BusinessMagazin

Tag: eficienta

  • Cum arată şi cât de eficiente sunt noile autobuze achiziţionate de Primăria Bucureşti – FOTO

    Divizia Truck & Bus a Mercedes-Benz România a semnat contractul pentru cele 130 de autobuze Mercedes-Benz Citaro Hybrid, comandate de către Primăria Municipiului Bucureşti, ce urmează să fie livrate în cursul anului 2020.

    Mercedes-Benz Citaro Hybrid a fost desemnat Autobuzul Anului 2019 în cadrul IAA, de către un juriu format din 21 de jurnalişti internaţionali, specializaţi în transportul de pasageri.

    Citaro Hybrid este echipat, în versiunea de bază, cu sisteme precum ABS, ASR şi ESP. De asemenea, condiţiile de lucru ale şoferului sunt îmbunătăţite datorită repoziţionării postului de conducere şi a amplasării optimizate a elementelor de comandă.

    Performanţele motorului diesel sunt completate de intervenţia motorului electric (soluţia compact hibrid), pentru o eficienţă maximă a tracţiunii şi reducerea emisiilor. Motorul electric de 14 kW, amplasat între motorul cu ardere internă şi cutia de viteze automată, generează energie mecanică suplimentară şi o recuperează pe cea pierdută prin frânare sau decelerare, ajutând la reducerea considerabilă a consumului de combustibil. Astfel, tehnologia hibrid a autobuzelor Mercedes-Benz asigură, pe lângă un nivel redus de emisii în zonele urbane, un consum redus de combustibil şi implicit şi costuri reduse de operare.

    Mercedes-Benz Citaro Hybrid păstrează standardele variantei clasice, printre care se numără barele de susţinere optimizate ergonomic, locurile speciale destinate persoanelor cu dizabilităţi, cât şi indicatorul interior vizual cu tehnologie LED.

    Autobuzele Mercedes-Benz Citaro Hybrid livrate Primăriei Capitalei vor beneficia de o garanţie tip Full Warranty, de 8 ani şi 480.000 de km.

  • Cine este Dorina Kocsis-Cristea, femeia care a făcut carieră în cadrul companiei Stefanini după ce şi-a „ascultat raţiunea în detrimentul inimii”

    Dorina Kocsis-Cristea este responsabilă de coordonarea activităţii departamentului de service management office în regiunea EMEA al companiei Stefanini.
    Din această funcţie, ea coordonează o echipă de 210 oameni din mai multe centre de livrare, atât din România, cât şi din Polonia, 19 persoane fiind în subordinea sa directă. Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ea a lucrat constant cu echipe, colegi şi clienţi din toate regiunile lumii. „În acest context, deplasările de serviciu, în ţară şi în afara ţării, au fost o necesitate şi au făcut parte din activitatea mea periodică. Cea mai lungă perioadă în care am activat în afara ţării a fost de aproximativ trei luni, în Olanda, la sediul unuia dintre clienţi.“ Un pas important pentru cariera sa a fost învăţarea limbii spaniole, lucru care a ajutat-o să obţină primul său job în IT ca support engineer pentru companiile cu utilizatori în Spania. A urmat apoi obţinerea unui post în cadrul companiei Stefanini, „un moment în care am ascultat raţiunea în detrimentul inimii”. Nu au lipsit nici momentele dificile, de pildă când a trebuit să reorganizeze împreună cu managementul departamentului unul dintre proiectele tradiţionale, într-un timp record, transformând şi, în acelaşi timp, menţinând bunul mers al serviciilor. „A trebuit să ies din zona mea de confort, să acopăr şi să suplimentez diverse roluri. Astfel, am reuşit nu doar să depăşesc un moment dificil, ci chiar să-l transform într-o oportunitate de dezvoltare.” Cea mai mare reuşită din cariera sa spune că este implementarea noului concept de servicii în cadrul unui proiect care ulterior a devenit un proiect global strategic şi un model de bune practici, inclusiv pentru clienţi.

    Profilul Dorinei Kocsis-Cristea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Eugen Măciucă, manager SIXT SH, SIXT Group România

    Eugen Măciucă ocupă, începând cu 2009, funcţia de manager al SIXT SH, coordonând o echipă formată din 7 persoane. În perioada 2011-2013, el a ocupat în paralel şi funcţia de deputy general manager al SIXT Group România.

    Anterior, între anii 2006 şi 2009, Eugen Măciucă a fost buying manager la AAA Auto. Absolvent al Universităţii Bucureşti, el a urmat mai multe cursuri de specializare în domenii precum pricingul, la Praga. Deţine şi un MBA în eficienţă personală, dobândit în anul 2013.

     

  • Cum a reuşit un melc să dea peste cap cel mai eficient sistem feroviar din lume

    Un melc a reuşit să încurce întregul sistem feroviar din sudul Japoniei, ţară cunoscută pentru eficienţa transportului de persoane.
     
    O pană masivă de curent survenită pe 30 mai a dus la anularea a 26 de trenuri, afectând mii de pasageri, scriu cei de la CNN.
     
    Specialiştii companiei JR Kitakyushu, care opera respectivele trenuri, au descoperit că pana fusese cauzată de un melc de 2-3 centimetri care intrase într-un panou electric, atingând un fir sub tensiune. Concluzia a fost că panoul avea un defect de proiectare, existând un spaţiu care permite intrarea insectelor sau a melcilor în interior.
     
    “Nu am avut prea multe astfel de incidente în ultimii ani”, a declarat celor de la CNN un reprezentant al companiei. “Dacă există probleme cu aparatura folosită, le vom rezolva în cel mai scurt timp”.

  • Patru paşi pentru a lucra eficient

    1.  Fii pregătit pentru neprevăzut

    Suntem obişnuiţi să ne planificăm ziua de lucru într-o notă pozitivă. Este însă esenţial să iei în calcul faptul că ţi se pot întâmpla şi lucruri mai puţin plăcute atunci când vine vorba despre sarcinile pe care trebuie să le îndeplineşti. Când îţi vei face planul pentru următoarea zi, rezervă măcar o ora pentru situaţiile de urgenţă. Astfel, vei fi mai puţin stresat atunci când acestea apar şi vei avea timp pentru a le rezolva.

    2. Controlează modul în care comunici

     Pentru a nu fi distras de sarcini care nu sunt tocmai importante, trebuie să îţi prioritizezi modul în care răspunzi email-urilor şi apelurilor. Spre exemplu poţi câştigă timp dacă în loc să scrii un mesaj, apelezi persoană respectivă pentru a-i comunica problema, explicând politicos că ai doar câteva minute la dispoziţie. Alege să răspunzi email-urilor mai puţin importante la sfârşitul zilei pentru a evita aglomerarea inbox-ului. Pentru a te concentra pe o sarcină esenţială este de preferat să-ţi opreşti telefonul sau să-ţi dezactivezi alertele care pot adue în prim plan o altă problemă pe care nu o poţi rezolva în acel moment şi care poate fi un factor în plus de stres.

     3.  Proritizează-ţi sarcinile în funcţie de importanţa lor

    Alege sarcinile care îţi aduc cele mai multe beneficii în urma realizării lor. Deşi ai impresia că sunt extrem de multe lucruri pe care trebuie să le faci, încearcă să  analizezi critic toate sarcinile şi să nu te preocupi prea mult de cele care nu-ţi aduc niciun fel de beneficiu. În acest fel te poţi concentra asupra celor mai importante sarcini, având rezultate pozitive.

    4. Concentrează-te pe cum faci lucrurile, nu pe motivul pentu care le faci

    Este foarte important să ai un sistem bine definit care să fie urmat atunci cand ai de facut anumite lucruri, altfel, te vei pierde pe drum sau la final nu vei avea rezultatele dorite. Atmosfera de la locul de muncă depinde de mai mulţi factori, cum ar fi colegii, şefii, dar modul în care lucrăm ne poate ajuta să trecem mai uşor peste zilele în care avem mai multe sarcini de îndeplinit. Este important să fii relaxat pentru a avea succes în tot ceea ce ai de realizat.

     

     

  • Cine sunt tinerii care au construit de la zero prima casă solară din România. Vor participa la o competiţie internaţională

    Nu trece sfert de oră fără ca măcar unul dintre ei să facă o glumă sau fără să se audă măcar un hohot de râs din partea unuia dintre cei 36 de tineri studenţi care participă la ridicarea Over4, o casă solară, complet electrică şi modulară, al cărei prototip este în prezent instalat în apropierea terenului cunoscut ca Esplanada, de pe Bulevardul Unirii din Capitală. La începutul lunii iunie, după ce va fi complet finisată, casa va fi demontată în bucăţi şi transportată cu şase tiruri în Ungaria, pentru a fi reconstruită acolo, în numai zece zile. Până atunci însă, Over4 e prilej de alimentat solidaritatea „constructorilor” din spatele ei.
    „Într-o firmă specializată în construcţii, arhitectură sau proiectare nu am învăţa atâtea câte învăţăm aici, din propriile greşeli. Venim aici dis-de-dimineaţă, apoi mergem la facultate şi când terminăm, ne întoarcem aici. Am mai şi dormit aici uneori”, spune Răzvan Butucescu, în vârstă de 26 de ani, unul dintre cei care pun umărul – uneori la propriu – la construcţia casei.


    Din când în când, un coleg îi taie calea cărând câteva scânduri în spate, în vreme ce, de la etaj, răzbat sunetele bormaşinii. Muncesc într-un şantier continuu de câteva săptămâni, dar, la finalul fiecărei zile, au satisfacţia că mansarda lor, aşezată momentan pe pământ, e cu un pas mai aproape de a putea fi locuită. Drumul însă nu a început acum două luni, odată cu instalarea efectivă, ci cu mult mai mult timp în urmă.
    „Acum doi ani, ne-am înscris în competiţia Solar Decathlon cu schiţa casei. Iniţial, în 2017, echipa era formată doar din şase membri, studenţi la construcţii şi la arhitectură. Ei au făcut conceptul”, povesteşte Roxana Chivu, responsabilul de comunicare al grupului.
    Pe măsură ce proiectul a avansat, a fost nevoie de oameni noi, aşa că au început o serie de recrutări, prin intermediul reţelelor de socializare şi prin anunţuri răspândite prin facultăţi. Astăzi, echipa numără 36 de membri, incluzându-i pe cei cinci profesori coordonatori. Specializările s-au diversificat prin această extindere, astfel că acum la proiectul Over4 contribuie studenţi nu doar la construcţii şi arhitectură, ci şi de la litere, politehnică ori management. Fiecare a dobândit un rol clar stabilit, proiectul fiind structurat pe departamente: Arhitectură, Instalaţii, Structuri, Comunicare şi Fund Raising.
    „Tot noi ne vom ocupa şi de montarea casei în Ungaria, atunci când va ajunge la locul competiţiei”, spune Alexandra Tatar, şi ea implicată în conducerea Over4 pe drumul către succes.

    O casă pasivă


    Proiectul celor 36 de tineri este prototipul unei mansarde, care ar putea fi, de exemplu, instalată deasupra unui bloc tradiţional. De altfel, potrivit lui Răzvan Butucescu, de aici vine şi numele de Over 4, a cărui alegere a adus prima şi singura ceartă memorabilă din grup. „Practic, dacă montezi această mansardă deasupra unui bloc cu patru etaje, obţii un bloc care depăşeşte patru niveluri, ceea ce înseamnă «peste patru» (over four – engl.). Dar a durat până am căzut de acord asupra acestui nume”, îşi aminteşte Răzvan Butucescu.
    Ceea ce face mansarda Over4 eficientă din punct de vedere energetic – şi, deci, eligibilă pentru Solar Decathlon – este alimentarea exclusiv cu energie de la soare, prin intermediul panourilor solare, folosirea unui sistem de climatizare care controlează temperatura şi nivelul de dioxid de carbon din interior şi o izolare foarte bună astfel încât să nu permită aerului rece să intre pe la îmbinări. Pe pământ, casa ocupă o suprafaţă de 130 de metri pătraţi şi produce de trei ori mai multă energie decât consumă.
    „Practic, este o casă pasivă”, spune Răzvan Butucescu.
    Iniţiativa vine în contextul în care încălzirea globală se vede deja în viaţa de zi cu zi, iar ameliorarea efectelor ei este un efort constant. România se aliniază treptat la aceste tendinţe, dar drumul nu e nici scurt, nici uşor.
    „Totul trece pe electric, însă noi construim în continuare blocuri cu fier-beton, iar asta nu e bine. Din fericire, începe şi la noi să se simtă trendul caselor eficiente energetic.”
    De aceea, scopul principal al proiectului Over4 este îmbunătăţirea modului în care sunt renovate blocurile de locuinţe colective construite în perioada comunistă în România. Acestea reprezintă circa 70% din stocul de locuinţe urbane, potrivit datelor echipei Over4, iar multe dintre ele nu au fost încă reabilitate, nici la standarde locale, nici la standarde europene.

    Dincolo de teorie


    Când va fi complet gata, casa va ajunge la o valoare de 100.000 de euro, bani pe care studenţii nu i-au investit, întregul proiect fiind ridicat pe bază de sponsorizări. Acesta va fi însă preţul pe care un potenţial cumpărător va trebui să-l plătească dacă va vrea să aibă propria mansardă eficientă energetic. Iar oameni interesaţi s-au arătat în ultimele săptămâni, pe măsură ce casa a început să se înalţe.
    După finalizarea concursului din Ungaria – care va avea loc într-o localitate din apropierea capitalei Budapesta, mai exact la Szentendre  – cei 36 de tineri s-au gândit să doneze casa unor oameni care ar avea nevoie de ea, dar decizia nu este încă definitivă. Momentan, încă se fac planurile pentru competiţie.
    „Pe 28 iunie ar trebui să ajungă primul TIR în Ungaria. Avem 15 zile la dispoziţie să montăm casa, apoi urmează o perioadă de monitorizare şi jurizarea. Din juriu fac parte specialişti din mai multe ţări”, spune Alexandra Tatar.
    Ce i-a motivat în toată această aventură? Ambiţia de a demonstra că ceea ce au imaginat ei pe hârtie chiar poate fi pus în aplicare, iar visurile lor de studenţi – la licenţă ori la doctorat – sunt, de fapt, mai mult decât visuri.
    „Dacă nu ne-ar fi susţinut părinţii noştri, nu am fi reuşit să ajungem aici”, spune Răzvan Butucescu, originar din Focşani. Echipa este mixtă şi din punctul de vedere al oraşului natal al membrilor, ei venind din localităţi diferite, precum Buzău, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Iaşi sau Craiova. Iar gaşca de studenţi din jurul casei Over4 este în continuă expansiune.

    Precursorii Over4
    În 2018, la competiţia Solar Decathlon din Dubai a participat proiectul EFdeN Signature, un prototip care a costat circa 300.000 de euro. Casa a fost dezvoltată de o echipă interdisciplinară formată din 60 de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
    EFdeN Signature a fost succesorul Prispa, prima casă solară realizată în România. Prototipul a făcut o impresie bună la Madrid în 2012, tot în cadrul Solar Decathlon.
    Expansiunea caselor solare şi posibilitatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posibilităţi de creştere pentru industria de profil şi ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.

    Case „rupte din soare”
    Considerată a fi „olimpiada caselor solare”, competiţia Solar Decathlon este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii şi construcţiilor la nivel mondial. Prima ediţie a avut loc în 2013, în Statele Unite ale Americii, iar de atunci a fost organizată, de-a lungul timpului, pe toate continentele.
    Fiecare an aduce o anumită temă pentru participanţi, iar anul acesta pe frontispiciul Solar Decathlon stă „reabilitarea fondului construit şi regenerarea urbană”. La ediţia din acest an, care va avea loc în iulie în Ungaria, participă 11 echipe din zece ţări de pe patru continente.
    Fiecare echipă are la dispoziţie 15 zile pentru a asambla şi pune în funcţiune locuinţele solare ce vor fi ulterior jurizate în cadrul a zece probe – de la arhitectură, la eficienţă energetică şi până la comunicare şi sustenabilitate. În urma celor zece probe, se vor desemna câştigătorii. Toate echipele sunt formate din studenţi.

  • Ce caută recruiterii la un angajat: să fie onest, eficient, competitiv, intuitiv sau relaxat

    Şase din zece angajatori verifică pro­fi­lul de social media al unui candidat atunci când îl evaluează, iar aproape patru din zece ţin cont de acest criteriu în decizia de recrutare. Totodată, can­di­daţii trebuie să se aştepte să le fie veri­ficată experienţa trecută în CV, potrivit da­telor unui sondaj efectuat de BestJobs.
     
    Astfel, aproape şapte din zece specialişti în recrutare verifică de obicei can­didatul cu angajatorii anteriori, 29% atât pentru poziţiile low-level cât şi pentru cele high-level, 34% doar pentru funcţ­iile high-level, iar foarte puţini fac verificări pentru poziţiile low-level.
     
    În plus, peste jumătate dintre anga­ja­tori (53%) testează de obicei şi abili­tatea unui candidat de a interacţiona cu echipa din care va face parte, atât pentru poziţiile low-level, cât şi pentru cele high-level, în timp ce 14% fac acest lucru doar pentru poziţiile high-level.
     

  • (P)Trecerea la un sistem de sănătate axat pe rezultate

    Sistemul de sănătate de tip outcome-based este definit ca un sistem în care unităţíle medicale sunt evaluate în funcţie de rezultatele obţinute atât pentru tratarea pacienţilor, cât şi în prevenţia unor afecţiuni cronice. Prin urmare, vorbim de un sistem diferit de cel tradiţional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcţie de numărul de pacienţi trataţi.

    Beneficiile unui astfel de sistem se observă în creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, precum şi în îmbunătăţirea experienţei pacientului, dar şi a personalului medical.

    Toate aceste aspecte au stat la baza raportului Future Health Index 2018, realizat de Philips la nivel global, care a analizat rolul tehnologiei în susţinerea tranziţiei sistemelor de sănătate către acest nou model. „Trebuie să ne uităm la ceea ce Philips face astăzi, deoarece compania s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Suntem o companie matură, avem deja 127 de ani de la înfiinţare. Astăzi însă, Philips se concentrează pe dezvoltarea de produse şi soluţii în domeniul sănătăţii care adresează conceptul de îngrijire continuă – continuum of care – care implică asistarea pacienţilor de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi pe mai multe paliere, de la un stil de viaţă sănătos şi prevenţie, la diagnostic, tratament şi îngrijire la domiciliu”, explică Reinier Schlatmann, CEO-ul Philips Central & Eastern Europe.

    Asta înseamnă că îngrijirea începe cu o viaţă sănătoasă. „Un stil de viaţă sănătos implică, printre altele, o dietă potrivită şi un somn de calitate – iar acesta e un punct esenţial, pentru că dacă ar fi să comparăm o persoană care doarme doar cinci ore pe noapte cu una care doarme opt ore pe noapte, prima are şanse mult mai ridicate de a dezvolta diverse afecţiuni.”

    Prevenţia are, aşadar, un rol deosebit de important. Dacă putem preveni îmbolnăvirea, atunci creşte calitatea vieţii pacienţilor, iar asta aduce beneficii inclusiv pentru sistemul de sănătate, deoarece costurile care ar fi fost necesare diagnosticării şi tratamentului sunt reduse sau eliminate. Mai mult, în contextul îmbătrânirii populaţiei, vedem faptul că „din ce în ce mai mulţi oameni dezvoltă boli cronice. Dacă ai peste 65 de ani, sunt 80% şanse să te lupţi cu cel puţin o boală cronică. Având în vedere că vei trăi cu ea tot restul vieţii, cum gestionezi situaţia?”

    Tehnologiile digitale ‒ element fundamental pentru un sistem de sănătate axat pe calitate şi rezultate
    „Cred că cele mai importante schimbări în acest domeniu au venit din modul în care sistemele IT au devenit parte integrantă a actului medical”, spune Reinier Schlatmann, referindu-se la modul în care tehnologia schimbă sistemele de sănătate. „Datele sunt cele care conectează pacienţii cu spitalul sau cu doctorii şi care permit acestora din urma să urmărească evoluţia pacientului.”

    Informaţiile stau şi la baza unui sistem de tip outcome-based, explică Schlatmann. „Pentru a înţelege dacă tratamentele au succes, trebuie să creezi un standard şi să compari toate celelalte date cu acel standard. În cadrul unui sistem outcome-based, e mai puţin important câte programări ai avut sau de câte ori ai ajuns la doctor, ceea ce contează e dacă ai primit diagnosticul corect. Cu alte cuvinte, totul se învârte în jurul rezultatului obţinut de pacient.” Reducerea costurilor reprezintă, de asemenea, o provocare, spune Schlatmann, pentru că odată cu îmbătrânirea populaţiei, presiunea pe sistemul de sănătate este din ce în ce mai mare. Iar sistemele de sănătate au specific local, atât datorită pacienţilor, cât şi a modului în care actorii sunt organizaţi — autorităţi, asociaţii ale pacienţilor şi personalul specializat.

    „Din ce în ce mai mult”, răspunde CEO-ul Philips CEE la o întrebare legată de gradul de integrare a inteligenţei artificiale şi a proceselor de machine learning în tehnologia Philips. „Dacă ne gândim la un mediu dedicat intervenţiilor critice, aşa cum ar fi sălile de terapie intensivă, astăzi avem sisteme care rulează permanent şi care pot avertiza doctorii din timp că starea pacientului se înrăutăţeşte.

    Mai mult, cu ajutorul telemedicinei, avem posibilitatea de a monitoriza secţiile de terapie intensivă de la distanţă, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulţi pacienţi. Această soluţie vine în întâmpinarea provocărilor date de deficitul de specialişti, o problemă cu care sistemele de sănătate se confruntă peste tot în lume, nu doar România.”

    În ceea ce priveşte viitorul, referindu-se la îngrijirea continuă, Reinier Schlatmann crede că se va pune mai mult accent pe prevenţie şi pe îngrijirea la domiciliu. „Cum te asiguri, atunci când părăseşti spitalul, că nu te vei întoarce şi cum vor fi sprijiniţi cei care au boli cronice sunt doar câteva dintre temele care vor fi de interes în anii ce vin.”

    CEO-ul Philips CEE crede că, pe măsură ce tehnologia avansează, fiecare pacient va avea conturat şi va putea accesa istoricul său medical, aşa-numitul „digital twin”.  „Acum, de multe ori se întâmplă să mergi la secţii diferite şi să răspunzi la aceleaşi întrebări; mai mult, centralizarea datelor va permite doctorilor să ofere diagnostice mult mai exacte. Pe de altă parte, există numeroase provocări legate de securitatea datelor.”
    Sistemul de sănătate al viitorului va fi unul mai eficient, axat pe precizie şi personalizarea serviciilor medicale, ca urmare a folosirii analizelor de date, adaugă Schlatmann. „Actul medical se va muta din ce în ce mai mult în afara spitalului, atât pentru prevenţie, cât şi pentru îngrijire la domiciliu, iar spitalele vor fi centre de excelentă specializate; nu va mai fi vorba de clădirea în sine, ci de instituţia spitalului − o reţea de profesionişti cu acces la un set complex de informaţii ce le va permite gestionarea coordonată a îngrijirii pacientului. Rolul medicului va fi întotdeauna deosebit de important ca şi interacţiunea acestuia cu pacientul, dar procesul va fi semnificativ îmbunătăţit prin accesul acestora la date.”
     

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Luminiţa Teodorescu, managing director { BASF }

    •   S-a alăturat în urmă cu 16 ani echipei BASF – companie care activează în aproape toate sectoarele, de la tradiţionala agricultură, la construcţii sau industria auto, inclusiv a maşinilor electrice, prin elementele de bază pe care le furnizează; anterior a lucrat timp de un deceniu în cadrul companiei Colgate-Palmolive.
    •   Este de părere că fiecare va avea succes fiind în primul rând el însuşi – „Nu poţi susţine la nesfârşit performanţa simulând o persoană care nu îţi seamănă”.
    •   Din punctul său de vedere, regulile în carieră nu pot fi separate de regulile de viaţă, câteva după care ea însăşi se ghidează fiind perseverenţa în ceea ce faci, respectarea principiilor atunci când aceasta nu este soluţia cea mai uşoară, atenţia la detaliu şi, nu în ultimul rând, tactul, deoarece crede că tactul te poate ajuta să obţii rezultate importante chiar şi în situaţii complicate.
    •   Consideră că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de predictibilitate, infrastructură, educaţie adaptată nevoilor mediului de afaceri şi o mai mare deschidere programatică a ţării către evoluţiile curente. 

    Cifră de afaceri (2017, la nivel global): 62,7 mld. euro
    Număr de angajaţi (pe plan local): 130

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Irina Măndoiu, director general adjunct { Albalact }

    •   A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu şi este licenţiată în biologie, cu specializare în protecţia mediului.
    •   A intrat în echipa Albalact în 2005 ca trade marketing manager, după cinci ani fiind avansată pe poziţia de director comercial, iar din 2017 ocupă funcţia de director general adjunct.
    •   „Regula de aur” după care se ghidează în carieră este să împartă cu oamenii de lângă ea idei, experienţe şi responsabilităţi, lucru care a învăţat-o că e bine să şi asculţi, nu doar să vorbeşti.
    •   Crede că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de o viziune aerisită asupra lucrurilor şi de mult curaj pentru a-ţi asuma riscurile inerente, care vin şi din contextul general, şi că puterea de adaptare permanentă la un mediu concurenţial este obligatorie, iar hotărârile se iau având perspectivă. 

    Cifră de afaceri (2017): > 589 mil. lei
    Profit (2017): > 8,7 mil. lei
    Număr de angajaţi: 1.200