administrate în două doze la o distanţă de 28 de zile, iar pacienţii nu mai sunt obligaţi să intre în carantină la 28 de zile după a doua inoculare, însă vor trebui să poarte în continuare mască şi să practice distanţarea socială.

    Sinopharm spune că vaccinul prezintă o eficienţă de 86%, în timp ce vaccinul Pfizer/BioNTech este eficient în proporţie de 95%.

    După ce rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 s-a menţinut anul trecut în jurul pragului de 2.000, autorităţile din EAU au raportat în ultimele zile peste 3.000 de infectări zilnice, creşterea putându-se datora noii tulpini descoperite în Regatul Unit. Pe deasupra, numărul turiştilor britanici care au vizitat Emiratele în perioada sărbătorilor de iarnă s-a menţinut la un nivel relativ ridicat în ultimele săptămâni.

    Până acum au fost administrate la nivel global 42,2 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Încă un vaccin anti-COVID: Gigantul american Johnson & Johnson se pregăteşte de lansarea unui vaccin cu o eficienţă de 80%, care nu trebuie administrat decât o singură dată

    Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson se pregăteşte să publice o serie de rezultate preliminare ale testelor clinice pe care le implică vaccinul anti-coronavirus, termenul fiind programat la sfârşitul lunii ianuarie.

    Principalul avantaj al vaccinului dezvoltat de J&J este faptul că nu trebuie să fie administrat decât printr-o singură doză, transmite CNBC.

    Vaccinul, creat de divizia din Belgia a companiei – Jansenn Pharmaceutica, este produs prin intermediul unei tehnologii bazate pe adenoviruşi, strategie aleasă şi de AstraZeneca, care susţine că poate atinge o protecţie de 100% împotriva formelor severe de COVID-19. În plus, J&J a declarat că poate livra cel puţin un miliard de doze până la finalul anului.

    Un raport al Institutului Tony Blair pentru Schimbări Globale, fondat de fostul prim-ministru al Regatului Unit, spune că vaccinurile AstraZeneca/Universitatea Oxford şi J&J sunt mult mai uşor de administrat prin comparaţie cu dozele bazate pe ARN mesager, dezvoltate de companii precum Moderna şi Pfizer/BioNTech.

    În plus, cu tehnologia aleasă de J&J, vaccinul poate rămâne stabil pentru cel puţin trei luni la temperaturi normale de refrigerare, aşa că nu are nevoie de condiţii speciale de transportare.

    Aproximativ 45.000 de oameni au participat în faza a treia a testelor clinice efectuate de J&J, compania urmând să depună o cere de autorizare la Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) în cursul lunii februarie.

    „Ar trebui să ne aşteptăm la un rezultat convingător dacă platforma Ad26, folosită de J&J, va fi în stare să ofere o eficienţă de 80%+ cu o singură doză, ţinând cont de condiţiile convenabile de transport”, spune divizia medicală din cadrul Morgan Stanley.

    J&J, firmă ce înregistrează în prezent o capitalizare de 421 de miliarde de dolari, a declarat încă din vară că ţinteşte un vaccin cu o eficienţă de 70-80%.

     

  • Vaccinul chinez Sinovac ar putea fi salvarea pentru ţările mai sărace, dar pot guvernele lumii să treacă peste trecutul înţesat de corupţie şi mită al companiei?

    Autorităţile din Brazilia au anunţat săptămâna aceasta că au identificat o eficienţă de 78% în cazul vaccinului împotriva Covid-19 dezvoltat de chinezii de la Sinovac, ceea ce i-ar permite să fie unul dintre vaccinurile salvatoare la nivel global, alături de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

    Vaccinul dezvoltat de Sinovac, denumit CoronaVac, utilizează o formă inactivă de Covid-19 pentru a declanşa un răspuns imunitar, o tehnologie care s-ar putea contura drept o opţiune atractivă pentru multe ţări mai sărace, în contextul în care nu trebuie ţinut la temperaturi extrem de joase, deci nu prezintă costuri ridicate din punct de vedere logistic, precum cele dezvoltate de Pfizer-BioNTech şi Moderna, potrivit Fortune.

    Nici autorităţile din Brazilia, nici Sinovac nu au publicat datele care să arate că vaccinul Sinovac are o eficienţă de 78%. Autorităţile braziliene au declarat că performanţa serului este destul de convingătoare pentru a acorda o autorizare de urgenţă, însă nu a menţionat când vor ajunge datele citate în faţa publicului.

    Oficialii din Brazilia pun în mişcare demersurile de autorizare vineri pentru a putea demara cât mai rapid campania de vaccinare.

    „Astăzi este ziua speranţei, ziua vieţii”, a declarat Joao Doria, guvernator al statului brazilian Sao Paolo.

    Sinovac a încheiat deja înţelegeri sau este în etapa negocierilor cu state precum Filipine, Indonezia, Hong Kong, Turcia şi Chile. În acelaşi timp, Sinovac împreună cu producătorul deţinut de statul chinez Sinopharm ar trebui să imunizeze 50 de milioane de oameni în China până la începutul lunii februarie, deşi Beijingul nu a autorizat în mod oficial niciunul dintre vaccinuri. Autorităţile din China au făcut primii paşi înspre autorizare anul trecut, însă nu au finalizat procedura.

    Eficienţa ridicată a vaccinului Sinovac ar putea transforma serul chinez într-un succes pentru statele care nu ajung la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca prea curând, însă situaţia actuală reprezintă o şansă pentru Sinovac de a-şi spăla imaginea, în contextul în care compania fondată în urmă cu 19 ani are un trecut înţesat de acuzaţii de corupţie şi dare de mită.

    Istoria Sinovac

    Fondatorul Sinovac este Yin Weidong, un medic care şi-a început cariera în anii 80 în oraşul Tangshan din nordul Chinei, unde a început prin investigarea epidemiilor de hepatită, fiind angajat în agenţia municipală de sănătate. Experienţa aceasta l-a inspirat să caute mai multe soluţii durabile pentru această afecţiune.

    În 1999, Yin a reuşit alături de un grup de cercetători să dezvolte primul vaccin chinez împotriva hepatitei A. Autorităţile din China au aprobat acel vaccin în 2005 şi l-au introdus în programul naţional de imunizare în 2008. În 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) l-a pre-aprobat pentru export către alte pieţe.

    Yin Weidong a fondat Sinova în Beijing în 2001 pentru a-şi putea extinde cercetările şi asupra altor vaccinuri.

    La scurt timp după fondarea companiei, China s-a confruntat cu epidemia de SARS, un alt coronavirus, care a omorât circa 600 de persoane în China în perioada 2002-2004, conform datelor publice.

    Ca răspuns la această epidemie, Yin a dezvoltat un vaccin. SARS este o boală mult mai puţin contagioasă decât Covid-19, care a dispărut în mare parte în 2004, ceea ce înseamnă că vaccinul Sinovac nu a fost niciodată necesar cu adevărat.

    La mai bine de un deceniu şi jumătate de la SARS, Sinovac a descoperit că munca depusă pentru vaccin atunci ar putea fi utilă împotriva noului coronavirus – Covid-19. Yin a declarat pentru Time în luna iulie că SARS şi Covid-19 sunt ca „fraţii”, iar Sinovac a utilizat cercetările SARS pentru a dezvolta un vaccin împotriva Covid-19.

    Tehnologia utilizată de Sinovac nu este una nouă, ca în cazul vaccinurilor dezvoltate în Vest în 2020. Practic, Sinovac ia o variantă activă a virusului, dezactivează abilitatea virusului de a cauza boala şi lasă doar componentele care determină corpul să declanşeze un răspuns imunitar.

    După testele legate de siguranţă şi eficienţă în faza 1 şi faza 2 a studiilor clinice derulate în China, Sinovac a lansat faza 3 în Brazilia în luna iulie, într-un program la care au participat 13.000 de voluntari.

    Pentru a derula studiile Sinovac a încheiat un parteneriat cu Institutul Butantan, un centru ce cercetare brazilian care reprezintă cel mai mare producător de vaccinuri din regiune. Studiile au dat rezultate bune, însă au declanşat dezbateri politice acerbe în ţara sud-americană.

    În octombrie, Joao Doria, guvernatorul statului brazilian Sao Paolo, a declarat că CoronaVac ar fi cel mai promiţător candidat pentru vaccinare al ţării. Ca răspuns, preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a condamnat declaraţiile lui Doria şi a declarat că Brazilia nu va cumpăr vaccinul chinezilor.

    Cu toate acestea, guvernul lui Bolsonaro pare să nu fie de acord cu promisiunea lui. Săptămâna aceasta, ministerul Sănătăţii din Brazilia a anunţat că va cumpăra 100 de milioane de doze din vaccinul Sinovac.

    În acelaşi timp, Bolsonaro – cunoscut pentru că a negat pentru mult timp violenţa pandemiei – a anunţat că nu se va vaccina şi insinuează în continuare că poate nici populaţia nu ar trebui să se vaccineze.

    „Nimeni nu poate forţa o persoană să ia ceva fără să ştie consecinţele”, a declarat Bolsonaro săptămâna aceasta.

    Un trecut controversat

    Dincolo de dezbaterea politică declanşată în contextul actual în Brazilia, Sinovac este o companie cu un trecut tumultuos.

    În 2016, China l-a condamnat pe un anume Yin Hongzhang la zece ani de închisoare. El a fost director-adjunct al autorităţii de reglementare pentru medicamente şi alimente din China, iar în 2016 a recunoscut că a acceptat mită în valoare de 500.000 de dolari de la producătorii de vaccinuri în perioada 2002-2013, pentru a-i ajuta să obţină autorizaţii.

    La acel moment, Yin Weidong, fondatorul Sinovac, a recunoscut la proces că i-a dat mită în valoare totală de 83.000 de dolari fostului director-adjunct al autorităţii de reglementare pentru a autoriza vaccinurile Sinovac.

    Acţiunile Sinovac au scăzut atunci pe bursa din New York cu peste 20%, după declaraţia fondatorului, însă şi-au revenit ulterior.

    Nici Yin Weidong, nici Sinovac nu au fost acuzate oficial pentru aceste fărădelegi, însă în februarie 2018 un grup de investitori ai companiei au încercat să preia controlul din mâinile fondatorului. Investitorii au susţinut că istoria de corupţie a fondatorului îl face nepotrivit pentru a fi în board-ul companiei, însă întreaga situaţie a fost etichetată drept o „ambuscadă”.

    Mai târziu, Sinovac a detaliat public modul în care în aprilie 2018 un grup de investitori a intrat cu forţa în birourile Sinovac din Beijing şi a încercat să fure sigiliul oficial al companiei, mai multe documente legale şi financiare, cât şi sistemele informatice.

    În februarie 2019, conducerea Sinovac a activat o armă financiară numită „pastila cu otravă” pentru a opri preluarea forţată, iar compania a emis 28 de milioane de acţiuni noi pentru conducere, cu scopul de a dilua controlul investitorilor asupra companiei. Sinovac a putut să declanşeze aşa-numita pastilă cu otravă – care era înscrisă în statutul societăţii – după ce conducerea a reclamat modul în care investitorii au conspirat pentru a strânge o participaţie cumulată de peste 15% în companie.

    „Până când Sinovac a depistat încercarea ostilă, era prea târziu deja pentru majoritatea strategiilor prin care te poţi proteja. Asta i-a determinat să apeleze la o pastilă cu otravă, care are efecte imediate”, a declarat Wei Jiang, profesor de finanţe în cadrul Universităţii Columbia.

    Pe Nasdaq, unde acţiunile Sinovac au fost listate în 2012, tranzacţionarea a fost oprită după aşa-numita pastilă cu otravă, în contextul în care era disputat numărul de acţiuni aflate la tranzacţionare. Acum, doi ani mai târziu, tranzacţionarea Sinovac rămâne oprită, întrucât lupta este încă vie în tribunalele din SUA şi din Antigua, unde se află sediul central al Sinovac. Este cea mai lungă oprire de la tranzacţionare din istoria bursei americane.

    Cu acţiunile listate în SUA suspendate, Sinovac a reuşit totuşi să îşi finanţeze eforturile pentru vaccinul împotriva Covid-19.

    În aprilie, Banca Beijingului, controlată de statul chinez,  a furnizat un împrumut de 8,5 milioane de dolari, cu dobândă redusă, pentru Sinovac, astfel încât producătorul de vaccinuri a putut începe construcţia primei fabrici pentru vaccinul CoronaVac, pe o suprafaţă de teren de 70.000 de metri pătraţi – teren deţinut de guvernul de la Beijing.

    În lunile mai şi iunie, Sinovac a reuşit să atragă încă 32 de milioane de dolari de la investitori privaţi şi de la statul brazilian Sao Paolo pentru a accelera dezvoltarea vaccinului şi pentru a derula teste clinice.

    În data de 7 decembrie, Sinvoac a primit o infuzie de capital de 515 milioane de dolari de la compania chineză Sino Biopharm pentru a-şi dubla capacitatea de producţie la 600 de milioane de doze pe an.

  • Care sunt diferenţele dintre vaccinul Pfizer şi vaccinul Moderna: Eficienţă, efecte secundare, întrebări şi răspunsuri din concluziile FDA

    Americanii vor avea în curând două vaccinuri autorizate împotriva Covid-19, întrucât autoritatea de reglementare a medicamentelor din SUA (FDA) se pregăteşte de aprobarea serului dezvoltat de Moderna, după ce a autorizat deja vaccinul Pfizer-BioNTech, şi a început campania de vaccinare.

    FDA a publicat marţi o analiză detaliată a rezultatelor obţinute de vaccinul Moderna în faza 3 a testelor clinice, la care participă peste 30.000 de oameni. Potrivit Los Angeles Times, principala concluzie este că vaccinul dezvoltat de Moderna şi Institutul Naţional de Sănătate din SUA (NIH) are o eficienţă de 94,5% în prevenirea Covid-19.

    Un grup cu rol consultativ format din oameni de ştiinţă şi alţi experţi vor analiza datele joi, înainte de a da o recomandare pentru autorizarea de urgenţă a serului Moderna. În cazul în care ei lansează o recomandare pozitivă, autorizarea FDA ar putea veni în următoarele zile.

    La fel ca vaccinul Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna determină sistemul imunitar să atace virusul prin introducerea unui fragment din codul genetic al virusului. Acel cod – cunoscut drept mRNA – determină corpul să formeze copii ale proteinei spike, adică acea proteină care formează învelişul extern al noului coronavirus. În continuare, sistemul imunitar răspunde prin dezvoltarea de anticorpi, care rămân inactivi până când se confruntă cu o infectare propriu-zisă.

    Cu toate acestea, există diferenţe între vaccinul Pfizer-BioNTech şi vaccinul Moderna, de la eficienţă şi până la efecte secundare.

    Cât de eficiente sunt vaccinurile?

    Vaccinul Moderna a înregistrat o eficienţă de 94,5% în prevenirea Covid-19 în cazul celor care au fost urmăriţi în medie timp de 7 săptămâni de la administrarea celei de-a doua doze.

    Cinci dintre cei 13.934 de participanţi care au primit vaccinul au dezvoltat Covid-19, în comparaţie cu un număr de 90 de infectări înregistrate între cei 13.883 de participanţi care au primit placebo.

    Vaccinul Pfizer a înregistrat o eficienţă de 95% în prevenirea Covid-19 în cazul celor care au fost urmăriţi în medie timp de două luni de la administrarea celei de-a doua doze.

    Opt dintre cei 18.198 de participanţi care au primit vaccinul  au dezvoltat Covid-19, în comparaţie cu un număr de 162 de infectări înregistrate între cei 18.325 de participanţi care au primit placebo.

    Sunt eficiente vaccinurile în cazul vârstnicilor?

    Analizele realizate de FDA arată că cele două vaccinuri sunt eficiente şi în cazul vârstnicilor.

    În faza 3 a testelor clinice, vaccinul Moderna a dovedit o eficienţă de 100% la oamenii cu vârste de peste 65 de ani şi o eficienţă de 93,4% la oamenii cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani.

    Tot în faza 3, vaccinul Pfizer a dovedit o eficienţă de 93,7% la oamenii cu vârste de peste 56 de ani şi o eficienţă de 95,6% la cei cu vârste cuprinse între 16 şi 55 de ani.

    Cât de bine a funcţionat vaccinul pentru cei care au probleme medicale?

    Ambele vaccinuri au arătat că funcţionează mai bine în cazul pacienţilor care aveau deja anumite probleme medicale care îi plasau în categorii de risc, decât în cazul celor care nu aveau aceste condiţii medicale.

    Vaccinul Moderna a dovedit o eficienţă de 95,9% în cazul pacienţilor care sufereau de boli respiratorii, afecţiuni cardiace, diabet, afecţiuni ale ficatului, HIV sau severitate obeză. În cazul celor care nu sufereau de niciuna dintre aceste afecţiuni, eficienţa a fost mai redusă, de 94%.

    Vaccinul Pfizer a înregistrat o eficienţă de 95,3% în cazul participanţilor care sufereau de o serie de afecţiuni şi o eficienţă de 94,7% în cazul celor care nu sufereau de acestea. Pe lângă afecţiunile luate în calcul de Moderna, Pfizer a examinat performanţa vaccinului şi în cazul pacienţilor care suferă de cancer, afecţiuni ale rinichilor, demenţă, boli vasculare şi alte afecţiuni.

    Vaccinul funcţionează la fel la femei şi la bărbaţi?

    Ambele vaccinuri au funcţionat puţin mai bine în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor.

    Vaccinul Moderna a înregistrat o eficienţă de 95,5% la participanţii de sex masculin şi una de 93,5% în cazul participanţilor de sex feminin.

    Vaccinul Pfizer a prezentat o eficienţă de 95,3% la bărbaţi şi una de 93,9% la femei.

    Previne vaccinul cazurile grave de Covid-19?

    Vaccinul Moderna a înregistrat o eficienţă de 100% în prevenirea cazurilor grave de Covid-19. Doar 11 participanţi au dezvoltat cazuri grave, toţi fiind în grupul care a primit placebo. Trei dintre aceşti 11 pacienţi erau în stare destul de gravă pentru a fi internaţi în spital.

    Vaccinul Pfizer a înregistrat o eficienţă de 66,4% în prevenirea cazurilor grave de Covid-19. Dintre cei patru participanţi care au dezvoltat o variantă severă a bolii, trei au primit placebo, iar unul a primit vaccinul. Doi dintre cei din grupul de placebo au ajuns în spital, iar unul dintre ei a ajuns chiar la terapie intensivă.

    Care sunt efectele secundare ale vaccinurilor?

    Niciunul dintre cele două seruri nu a cauzat probleme care să pună în pericol parcursul de autorizare de urgenţă, conform analizelor realizate de FDA.

    Durerea pe termen scurt în zona înţepăturii a fost extrem de întâlnită în cazul ambelor vaccinuri. Circa 90% dintre participanţii la vaccinul Moderna au relatat astfel de neplăceri, cu un procent de 80% în cazul vaccinului Pfizer. În ambele cazuri, durerea în zona înţepăturii a fost mult mai puţin întâlnită la grupurile de placebo.

    Printre cele mai comune efecte secundare pentru ambele vacinuri se numără oboseală, dureri de cap, dureri musculare, frisoane şi dureri ale articulaţiilor. Totuşi, aceste efecte au fost întâlnite mai des în cazul serului Moderna decât în cazul Pfizer.

    De exemplu, după administrarea celei de-a doua doze de vaccin Moderna, 63% dintre participanţi au raportat dureri de cap, 68% au raportat oboseală, 45% au avut dureri de articulaţii şi 48% au avut frisoane.

    În cazul Pfizer, 39% dintre participanţi au avut dureri de articulaţii, 51% au raportat oboseală, 19% au relatat dureri ale articulaţiilor şi 23% au raportat frisoane după a doua doză de vaccin.

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.


    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Al treilea vaccin din ultimele două săptămâni: noul vaccin ar avea o eficienţă de până la 90%

    Ultimele rezultate ale gigantului farmaceutic AstraZeneca au oferit o eficienţă de 70% pentru vaccinul anti-COVID-19 pe care îl dezvoltă împreună cu Universitatea Oxford, transmite CNBC.

    Vaccinul prezintă o eficienţă de 90% după ce participanţii au primit o doză întreagă la aproxiamtiv o lună de la prima inoculare, care constă într-o jumătate de doză.

    Ştirea vine după ce vaccinurile create de Pfizer/BioNTech şi Moderna au raportat o eficienţă de 90% şi, respectiv, 94,5%.

    Grupul britanic AstraZeneca a folosit datele a peste 23.000 de voluntari din Regatul Unit şi Brazilia şi urmează să colecteze un nou set de informaţii în următoarele săptămâni. Compania a declarat că analizele ulterioare ar putea altera rezultatele publicate astăzi, însă ar contura mai clar perioada de protecţie împotriva virusului.

    AstraZeneca a adăugat că vaccinul poate fi depozitat şi transportat la condiţii normale de refrigerare de 2-7 grade celsius pentru o perioadă de aproximativ şase luni.

    De asemenea, compania poate produce până la 3 miliarde de doze în 2021, iar ţările UE au acceptat deja să plătească 2,5 euro pe doză.

    Prin comparaţie, firma de biotehnologie Moderna declarat că vaccinul pe care l-a creat rămâne stabil la temperaturi normale de refrigerare pentru o perioadă de circa 30 de zile, iar preţul unei doze poate ajunge la 37 de dolari pentru anumiţi clienţi.

    Vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 poate începe în Uniunea Europeană în primul trimestru al anului viitor, a declarat Andrea Ammon, şeful Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

     

     

  • Curg veştile bune legate de vaccin: Americanii de la Moderna anunţă o eficienţă de 94,5% a vaccinului anti-Covid pe care îl dezvoltă

    Americanii de la Moderna au anunţat astăzi o eficienţă de 94,5% a vaccinului pe care îl dezvoltă pentru prevenirea Covid-19, în baza rezultatelor obţinute în urma testării, fiind a doua companie americană care anunţă rezultate peste aşteptări în această privinţă, potrivit Reuters.

    SUA ar putea avea două vaccinuri autorizate pentru utilizare de urgenţă în luna decembrie, cu 60 de milioane de doze care ar putea fi disponibile chiar până la sfârşitul anului, după ce şi reprezentanţii Pfizer au anunţat că vaccinul lor este eficient în proporţie de peste 90%.

    În 2021, guvernul american ar putea avea acces la peste 1 miliard de doze de vaccin doar de la aceşti doi producători, mult peste nevoile ţării de 330 de milioane de locuitori.

    Ambele vaccinuri au fost dezvoltate utilizând tehnologie de tip mRNA, iar anunţul Moderna vine într-un moment în care pandemia se răspândeşte mai repede ca niciodată pe teritoriu american, dar şi în Europa.

    „Vom avea un vaccin care poate opri Covid-19”, a anunţat Stephen Hoge, preşedintele Moderna.

    Analiza Moderna a fost realizată pe 95 de pacienţi care au participat la testare şi au primit fie vaccinul, fie placebo. Dintre cei vizaţi, doar cinci au fost infectaţi dintre cei care au primit vaccinul administrat în două doze, la distanţă de 28 de zile una de cealaltă.

    Unul dintre avantajele principale ale vaccinului dezvoltat de Moderna este faptul că nu are nevoie de condiţii de păstrare la temperaturi extrem de scăzute, ceea ce îl face mai uşor de distribuit. Moderna se aşteaptă ca vaccinul să fie stabil la temperaturi standard cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius timp de 30 de zile şi ar putea rezista chiar şi 6 luni dacă este ţinut la minus 20 de grade Celsius.

    În acelaşi timp, vaccinul Pfizer trebuie transportat şi stocat la minus 70 de grade Celsius, iar la temperaturi mai mari poate rezista doar 5 zile.

  • PwC: Băncile tradiţionale vor trebui să scadă costurile cu 25-50% în următorii 3-5 ani pentru se menţine eficiente şi relevante, în faţa concurenţei făcute de finanţatorii non-bancari

    Băncile tradiţionale trebuie să-şi reconsidere strategiile pentru a face faţă competiţiei din partea finanţatorilor non-bancari , în condiţiile în care rolul lor de a finanţa economia este tot mai ameninţat de furnizorii alternativi de capital (instituţii nefinanciare), arată un raport realizat de PwC la nivel global.

    Studiul estimează că în perioada post pandemie contribuţia acestor jucători netradiţionali va creşte, după ce, în ultima decadă, am asistat la o inversare a trendurilor.

    Un semn al acestei schimbări este că împrumuturile în dolari acordate de către instituţiile nefinanciare au depăşit ritmul de creştere al creditorilor tradiţionali. Astfel, finanţarea oferită de instituţii nefinanciare a înregistrat o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 2,3%, semnificativ mai mare decât cea înregistrată de instituţiile de creditare tradiţionale, de 0,6%.

    În 2019, instituţiile nefinanciare – inclusiv fondurile private de capital şi fondurile suverane – au acordat împrumuturi în valoare de 41 de miliarde de dolari, comparativ cu 38 de miliarde de dolari acordate de creditorii tradiţionali.

    ”Deşi industria serviciilor financiare s-a descurcat bine în condiţiile pandemiei, probabil că va fi cel mai puternic afectată de efectele de ordin secund. Pierderea locurilor de muncă, închiderea afacerilor, creşterea datoriei şi volatilitatea pe pieţe din cauza pandemiei şi a efectelor sale împreună cu ratele scăzute ale dobânzilor vor fi resimţite negativ în întreaga economie reală în anii următori. Provocarea pentru industria serviciilor financiare constă în modul în care este capabilă să navigheze în acest mediu dificil, echilibrând în acelaşi timp reducerea costurilor şi investiţiile”, a arătat Diana Coroabă, Partener şi Liderului Departamentului de Servicii Financiare PwC România.

    Întrucât aşteptările consumatorilor se schimbă, băncile vor fi nevoite să-şi îmbunătăţească nivelul serviciilor atât în ​​ceea ce priveşte condiţiile şi serviciile de creditare, cât şi soluţiile de consiliere şi asistenţă, similar cu cele oferite de jucători netradiţionali.

    Coroborat cu faptul că este probabilă o scădere a activelor ca urmare a pandemiei care poate limita capacitatea de creditare a băncilor, în special în Europa, vom vedea o accelerare a creditării din surse alternative.

    Sursele netradiţionale de finanţare, cum ar fi fondurile private de investiţii, fondurile suverane de investiţii, fondurile de credit şi guvernele, vor fi astfel nevoite să acopere această breşă şi să finanţeze recuperarea după criza sanitară şi consecinţele acesteia.

    De asemenea, efectul cumulat al faptului că în Europa, nivelul ratelor de dobândă este aproape de zero şi al aportului crescut în finanţare al jucătorilor exclusiv digitali va pune presiune şi mai mare pe marjele produselor bancare, accelerând necesitatea digitalizării rapide, eficientizării costurilor şi creşterii reale de productivitate.

    Potrivit raportului, instituţiile financiare tradiţionale vor trebui să reducă costurile cu 25-50% în următorii trei până la cinci ani pentru se menţine eficiente şi relevante.

    ”Creşterea numărului de furnizori alternativi de capital şi impactul COVID-19 asupra creditorilor tradiţionali au evidenţiat modul în care vor evolua diferitele modele de finanţare în viitor şi pun sub semnul întrebării rolul unei bănci ca furnizor de capital. Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra modelului lor de afaceri şi, în aceste condiţii, se prefigurează o serie de acţiuni ce trebuie luate în calcul de bănci pentru a rămâne competitive: restructurări, creşterea ponderii veniturilor din comisioane, reducerea costurilor, digitalizarea şi remodelarea portofoliului, adoptarea cloud şi utilizarea tehnologiilor emergente şi consolidarea poziţiei prin M&A”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener şi Lider al Departamentului de Consultanţă pentru Afaceri, PwC România.

    Astfel, instituţiile de servicii financiare trebuie să ia în considerare următoarele tendinţe macro pentru a planifica viitorul:

    • Presiunea pe ratele dobânzilor va continua să afecteze puternic marjele şi modelele de business.
    • Recesiunea cauzată de COVID-19 şi deprecierea activelor vor reduce toleranţa la risc a băncilor, diminuând astfel capacitatea de a sprijini economia reală pe măsură ce intră în etapa de redresare în anul următor.
    • Furnizorii alternativi de capital urmează să devină o parte şi mai importantă a sistemului financiar global.
    • COVID-19 nu va întârzia, ci mai degrabă va accelera implementarea măsurilor de reglementare actuale şi planificate în multe ţări şi regiuni.
    • Continuarea globalizării va alinia în continuare dimensiunea instituţiilor financiare la PIB-ul ţărilor lor de origine, în timp ce delocalizarea continuă va creşte riscul operaţional în întreaga industrie.
    • Firmele se confruntă cu presiuni continue pentru a creşte productivitatea prin digitalizarea business-ului şi a forţei de muncă.
    • Tranziţia către o industrie a serviciilor financiare bazate pe platforme şi ecosisteme va crea un nou val de perturbare şi dezintermediere.

     

     

  • Restaurantele şi barurile din Europa se închid, unul câte unul. Unii experţi pun la îndoială eficienţa măsurii împotriva răspândirii COVID-19

    Numărul cazurilor de COVID-19 creşte alarmant în Europa, depăşind Statele Unite, Brazilia şi India, potrivit datelor comunicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest lucru pune presiune asupra oamenilor, care sunt îndemnaţi de autorităţi să dea prioritate măsurilor de siguranţă înaintea pasiunilor şi preocupărilor obişnuite. În orice caz, în comparaţie cu luna octombrie a anului trecut viaţa tuturor s-a schimbat.

    Ritmul accelerat de răspândire a infecţiei cu SARS-CoV-2 e resimţit în egală măsură şi de afacerile din domeniul HoReCa, proprietarii de restaurante şi baruri fiind nevoiţi, rând pe rând, să restrângă programul de lucru sau chiar să pună semnul „Închis” pe uşi, în aşteptarea unor vremuri mai blânde.

    Veştile i-au întristat pe iubitorii de băuturi alcoolice şi de ieşiri cu prietenii din Bruxelles, Paris, Edinburgh şi nu numai, iar specialiştii se tem că măsurile nu vor avea un impact pozitiv nici asupra economiei, dar nici asupra sănătăţii, arată CNN.

    Restricţii în Berlin, Germania. COVID-19, o provocare pentru proprietarii de restaurante şi baruri

    Berlinul, unul dintre oraşele europene renumite pentru viaţa de noapte, păstrează barurile deschise. Condiţiile au devenit, însă, mult mai stricte începând de sâmbătă. Localurile vor pune lacătul în fiecare seară, la ora 23.00, odată cu magazinele.

    Între orele 23.00 şi 6.00, grupurile mai mari de 5 persoane sunt interzise. De asemenea, nu este permis accesul simultan a peste 10 persoane într-un spaţiu închis. Restricţiile vor fi valabile toată luna octombrie, cu posibilitatea prelungirii lor.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Implicarea în lupta împotriva coronavirusului

    Continental România

    Motivaţie:
    „Ideea acţiunilor a venit ca un lucru normal, ca urmare a situaţiei externe, la nivel naţional, provocată de pandemia de coronavirus şi a dorinţei companiei şi a angajaţilor de a se implica în comunitate”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele au fost dezvoltate în cadrul companiei, în toate sediile în care Continental îşi desfăşoară activitatea. Astfel, angajaţii din toate ţările fac schimb de idei prin intermediul diferitelor reţele ale companiei, cum ar fi grupuri de proiecte şi platforme de colaborare internă şi încep programe care să ajute cât mai multe persoane din întreaga lume. Continental România, alături de angajaţii din toate locaţiile sale din ţară, s-a implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului. Printre iniţiativele desfăşurate, în baza unor donaţii făcute de Continental România care au ajuns la o valoare de peste 60.000 de euro, se numără: achiziţionarea a două noi ventilatoare neinvazive, patru containere de triaj epidemiologic, cinci infuzomate, mii de măşti pentru medicii de familie, teste COVID-19, consumabile pentru spitale şi materiale pentru producţia de viziere. Compania a împrumutat unei unităţi spitaliceşti şi un AGV echipat cu filtre UV pentru dezinfectarea de coridoare. Pe lângă toate acestea, mulţi angajaţi au făcut şi donaţii direct către organizaţii neguvernamentale care au iniţiat proiecte pentru lupta împotriva COVID-19. De asemenea, trei ventilatoare neinvazive care au fost scoase din uz au fost reparate datorită contribuţiei companiei la o iniţiativă a PAR (Parteneriatul Auto Român). Compania se implică şi în sprijinirea sistemului educaţional, astfel că, şi în această situaţie deosebită, Continental este alături de elevii şi cadrele didactice care întâmpină dificultăţi în participarea la învăţământul online impus de pandemie, prin donarea de laptopuri în acest folos. Mai mult decât atât, odată cu lansarea Fondului For One Another, la nivel de corporaţie, în iunie, au creat o ofertă voluntară pentru ca toată lumea să doneze într-un mod uşor şi eficient. „Scopul este de a oferi sprijin durabil pentru combaterea efectelor negative ale crizei în unsprezece ţări în care Continental are un număr deosebit de mare de angajaţi şi care sunt afectate de pandemie, România numărându-se printre acestea. Oricine poate dona în continuare, deoarece se doreşte ca fondul să rămână disponibil cel puţin până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii Continental.

    Efecte:
    „Implicarea Continental, la nivelul oraşelor în care compania este prezentă, a determinat creşterea conştientizării în comunitate asupra importanţei implicării tuturor cu acelaşi obiectiv: susţinerea sistemului de sănătate, precum şi a celui de învăţământ pentru a asigura desfăşurarea activităţii mai eficient şi sigur”, spun reprezentanţii companiei.