Tag: economie mondiala

  • Nori de furtună peste economia mondială. Capitalul străin, exporturile şi panica, canalele de propagare în România a unei eventuale noi crize

    Pieţele bursiere îşi continuă declinul, China dansul cu reducerea creşterii economice, iar pieţele petroliere şi de materii prime cu restrângerea cererii. De la „suntem la începutul unei noi crize“ până la „sunt doar turbulenţe“, economiştii încearcă să desluşească încotro va bate vântul peste jumătate de an.

    Se poate feri România de o eventuală nouă criză sau ce trebuie să facă ea pentru a nu reexperimenta şocul din 2009 – 2010, în cazul în care lucrurile iau o întorsătură urâtă? „Dacă ar izbucni o nouă criză, am fi loviţi exact ca data trecută“, „canalele“ de propagare sunt aceleaşi: capitalul străin, exporturile şi panica, crede economistul Dragoş Cabat.
    Dimpotrivă, economistul Ionuţ Dumitru spune că nu sunt motive de îngrijorare, iar ceea ce se întâmplă pe piaţa bursieră poate fi numit „volatilitate“, dar nu criză: „Faptul că economia României nu mai are dezechilibrele din 2008, iar cererea internă este în creştere, nu doar că o fereşte în bună măsură de turbulenţe, dar ar putea chiar să o ajute să profite“.

    Situaţia tulbure din economia mondială obligă la un exerciţiu de memorie: în urmă cu şapte –opt ani, când pe plan mondial a izbucnit criza financiară, în România amploarea ei era subestimată, pe motiv că suntem prea mici şi prea departe. „Mai uşor cu criza pe scări, că am ajuns în extrema cealaltă. Acest cuvânt a devenit prea des folosit fără acoperire“, făcea apel la calm guvernatorul Mugur Isărescu nu în 2008 înainte de căderea Lehman Brother, ci în februarie 2009, în plină criză mondială.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai important grafic din lume, în prezent

    Este graficul care explică îngrijorările de pe piaţa financiară mondială: timp de trei decenii banii investitorilor au mers, în economia mondială, spre pieţele emergente. În ultimii doi ani tendinţa s-a inversat, iar banii părăsesc respectivele pieţe, sumele retrase ajungând anul trecut la uluitoarea sumă de 735 de miliarde de dolari, cu mult mai mult decât cele 111 miliarde de dolari retrase în 2014.

    Valorile au fost prezentate recent de Institute for International Finance, care apreciază că sumele cele mai importante au ieşit din China; este vorba de 676 de miliarde de dolari, pe canale mai mult sau mai puţin oficiale.

    Graficul explică cum au apărut tulburările de pe piaţa chineză de capital de la începutul acestui an, de ce creşte vertiginos dolarul şi de Fed încearcă să crească dobânda de referinţă. Explică, pe scurt, cum a început perioada actuală de turbulenţă din economia mondială; nu poate prezice, însă, spre ce ne îndreptăm.

     

  • ZF 100 de tendinţe pentru 2016. O imagine pentru ce ar putea fi în economie şi în business

    ♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦  Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦  Băncile vor suferi în continuare ♦  Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦  Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦  Economia mondială va fi agitată

    Macro

    • Creşterea economică va accelera spre 4%

    • BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%

    • Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%

    • Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro

    • Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile

     

    Piaţa Muncii

    • Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai

    • Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni

    • Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior

    • Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie

    • Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ioana Petrescu, fostul ministru de Finanţe, pe cale să devină unul dintre cele mai importante nume din economia mondială.

    Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.

    Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepre­şedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lagarde: Creşterea economiei mondiale din 2015 va fi sub aşteptările iniţiale ale FMI

    Lagarde a mai spus că state emergente cum este Indonezia trebuie să fie vigilente la impactul problemelor economice din China, înăsprirea condiţiilor pe piaţa financiară globală şi perspectiva majorării dobânzilor în Statele Unite.

    “Pe ansamblu, anticipăm că creştere globală va rămâne moderată, posibil mai slabă decât anticipam în iulie”, afirmă Lagarde într-un discurs, la începutul unei vizite de două zile în Indonezia.

    În luna iulie, FMI anticipa că economia mondială va înregistra în acest an o creştere de 3,3%, uşor sub ritmul de 3,4% consemnat în 2014.

    Lagarde a spus că economia chineză încetineşte, dar nu brusc sau în mod neaşteptat, în condiţiile în care se adaptează la un nou model de dezvoltare.

    “Tranziţia la o economie bazată mai mult pe piaţă şi eliminarea riscurilor acumulate în ultimii ani sunt complexe şi pot fi uneori oarecum accidentate”, a explicat Lagarde.

    Şefa FMI a adăugat că autorităţile chineze au la dispoziţie instrumentele şi bufferele financiare necesare să administreze această tranziţie.

    Autorităţile de la Beijing au stabilit pentru 2015 o ţintă de creştere economică de 7%, dar temerile investitorilor şi analiştilor că obiectivul nu va fi îndeplinit au provocat în ultimele sătpămâni scăderea puternică a cotaţiilor la bursa din China, declin care a influenţat puternic pieţele de capital la nivel mondial.

  • Întreaga economie mondială explicată într-o hartă simplă

    O hartă realizată de HowMuch.net aduce o nouă perspectivă asupra economiei mondiale, graficul fiind alcătuit din informaţii care arată cum se prezintă PIB-ul fiecărei ţări în funcţie de contribuţiile aduse de serviciile, industria şi agricultura fiecărui stat, relatează Business Insider.

    Mărimea ţării, economia acesteia şi inflaţia din zona respectivă, determină felul în care a fost realizată harta, care conţine informaţii despre fiecare stat, în funcţie de PIB (produsul intern brut).

    Vedeţi harta la dimensiune mare aici

  • Riscul deflaţiei creşte probabilitatea unor noi măsuri de stimulare din partea băncilor centrale

    Activităţile economice sunt mai alerte în alte părţi ale lumii, precum Japonia, India şi Coreea de Sud, dar şi aceste state înregistrează încetiniri ale inflaţiei.

    Bănci centrale precum cele din Elveţia, Turcia, Canada şi Singapore au luat deja măsuri de relaxare a politicilor monetare în ultimele câteva săptămâni.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat la jumătatea lunii ianuarie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni publice şi provate în valoare de circa 1.100 de miliarde de euro, în încercarea de a stimula inflaţia şi creşterea economică.

    “Sunt multe ţări unde băncile centrale se concentrează cel mai mult pe relaxarea politicilor monetare. În zona euro BCE o face din plin”, a declarat Jacqui Douglas, analist la TD Securities.

    Douglas anticipează că, în afara zonei euro, Suedia şi Norvegia vor lua noi măsuri de reducere a dobânzilor.

    Indicele PMI privind intenţiile de achiziţii ale managerilor, calculat de Markit, a atins în ianuarie 51 de puncte şi se află la cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni. Totuşi, indicele abia dacă depăşeşte pragul de 50 de puncte care separă creşterea de contracţie. În decembrie, indicele a atins 50,6 puncte.

    Date publicate vineri au arătat că preţurile din zona euro au înregistrat în ianuarie un declin de 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Marea Britanie, activităţile din industria prelucrătoare au crescut uşor în ianuarie, dar fabricile au aplicat cea mai mare reducere a preţurilor după 2009.

    Analişti intervievaţi de Reuters anticipează că Banca Angliei va menţine dobânzile la un minim record cel puţin până în octombrie, mai mult decât era prevăzut iniţial.

    În China, indicele PMI calcultat de Chinese HSBC/Markit a atins un nivel de numai 49,7 puncte. Mai îngrijorător este faptul că indicele PMI oficial, care include doar fabricile mari, a scăzut în mod neaşteptat, pentru prima oară în ultimii doi ani şi jumătate, de la 60,1 puncte în decembrie la 49,8 puncte.

  • Mesaj de la pieţele financiare: ce-ar fi să daţi drumul la tiparniţă?

    Dintre investitorii intervievaţi, 38% au considerat că situaţia economiei globale se înrăutăţeşte, dublu faţă de numărul celor care au descris astfel evoluţia economică în sondajul din iulie. Ponderea investitorilor care evaluează negativ starea economiei mondiale nu a mai atins o cotă atât de mare din septembrie 2012, când Europa era încă în recesiune. 43% dintre respondenţi au descris politicile monetare ale BCE ca “prea restrictive”, faţă de 31% în luna iulie. În acelaşi timp, 59% dintre investitori au o percepţie favorabilă asupra preşedintelui BCE, în scădere de la 74% în luna iulie. Şi percepţia asupra politicilor duse de cancelarul german Angela Merkel a avut de suferit în ultimele trei luni. Doar 45% dintre respondenţi au caracterizat politicile cancelarului german ca favorabile pentru investitori, faţă de 72% dintre cei intervievaţi în luna iulie.

    Economistul-şef al Standard&Poor’s pentru EMEA, Jean-Michel Six, apreciază la rândul său că zona euro riscă să intre în a treia fază de recesiune după cele din 2009 şi 2012-2013, întrucât redresarea începută în al doilea trimestru din 2013 a atins deja nivelul maxim şi nu mai sunt alte resurse de creştere, cu excepţia mult aşteptatei porniri a tiparniţei de bani de către Banca Centrală Europeană, după exemplul Rezervei Federale a SUA, al Băncii Japoniei şi al Băncii Angliei. Six consideră însă că este probabil ca zona euro să evite recesiunea în următorii doi ani, dacă va fi ajutată de scăderea puternică a preţurilor petrolului.

    Recent, şi Yves Mersch, membru al Comitetului Executiv al BCE, a declarat că economia zonei euro este într-o situaţie “critică” din cauza ritmului slab de creştere şi a inflaţiei “extraordinar de scăzute”. Ultimele date arată că economia zonei euro a avansat cu doar 0,2% în trimestrul al treilea, în timp ce analiştii anticipau o creştere de 0,1%. Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, dar a rămas cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Banca a anunţat luna trecută noi măsuri pentru sprijinirea economiei din zona euro, printre care acordarea de împrumuturi ieftine pentru băncile comerciale şi programe pentru achiziţii de obligaţiuni şi de titluri garantate cu active.
     

  • FMI a înrăutăţit prognozele de creştere economică pentru SUA şi economia mondială

     Documentul a fost prezentat board-ului FMI săptămâna trecută şi ar putea fi modificat înainte de publicarea programată marţi, scrie Bloomberg.

    În Statele Unite, măsurile de austeritate fiscală intrate în vigoare în martie vor limita temporar consumul, se arată în raport.

    În zona euro, incertitudinile generate de impasul politic din Italia se adaugă dificultăţilor liderilor europeni în combaterea crizei datoriilor, afirmă Fondul.

    “Drumul recuperării din economiile avansate rămâne dificil. Trendul slab al economiei la sfârşitul anului trecut şi începutul lent din 2013 evidenţiază că persistă încă piedici majore”, se arată în documentul FMI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei 13 oameni care distrug economia mondială (GALERIE FOTO)

    Fie că se întâmplă în Congresul SUA, în sediile centrale ale celor mai mari bănci din lume sau la summituri europene, luarea deciziilor care să reaşeze economia pe traseul de dinainte de criză.