BusinessMagazin

Tag: eCommerce

  • Cum vrea o companie din România să ajungă la un miliard de dolari

    Cu un aer relaxat, cu mânecile suflecate până după cot şi statură atletică, Bob van Dijk începe conferinţa de presă printr-o prezentare a companiei; când ajunge la argumentele pentru care consideră piaţa locală bună pentru Naspers, Iulian Stanciu, aşezat pe scaun, se lasă în faţă ascultând cu atenţie ce are de spus olandezul

    „România este o piaţă-cheie pentru Naspers, iar comerţul online este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere din regiune în următorii ani. Business românesc, lider în e-commerce, creat şi condus de o echipă talentată şi dedicată, eMAG este în poziţia ideală să beneficieze de această creştere. Ne bucură faptul că putem susţine aceste planuri“, afirmă Bob van Dijk, CEO al fondului de investiţii Naspers. Acesta a precizat că rata anuală compusă de creştere (care măsoară rata anuală de recuperare a unei investiţii) a ecommerce-ului din România este evaluată de Naspers la 30% şi la 15% pe tot retailul şi că ţara noastră are şanse să devină un hub regional. „Nouă ne place să lucrăm cu antreprenori locali talentaţi care ştiu piaţa, nu vrem să fim în faţă, ci ne place să investim. România are potenţial să devină un hub regional; de fapt se află pe locul 4-5 în topul ţărilor din portofoliul nostru ca return on invested capital“, declară Van Dijk.

    Retailerul român ar putea deveni primul unicorn (companie evaluată la peste 1 miliard de dolari) de pe plan local, iar şeful Nasper este de acord, precizând pentru Ziarul Financiar că „echipa din România mai are de lucru pentru a atinge acest prag, dar compania se află pe această traiectorie“. Iulian Stanciu a avut de spus în cadrul conferinţei că anul viitor valoarea vânzărilor realizate va atinge 1 miliard de dolari, şi estimează că în 2018 eMAG va ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.

    Până la acest prag, eMAG a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,95 miliarde de lei în toate ţările unde are activităţi (România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia), cu 56% mai mare faţă de anul precedent. Extinderea regională a fost motorul principal al dezvoltării şi a beneficiat de jumătate din totalul investiţiilor din 2015, care s-au ridicat la 48 milioane euro. În România, eMAG a avut o creştere de 28% a cifrei de afaceri, până la 1,39 miliarde de lei, care a venit pe fondul extinderii gamei de produse, a creşterii de piaţă şi a creşterii adopţiei cumpărăturilor online.

    Cu toate aceste compania nu este încă profitabilă, dar, conform reprezentanţilor companiei, profitul nu este un obiectiv pentru eMAG momentan. Bob van Dijk a spus că retailerul ar fi putut obţine profit anul trecut dacă şi-ar fi propus acest lucru. „Nu este un focus pentru moment. Investim foarte mult, ceea ce reprezintă un minus mare, iar în cazul nostru costurile vin înainte şi beneficiile după. Anul acesta avem creşteri fumoase astfel costurile vin uşor sub venituri, putem trece pe profitabilitate“, spune şi Iulian Stanciu. 30% din totalul costurilor despre care vorbeşte şeful eMAG vizează investiţiile în tehnologie. „Chiar dacă activăm în comerţ noi suntem o companie de tehnologie, iar costurile din IT, ale programatorilor, sunt destul de ridicate“, adaugă Stanciu. Asta în condiţiile în care dezvoltarea tehnologică  pentru grup este realizată în România de o echipă formată din 600 de ingineri IT, iar în următorii doi ani eMAG vrea să angajeze alţi 300 de programatori.

    „E-commerce este un model de tehnologie care salvează timp şi bani. Investim în tehnologie dezvoltată în România şi exportăm acest model în Bulgaria, Ungaria şi Polonia“, a mai spus el.

    Investiţiile realizate anul trecut de eMAG au însumat 48 de milioane de euro, iar cea mai mare parte, 24 de milioane de euro a mers către dezvoltarea regională, iar alte 18 milioane au mers pentru dezvoltarea tehnologiei eMAG. Restul banilor, 6 milioane de euro, au fost investiţi în logistică, dezvoltarea de noi categorii, a brandului, şi a angajaţilor prin programe speciale de formare. „eMAG este în prezent cel mai mare centru comercial, cu peste un milion de produse şi 17.000 de branduri. Vom investi în diversificarea categoriilor de produse, în dezvoltarea lor în profunzime şi în creşterea accelerată a platformei marketplace. Într-un an vrem să ajungem la 4.000 de magazine partenere“, precizează Iulian Stanciu.

    Pentru îmbunătăţirea timpului de livrare, eMAG vrea să crească de la 35 până la 200 numărul de de puncte de livrare în Bucureşti şi în ţară până la finalul lunii octombrie, din care 120 vor fi realizate cu Poşta Română, cu care operează, în prezent, cele 35 de spaţii. În plus, eMAG a anunţat în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele financiare şi la care a participat Van Dijk, că în semptembrie lansează în Bucureşti şi serviciul de livrare în 2 ore, disponibil nonstop. Tot pentru a eficientiza procesele compania a decis să deschidă trei depozite regionale (Braşov, Cluj şi Timişoara), deşi Iulian Stanciu ar fi vrut patru „dar nu am găsit un loc destul de mare în Moldova“, unde‑şi vor depozita stocul şi a scurta perioada în care produsele ajung la clienţi, mai ales în perioadele aglomerate (noiembrie-decembrie). Şi asta pentru că, argumentează Tudor Manea, director general al eMAG, există o corelaţie între timpul de livrare şi satisfacţia clienţilor. Concret, gradul de satisfacţie al clienţilor creşte direct proporţional cu scăderea timpului de livrare, iar asta se putea observa în lunile noiembrie-decembrie 2015, când mulţumirea clineţilor a scăzut odată cu creşterea timpilor de livrare.

    În octombrie compania va lansa eMAG Labs, un centru de testare şi implementare de tehnologii noi (VR, IoT, machine learning) pentru e-commerce, unde vor lucra, pentru început, 10 ingineri români; investiţia necesară acestui proiect a fost de 500.000 de euro. Soluţiile dezvoltate de eMAG Labs vor fi folosite de Naspers la nivel global.

    Iulian Stanciu a vorbit şi despre direcţia în care îndreaptă internetul şi consumul de internet: „Foarte mulţi oameni descoperă internetul prin telefon, folosind browserul sau aplicaţii. Chiar pentru cei sub 20 de ani, browserul, e-mailul sunt învechite. Ei comunică prin aplicaţii. Este o schimbare fundamentală“, spune Stanciu, adăugând că este important, în acest context, ca şi companiile să-şi schimbe modul de a interacţiona cu clienţii. „Cine nu este pe mobile nu va avea succes. Nu vorbim doar de media, ecommerce, ci vorbim de banking, de industriile care comunică într-un fel cu clientul direct sau indirect“, afirmă Stanciu. „Magazinele offline vor exista şi în viitor, dar ele ar trebui conectate cu ce se întâmplă online. De multe ori oamenii încep călătoria de shopping în online ca apoi să ajungă şi în magazin; astfel, ele ar trebui privite ca o continuare a călătoriei, nu doar ca un spaţiu de vânzare.“ Şi dă ca exemplu faptul că tot traficul de la showroom‑ul din Crângaşi este generat de online.

    Dacă în România şi Bulgaria eMAG este cel mai mare jucător, în Ungaria mai are de luptat: se află la egalitate cu numărul unu de acolo, iar despre piaţa maghiară Iulian Stanciu spune că „există o concurenţă mare şi din partea magazinelor tradiţionale, unde sunt branduri din vest precum Tesco sau Media Markt“.

    Naspers mizează pe investiţii în companii din regiunile în curs de dezvoltare – cum este şi România -, care au un potenţial ridicat de creştere. Valoarea investiţiilor Naspers în ultimii cinci ani în România se ridică la 190 de milioane de euro, potrivit lui Bob van Dijk, dintre care în jur de 120 de milioane au mers către dezvoltarea retailerului online. Deşi şeful Naspers consideră eMAG una dintre „perlele“ grupului, compania sud-africană încasează cei mai mulţi bani din participaţia de 33‑34% din Tencent, gigantul chinez, care în opinia lui Bob van Dijk valorează peste 60 de miliarde de dolari. De fapt, 80% dintre afacerile Naspers provin din afara continentului african. Cât despre un eventual exit, şeful Naspers spune că nu ia în considerare o vânzare a eMAG, şi precizează că acţionarii sunt mulţumiţi de felul în care evoluează afacerea; ba dimpotrivă, vor o creştere şi mai mare, chiar dacă asta înseamnă, pentru moment, costuri.

  • Au pornit afacerea în 2013 în România, iar acum şi-au deschis primul birou în Los Angeles şi fac afaceri cu 400 de companii din lume

    Retargeting.Biz este un start-up românesc ce propune companiilor din industria e-commerce un software care să îi ajute să interacţioneze personalizat şi rapid cu fiecare vizitator, în funcţie de acţiunile lor.

    Compania a deschis primul birou în Los Angeles, USA. Deasemea, Retargeting.Biz are prezenţă locală în Bulgaria şi Polonia şi se află în discuţii avansate cu parteneri din Italia.

    Cu ajutorul retargetării personalizate, Retargeting.Biz generează venituri pentru 200 clienţi din România şi 200 clienţi din străinătate, ce provin din industrii variate, precum cele din fashion, IT&C, bancar, home&deco, flori, sport, travel şi auto. În afara ţării, platforma mai are clienţi în Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, India, Vietnam şi US.

    De la lansare şi până în prezent, Retargeting.Biz a generat pentru companiile care îl utilizează 40 milioane de mesaje personalizate, vânzări suplimentare de peste 8.5 milioane de euro la o rată medie de conversie de peste 10%.

    “Estimăm un portofoliu de 1000 de clienţi la finalul anului 2016, iar în următoarele săptămâni vom anunţa integrări cu jucători mari din piaţa de IT din România, Bulgaria şi Polonia.”, spune Rareş Bănescu, CEO si fondator al companiei.

    Tool-ul complex ce ajută magazinele online să comunice personalizat cu clienţii vine cu workflow-uri definite, însă poate fi customizat de utilizatori, oferindu-le posibilitatea de a stabili modul în care interacţionează cu clienţii lor.

    “Retargeting.Biz se diferenţiază de alte tool-uri de profil prin pricing bazat pe performanţă, plus o abordare diferită în profilarea şi comunicarea cu clientul. Îmbunătăţim constant softul cu scopul de a ajuta magazinele online în comunicarea lor cu clienţii magazinului. Astfel, am ajuns la 15 triggere pe email, toate suportând email reminder şi sms reminder”, susţine Rareş Bănescu.

    În acest moment, echipa Retargeting.Biz este formată din 25 persoane specializate pe tehnologie şi digital, echipă ce oferă client service de calitate şi plus valoare companiilor din industria de e-commerce, câştigând încrederea unor parteneri importanţi atât din România, cât şi din străinătate.

  • Florinel Chiş este noul director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online

    În 2006, a pornit primul start-up, companie de dezvoltare software şi design care a dezvoltat numeroase proiecte pentru branduri precum Autodesk, eMAG, Romstal Group, PC Garage, Marketonline, Altex, Dedeman, Flanco. În 2012, Florinel Chiş s-a stabilit în Marea Britanie, lucrând pentru retaileri online şi Warner Music Group, unde a dezvoltat platforma globală de ecommerce a grupului. În 2013 a co-fondat Elastera, start-up britanic, platformă de hosting pentru magazine online, companie care a obţinut VC funding în Q1 2014. Totodată, Florinel Chiş a fost consultant la OSF Global pentru clienţi din Fortune 500.

    ARMO susţine dezvoltarea comerţului online în România, ca fiind metoda cea mai modernă şi mai eficientă de retail, ce oferă avantaje şi beneficii clare consumatorilor în comparaţie cu metodele de comerţ tradiţional.

    „Comerţul online este într-o etapă de dezvoltare puternică şi sunt convins că va deveni rapid o destinaţie uzuală pentru majoritatea clienţilor români. ARMO este un pilon important pentru magazinele online din România care vor să demonstreze că ecommerce-ul este cel mai eficient şi sigur mod de a face comerţ modern, în beneficiul consumatorilor. Obiectivul meu pentru anul acesta este să pun în aplicare principiile asociaţiei în beneficiul membrilor săi şi a celor potenţiali, pentru a creşte comerţul online din România”, spune Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    Acţiunile ARMO se vor concentra pe 3 direcţii: susţinerea magazinelor online şi recunoaşterea serviciilor de calitate oferite de acestea, radiografierea constantă a tendinţelor din comerţul online şi analiza comportamentului de consum al clienţilor români.

    În activitatea sa Florinel Chiş este susţinut de noul Consiliu Director al Asociaţiei format din Mihai Pătraşcu (CEO evoMAG), Marian Alecsiu (co-fondator F64), Gabriel Vasile (site manager SevenSins.ro), Tudor Manea (‎general manager eMAG România). Marius Ghenea va rămâne preşedintele ARMO.

    Lansată în 2010, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România şi susţine interesele membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online şi un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.

  • Valoarea pieţei de ecommerce din România a crescut cu 31%, ajungând la 8,4 miliarde de lei. Românii încă preferă să plătească la livrare

    Valoarea pieţei de ecommerce din România a crescut cu 31%, ajungând la 8,4 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al PayU România. Compania a procesat în perioada aprilie 2015-martie 2016 tranzacţii online în valoare de peste 1,2 miliarde de lei, cu 44% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior.

    ,,Piaţa plăţilor online a crescut semnificativ pe parcursul anului trecut. Valoarea medie a coşului de cumpărături online al românilor a crescut cu aproximativ o treime, ajungând la peste 260 lei. Cea mai mare tranzacţie în online a fost înregistrată în eTail şi a atins valoarea de peste 140.000 lei.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Topul categoriilor de produse pe care clienţii aleg să le cumpere online este condus de produsele IT&C. Peste 40% dintre comenzile online sunt din acest domeniu, coşul de cumpărături având o valoare medie de 3 ori mai mare decât valoarea medie generală – ajungând la peste 700 lei.

    Pe locul al doilea se situează cumpărăturile de fashion&beauty, urmate de home&deco, de produsele pentru copii şi de cărţi.
    În prezent, 10% dintre români plătesc cu cardul – fie că vorbim de plăţile standard sau plăţile în rate, 1% aleg alte metode de plată online (wire, iTransfer etc.) şi 89% aleg să plătească cash, la livrare.

    ,,Deşi cei mai mulţi români încă aleg să plătească în numerar, anul trecut, în fiecare minut aproximativ două persoane noi au plătit cu cardul în sistemul PayU. Cardurile cu rate sunt în continuare în topul preferinţelor celor care plătesc online, valoarea unei tranzacţii medii realizate cu acest tip de card  fiind de trei ori mai mare decât o tranzacţie obişnuită cu cardul. În condiţiile în care trendul este să cumperi din ce în ce mai mult în online, este esenţial ca magazinele să pună la dispoziţia consumatorilor cât mai multe metode de plată, să le ofere o experienţă de cumpărare facilă – la un click distanţă chiar – şi 100% sigură. Iar pentru toate acestea alegerea unui procesator de încredere face diferenţa.” declară Marius Costin.

    Plata de pe dispozitivele mobile (tabletă, smartphone) se află încă într-un stadiu incipient: doar 3 din 10 români care plătesc cu cardul aleg să achite comanda de pe un dispozitiv mobil.

    ,,Analiza viziunii de ansamblu asupra plăţilor online din România ne determină să vedem o evoluţie impredictibilă, pe alocuri spectaculoasă, pentru anul acesta. Principalul motor va fi promovarea de către comercianţi a metodelor de plată online în detrimentul plăţii cash, pe fondul scăderii comisioanelor interchange. Estimez că volumul de plăţi tranzacţionate de PayU va creşte cu 40% faţă de anul fiscal anterior.” a completat Marius Costin.


     

  • CIT Grup pariază pe distribuţia online şi offline prin parteneriate cu platforme de e-commerce şi magazine tradiţionale

    CIT Grup, distribuitor românesc pe nişa echipamentelor IT refurbished, şi-a retrasat strategia de creştere în jurul diversificării distribuţiei prin parteneriate cu mai mulţi jucători din e-commerce şi retailul tradiţional, lansarea unei noi platforme de distribuţie online, dar şi extinderea în alte ţări din regiune.

    Primele parteneriate încheiate au ca efect prezenţa produselor CIT Grup pe platforma cel.ro, dar şi alte platforme de e-commerce. De asemenea, compania timişoreană negociază prezenţa produselor refurbished şi în cadrul reţelei de magazine Penny.

    În 2015, CIT Grup a înregistrat o creştere de 24% a cifrei de afaceri. Aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi, din care aproape 20% sunt activi în
    fiecare lună. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri a fost asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa% de achiziţiile făcute de persoane fizice.

    CIT Grup, companie din Timişoara cu o activitate de 14 ani, a introdus conceptul refurbished în România. CIT Grup deţine un magazin cu o suprafaţă de 450 mp în Timişoara şi are în medie 100.000 de produse în stoc. Principalele zone de vânzare ale CIT Grup sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, dar şi oraşele mari din Moldova. 95% din produse sunt distribuite pe piaţa locală.

  • Piaţa de e-fulfillment a ajuns la 10 milioane de euro în 2015

    Externalizarea prin e-fulfillment începe să devină o practică şi în România, numărul antreprenorilor care vor să reducă semnificativ costurile, prin încredinţarea proceselor operaţionale şi logistice unui e-fulfiller, crescând constant, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Frisbo. Astfel, în 2015, piaţa locală de profil a ajuns la 10 milioane de euro, urmând să se dubleze anul acesta, potrivit Frisbo, primul furnizor de servicii complete de e-fulfillment din România.

    E-fulfillment este serviciul prin care un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor.

    Creşterea e-commerce-ului românesc a urcat e-fulfillment-ul local la 10 milioane de euro în 2015. Pe fondul evoluţiei înregistrate în ultima perioadă, specialiştii Frisbo estimează că în acest an valoarea pieţei se va dubla. ”Deşi, în urmă cu doi ani, România nu era obişnuită cu conceptul de e-fulfillment, acum start-up-urile şi magazinele medii din e-commerce-ul autohton au început să ia în calcul tot mai mult externalizarea proceselor operaţionale şi logistice, care asigură reducerea costurilor cu până la 50%. În ţara noastră au început să apară, în ultimul an, soluţii de e-fulfillment care asigură parţial anumite servicii pe care noi le punem la dispoziţie. Din start am stabilit ca Frisbo să fie o soluţie completă de e-fulfillment care să ofere depozitare, pick&pack, factură, AVB şi call center”, declară Bogdan Colceriu, CEO Frisbo.

    În 2015, Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, activă pe piaţă din februarie 2014, a înregistrat un rulaj de marfă de două milioane de euro, dublu faţă de valoarea raportată în anul anterior. Cele mai accesate servicii Frisbo în cursul anului trecut au fost depozitarea şi pick&pack-ul, iar circa 30% dintre clienţi au optat şi pentru call-center.

    ”Recent au început să apeleze la noi comercianţii care fac dropship pentru alte magazine online, aceştia având nevoie de un proces rapid şi simplu incluzând strict depozitare, pregătire de documente, ambalare şi livrare. Acum avem discuţii şi cu antreprenori din regiune, inclusiv din Polonia, o ţară obişnuită cu acest concept, care vor să vândă produse aici prin e-fulfillment”, spune Bogdan Colceriu.

    Un magazin autohton care procesează zeci de comenzi pe zi, plăteşte, în total, pentru externalizarea în regim de e-fulfillment, câteva sute de euro. Chiar şi când numărul comenzilor se ridică la câteva sute pe zi, costul nu depăşeşte 1.000 de euro pe lună, conform CEO-ului Frisbo. În schimb, costurile sunt semnificativ mai mari în afara ţării, cu cel puţin 50% peste costurile din România.

    Chiar dacă tarifele pentru e-fulfillment sunt mult mai mici în ţara noastră, numărul retailer-ilor online care externalizează procesele operaţionale şi logistice este încă destul de redus faţă de cel înregistrat în străinătate, unde circa o treime din piaţa de e-commerce lucrează în regim e-fulfillment, potrivit datelor Frisbo.

    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online. 

  • Teamshare: comerţul electronic B2B din România va ajunge ÎN 2016 la 12 miliarde de euro

    Comerţul electronic B2B pe plan autohton se va menţine pe un trend ascendent în 2016, urmând să ajungă la 12 miliarde de euro, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, conform datelor platformei de e-commerce integrate Teamshare. În prezent, IT&C-ul, atât pe partea de hardware, cât şi software, electrocasnicele, sectoarele auto, home&deco, fashion-ul şi produsele conexe agriculturii au cea mai mare pondere în e-commerce-ul B2B din România, ultimele două domenii înregistrând o creştere accelerată, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Teamshare.

    ”E-commerce-ul B2B din România va continua să crească şi în 2016, pe fondul apariţiei unor noi producători sau importatori care vor implementa soluţii B2B, cât şi datorită majorării volumelor tranzacţionate de jucătorii deja prezenţi în piaţă. Astfel, estimăm că în acest an comerţul electronic B2B va ajunge la 12 miliarde de euro”, declară Marius Panait, Managing Partner Entelion Software, compania ce dezvoltă platforma Teamshare.

    Potrivit acestuia, în prezent, din ce în ce mai multe site-uri B2B de la nivel local folosesc platforme integrate, cu ERP şi marketplace-uri, cu sisteme de plată online şi firme de curierat, convinse de oportunităţile oferite de retailul online, care creşte cu o rată mai accelerată decât cel offline, dar şi de necesitatea automatizărilor de procese şi reduceri de costuri de operare comenzi. Astfel, dacă anul trecut 10% din totalul jucătorilor din e-commerce-ul B2B foloseau platforme integrate, numărul lor ar urma să crească până la 20% în 2016.

    ”Teoretic, e greu să ne imaginăm platforme B2B neintegrate. Practic, ele există, dar fără automatizări ale proceselor interne. În lipsa acestora nu reuşesc să ofere şi reduceri de costuri”, completează Managing Partner-ul Entelion Software.

    O platformă integrată de e-commerce se adresează în principal companiilor B2B din zona de producţie şi distribuţie, cu mulţi parteneri, un volum ridicat de comenzi şi operaţiuni multiple, care au nevoie de optimizarea şi sincronizarea tuturor acestor procese. O companie de profil, care apelează la o asemenea soluţie, îşi poate spori vânzările cu 15%-25% în câteva luni, în timp ce costurile de procesare a comenzilor s-ar reduce cu aproximativ 30%, potrivit Teamshare.

    Anul trecut, cea mai mare sumă tranzacţionată pentru o companie B2B, prin intermediul platformei integrate Teamshare, s-a ridicat la 670.000 de lei. Comanda a fost realizată în octombrie 2015 şi a fost plasată pentru un retailer IT&C.

    Teamshare este o platformă de e-commerce integrată cu sisteme de contabilitate şi gestiune ERP, care se adresează atât clienţilor business to business cât şi business to consumer. Platforma este folosită în prezent de peste 200 de clienţi din România şi ţări ca Marea Britanie, Franţa, Austria sau Rusia. Teamshare este dezvoltată de Entelion Software, companie cu capital 100% autohton, prezentă pe piaţa din România din 2003.

  • Unde greşesc comercianţii offline când vor să treacă în online

    Deşi comercianţii din România sunt, în continuare, reticenţi la a păşi în e-commerce, pentru că nu cunosc sau nu analizează în profunzime piaţa şi consumatorul online, marea greşeală pe care o fac cei care iau decizia de a vinde şi digital este de a privi vânzările online ca pe o soluţie pe termen scurt, decât ca pe o strategie pe termen lung, spun experţii Teamshare, una dintre cele mai importante platforme de e-commerce integrate. De aici se nasc primele ”greutăţi” operaţionale, începând cu timpul prea mare de procesare a comenzilor, erorile în procesare şi gestiune stoc cauzate de factorul uman.

    „Prima greşeală a retailerului offline care ia în considerare pasul spre e-commerce este să considere că un client online are acelaşi profil sau comportament ca acela din offline. Consumatorul digital este, de regulă, mai informat şi ia decizia de cumpărare după ce este sigur 100% că a obţinut toate detaliile despre produs sau serviciu. Are la dispoziţie unelte pentru a verifica şi compara preţuri, calitate şi urmăreşte avid review-urile altor  cumpărători”, spune Marius Panait, Managing Partner Entelion Software, dezvoltatorul platformei Teamshare.

    Iar a doua greşeală a celor care vor să facă pasul din offline în online este, potrivit lui Marius Panait, faptul că au tendinţa de a considera site-ul o soluţie la probleme din trecut şi nu un instrument strategic necesar dezvoltării afacerii. ”Un site de e-commerce este doar începutul, care trebuie împachetat  cu alte sisteme informatice şi strategii de marketing specifice online-ului. Niciun magazin online nu poate să crească organic din punct de vedere vânzări, stoc, comenzi sau satisfacerea şi fidelizarea clientului, fără automatizare. Aceasta începe cu sistemul de gestiune şi contabilitate, dar şi alte instrumente absolut necesare într-un comerţ online sănătos – plata online, sisteme de logistică sau updatare în timp real a informaţiilor despre produse”, adaugă Marius Panait.

    În cazul magazinelor care aleg să facă pasul în online cu o platformă automatizată de e-commerce din momentul zero, acestea devin 100% operaţionale în 2-4 săptămâni, având marea majoritate a proceselor gata automatizate, arată datele Teamshare. În ceea ce priveşte cele mai vizibile avantaje resimţite de shop-urile care încep vânzările online cu o platformă integrată, acestea sunt viteza de procesare mult mai ridicată – 1 minut/ comandă, faţă de 5-10 minute/comandă prin procesare manuală, costuri mai reduse cu resursele umane alocate, dar şi colectarea de date despre clienţi şi comportament de consum, necesare realizării profilului de client.  

    De asemenea, odată intrate pe piaţă cu toate procesele automatizate printr-un software integrat, magazinele online îşi pot concentra resursele şi atenţia către o marketare corectă, cu eforturi de creştere a vizitelor şi conversiilor, şi de fidelizare a clienţilor. Mai mult, pot beneficia de un control mult mai eficient al cheltuielilor, printr-un sistem operaţional cu cost unitar, determinat de creşterea numărului de comenzi, cu costuri fixe cât mai mici.

  • Ritmul de creştere al e-commerce creşte an de an. Anul trecut, unul din zece români a cumpărat online

    3,5 miliarde de pachete au fost livrate anul trecut în urma comenzilor făcute de cumpărătorii europeni, din faţa calculatoarelor, de pe tablete sau cu telefoanele inteligente. Piaţa românească se încadrează în aceeaşi tendinţă a apetitului tot mai ridicat pentru cumpărăturile din mediul online, iar companiile se adaptează acestei tendinţe.

    “Clienţii pentru care livrăm în e-commerce au, în general, business pe distribuţie naţională şi pentru că a început să fie cerere au demarat şi activităţi de comerţ online”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. El spune că e greu de evaluat cât anume din cifra de afaceri a companiei se datorează vânzărilor de mărfuri comandate în mediul online, dar apreciază că între 1 şi 2% din cifra de afaceri se datorează e-commerce-ului.

    În anul fiscal aprilie 2014 – martie 2015 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 23,5 milioane de euro; FM are 450 de angajaţi şi operează trei platforme logistice în România, în Timiş, Bucureşti şi Dâmboviţa, cu o suprafaţă de stocare de 55.000 mp, şi două terminale logistice de cross-docking situate în Cluj şi Bacău. Compania a demarat recent, cu un buget estimat la 5 milioane de euro, o nouă investiţie în extinderea platformei logistice din Petreşti-Dâmboviţa, proiect care se traduce în creşterea spaţiului de depozitare cu 10.000 mp şi care ar putea să primească primii paleţi în luna august a acestui an. „În general, în e-commerce transformi depozitul în magazin, de aceea este nevoie de un excelent control al depozitului, care să poată coordona mii de referinţe”, spune Cătălin Olteanu. De aceea, argumentează el, mai potrivit decât alte depozite din portofoliul firmei este spaţiul pe care FM îl are la Chiajna, unde pentru adaptarea la cerinţele pentru comerţul online „investiţiile au fost minime, pentru că site-ul a fost de la bun început pentru pregătirea mărfii în unitate”, arată Olteanu.

    O altă dovadă a faptului că tot mai mulţi cumpărători preferă să cheltuiască în mediul online în loc să facă sporturi extreme prin magazine este şi evoluţia fenomenului Black Friday, care a ajuns în numai câţiva ani să atragă milioane de clienţi. În spatele clientului este însă o întreagă industrie care se dezvoltă. De pildă compania de curierat DPD se aşteaptă pentru anul în curs la afaceri de 100 de milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de rezultatele înregistrate anul trecut. “Până în 2020 afacerea trebuie cel puţin să se dubleze,” declara recent Lucian Aldescu, CEO al Dynamic Parcel Distribution (DPD), unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de curierat.

    Compania are în plan investiţii de 15 milioane de euro în perioada 2014-2020, bani care vor merge către dezvoltarea infrastrurcturii, în noi angajări, dar şi în pregătirea echipei, de la curieri la oamenii din top management. „Vrem să construim un nou hub de la zero în Sibiu şi un depozit şi un hub în Bucureşti, proiecte care am dori ca în 2016 să fie terminate. Suntem în perioada de a găsi locaţii“, a mai spus Lucian Aldescu. Acum, DPD România deţine un depozit central (Bucureşti), un hub, 47 depozite, are 85 de sedii pick-up (de unde clienţii ridică coletele).  „Vrem să ajungem la 150 de locaţii pick-up. Vrem să creştem numărul de consumatori. Poate unii clienţi doresc să ia personal coletul, nu să vină cineva la uşa lor.“

    altă faţetă a felului în care dezvoltarea e-commerce-ului îşi pune amprenta asupra dezvoltării afacerilor este crearea unor noi poziţii în cadrul companiilor. Iulian Stanciu, CEO al eMag, spunea anterior că pentru ediţia din 2014 a Black Friday, peste 40 de oameni au negociat vreme de şase luni cu 200 de furnizori pentru a alcătui oferta afişată de retailer la eveniment. Este doar un exemplu, dar însăşi evoluţia eMag susţine ideea – o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro previzionată pentru anul în curs, faţă de 300 de milioane de euro anul trecut, când compania avea 1.000 de angajaţi.

    Creşterea vânzărilor în mediul online va continua să ia amploare şi în anii următori, de vreme ce România a stabilit ca până în 2020 nu mai puţin de 20% din IMM-uri să primească comenzi online, iar peste 30% din populaţia cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani să facă achiziţii de bunuri şi servicii folosind internetul, după cum declara recent Bebe-Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională. Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul celor cu vârste de 16-74 de ani care au cheltuit bani în mediul online a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii pe internet; procentul a fost mai mare (14%) în cazul companiilor mari. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare.

    Sigur, creşterea apetitului cumpărătorului în mediul online nu înseamnă şi că în piaţă sunt mai mulţi bani; adeseori, bucuria unui comerciant înseamnă suferinţa altuia, care îşi vede afacerile în declin. Piaţa se reaşază, apar noi preferinţe de consum, iar unele companii se dezvoltă, în timp ce altele trebuie să se reinventeze.

  • Anunţul neaşteptat care va schimba faţa Google. Ce vrea să introducă gigantul IT

    În cadrul conferinţei anuale desfăşurate în sudul statului California, oficiali ai Google au anunţat că anunţurile afişate pe paginile motorului de căutare vor avea şi un buton “Buy”, cu care utilizatorii vor putea achiziţiona produsele promovate.

    “Vom avea în curând un buton pentru cumpărare”, a spus Omid Kordestani, chief business officer al Google. “Este un lucru inevitabil.”

    Schimbarea reflectă ambiţiile Google de a transforma motorul de căutare într-un magazin online, de unde utilizatorii să poată achiziţiona produsele fără a mai trece prin alte site-uri partenere. Este de asemenea o mişcare strategică menită să ameninţe supremaţia Amazon în domeniul e-commerce.

    Cei de la Wall Street Journal au scris că butonul va fi, cel puţin în primă fază, disponibil doar pentru platformele mobile. Butonul va fi disponibil doar pentru reclamele plătite, nu şi pentru rezultatele organice ale căutărilor.